Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus
Bucuria comuniunii
Vol.8
Teologie pentru azi
Bucuresti
2010'
De ce Drago§ Bucurenci nu este un
om... pro fund? Pentru ca a§a gdnde§te el 1 ...
„Pe langa aceste incredibile incursiuni in Absurdistanul
§colii romanesti , orele de religie abia daca reu§eau sa mai
indigneze pe cineva.
Faptul ca un popa burtos 4 ne punea sa scriem dupa
dictare 5 cateva elucubraiii dintr-o carte de invajatura cre§tina 5 ,
pentru ca, [mai] apoi, sa ne asculte recitand tenia invajata pe
de rost , se incadra, destul de bine, in peisajul suprarealist al
orelor petrecute la §coala.
Nici macar faptul ca incepeam ora recitand, cu fa^a spre
terenul de fotbal 9 , o rugaciune rimata 10 nu ni se parea cu totul
neobi§nuit .
Toate articolele volumului de fata au fost publicate de noi la nivel online in 2007-2008
la categoria Opinii.
1 Adica: ca un om lipsit de profunzime . . . pentru ca doreste sa fie badaran. A se vedea
blogul autorului: http://bucurenci.ro/, care autor, acum, are emisiune TV si se ocupa,
paradoxal, cu bunul simt si cu ecologies, lucruri proprii vietii si teologiei Bisericii.
" Articolul de fata e din data de 27 august 2007.
3 Deci scoala romaneasca e foarte proasta... dar Bucurenci e si el produsul scolii
romanesti. In consecinta: e un produs prost sau bun, daca scoala romaneasca e absurdal
4 Nu ne spune care sunt lucrurile pe care i le imputd... ci doar se ia de injatisarea lui,
daca nu cumva si infdtisarea e doar o simpla figura de stil, pentru ca Bucurenci
simpatizeaza cu o alta credinta sau cu niciuna.
5 Si la limba romana si la matematica si la geografie si la istorie si la toate materiile de
studiu, care presupun memorarea, se scria si se scrie dupa dictare, daca vrei sa retii
ceva.
6 Cum sa existe elucubratii...intr-o carte de invatatura crestina?
7 Pentru ca nu stiai, domnule Bucurenci, sa o expui in cuvintele tale, adica nu aveai
vocabular propriu si nici cap pentru asa ceva, de aceea o invatai ca papagalul. 'La Religie
se invata si mergand la Biserica, si citind alte carti si rugandu-te, si iubind credinta
neamului tau, dupa cum limba romana se invata si prin citiri colaterale, scrieri si
rescrieri de pasaje si poeme iar matematica prin multe, multe exercitii practice.
Mai cu bun simt era sa spui ca te depdsea materia si de aceea erai enervat, ca nu
intelegeai ceea ce ti se preda.
Pentru mine, aceleasi ore de religie, erau o mare lumina directoare, care ma facea sa
intrevad propria mea vocatie..Asa ca perceptia tine de asezarea interioara a omului, cat
si de nivelul de iubire si de implicare in studiu.
8 Nu ma mira faptul, de ce nu s-a prins prea mult cartea de dumneavoastra. Si alti
oameni din prim planul Romaniei au stat prost cu cartea si acum au mari carente pe
toate planurile, dar sunt vizibili si la putere. Asa ca: prost safii noroc sa ai. Numai ca
prostii de acest tip nu sunt placuti de oamenii care au iubit si iubesc sa invete si sa
produca creatii stiintifice de mare valoare.
9 Spre rdsdrit adica. Iar daca rdsdritul era in partea terenului de joaca al scolii, nu spre
acel teren... era indreptata rugaciunea ortodoxa, ci spre Rdsdritul eel de sus, spre Hristos
Dumnezeu, Care va veni intra slava sa judece vii si mortii.
Adica indreptarea spre rdsdrit era un act teologic de mare profunzime si nu o banald
ridicare in picioare, cu fata spre. ..terenul de fotbal.
10 Era rimata pentru ca sa fie usor de retinut. Acele rugaciuni sunt construite dupa
tiparal poemelor pe care copiii le invata la limba romana intr-o recitare fals teatrald.
In anii aceia, incepeam frecvent orele intonand imnul
national, o reminiscenja penibila din anii cand alimentele §i
patriotismul se dadeau pe cartela .
A§a ca ne intorceam disciplinafi spre fereastra §i recitam
in cor urmatoarea incantajie 14 :
„Doamne, Doamne, Ceresc Tata,
noi pe Tine Te rugam,
lumineaza a noastra minte 15 ,
lucruri bune sa-nvatam!
Ca Tu esti Stapanul lumii
§i al nostru Tata e§ti,
toate lucrurile bune
numai Tu le impline§ti!".
Uite ca n-am uitat-o!
Ce ma amuza la aceasta amintire cu parfum de prostie
§i de tamaie 18 e ca era singura data cand vorbeam la §coala
despre procesul invatarii 19 .
In 12 ani de mva^amant obligatoriu, cu nicio alta ocazie
n-am discutat despre cum se petrece miracolul acesta prin care
dascalul ii transmite elevului o parte din §tiinja §i din
priceperea sa.
Banuiesc ca n-am facut-o pentru ca pe foarte pu^ini
dintre dascali ii preocupa, cu adevarat, aceasta problema 20 .
Tocmai de aceea au fost si construite astfel, pentru ca sa se incopcieze in mentalitatea
infantila a spusului de poezii.
Rugaciunile ortodoxe nu sunt, de obicei, poematice , ci inproza.
11 Nici nu are cum sa ti se para neobisnuite o rugaciune sau un poem, pentru ca sunt
mijloacele cele mai firesti de exprimare ale unor ganduri si sentimente. E ca si cum as
spune eu, ca pentru un adolescent e un lucru neobisnuit sa asculte muzica sau sa cdnte.
Copiii sunt invatati de la gradinita cu rugaciunea si cantecul, cu lucrurile facute in grup
si tocmai de aceea primele rugaciuni de la scoala sunt tot in tiparul rugaciunii comune
ritmate, pentru ca sa se simta legati unii de altii, sa rezoneze interior in timpul rugaciunii
sau al cantecului.
Nobila si nu penibila. Imnul national si rugaciunea ortodoxa sunt cele care ne
definesc natia si credinta si ele nu sunt niciodata penibile , decat daca esti un cap sec.
13 Imnul national nu e o inventie comunista ci e o nevoie perena de exprimare nationala.
14 Rugaciune. Incantatia e la vrajitori si nu la crestini.
15 Si daca nu a vrut luminarea lui Dumnezeu, se pare ca d-1 Bucurenci a ramas tot
natang...
16 Pentru ca ai invatat-o si acum ai alte lupte interioare cu propria ta credinta... pe care nu
le aveai atunci. Asa e cand ne aratam murdaria interioara fara sa vrem: ni se pare ca
suntem curati ca neaua.
17 Cred ca e o caracterizare a modului cum se simtea atunci. ..si acum autorul acestei
rabufniri publice de marlanie.
Desi preotul nu venea la clasa ca sa-i tamaie. ..ci sa le predea lectii de Religie. Insa
aversiunea lui fata de Biserica isi spune cuvantul...
19 Adica un lucru bun. ..si nu unul rau.
20 Pe autor oare il intereseaza cu adevarat impactul orelor de Religie in viata altora? Sau
cum sunt percepute scriiturile sale fara bun gust?
Ceilarji par ferm convin§i ca totul se rezolvd cu o dictare
de-o ora §i o tema kilometrica pentru acasa .
Abia la ora de Religie am aflat cum stau, cu adevarat,
lucrurile: in vreme ce profesorul dicteaza, Doamne Doamne
aprinde un fel de reflector divin cu care ne lumineaza mintea §i
astfel devenim, cu vremea, mai in}elepp 22 .
Era sa zic §i „mai buni", dar tot la ora de Religie am
aflat ca nu merita sa te chinuie§ti sa faci lucruri bune, pentru ca
treburile astea cad tot in sarcina tipului ' cu reflectorul .
A§a ca nu ma mini §i nici nu ma revolta dorinja cultelor
religioase din Romania, care cer reintroducerea Religiei in
§coala ca materie obligatorie .
E greu de crezut ca ceva mai poate pune cruce reformei
educa^iei, Dumnezeu s-o ierte.
Sa se faca, deci, religie, daca interesul national o cere .
Bine macar ca nu se mai coase goblen" .
Cdnd §i unde s-au publicat aceste randuri?
In Evenimentul zilei, nr. 4913, din 27 august 2007, sub
titlul: Stdpdnul cruciulilelor 2 * .
Ce s-ar mai putea spune despre adancimea „de spirit" a
autorului?
Insa Drago§ Bucurenci refine rugaciunea de la clasa
intai, refine detaliul real sau fictiv al burfii preotului, a
primului sau invajator in cele sfinte, refine faptul ca spre
rasarit, spre terenul de fotbal se indreptau la rugaciune, refine
§i faptul ca luminarea dumnezeiasca este ceva de sus, care
inmulje§te mintea §i bunul sim^, insa nu ne spune §i cum arata
el ca elev, ce fel de elev era §i...cum a ajuns fostul elev
zeflemitorul de astazi.
21 Adica, mai pe scurt, nu ii placea deloca cartea...nu numai orele de Religie.
" Atat a putut intelege el din ceea ce inseamna luminare dumnezeiasca. Nu e mirabila
atunci pozitia sa de...analfabet la cele spirituale.
~ Adica tipul = Dumnezeu.
24 Lucru pe care, bineinteles, nu 1-a aflat de acolo, pentru ca Ortodoxia e credinta care se
exprima prin fapte si nu este un crez al predestinarii.
25 Adica lui Bucurenci, cat si a altora ca el, i se pare Religia mai putin importanta decat
romana, matematica, fizica, chimia etc., cand aici inveti lucrurile fundamentale pentru
viata ta pamanteasca si vesnica. Ganduri emanate dintr-o minte telurica, secularizata,
care nu isi da seama de cat de hilara e in fata valorilor vesnice.
26 O bascalie de la cap la coada... pentru ca sa nu spuna nimic esential in cele din urma,
decat ca el are nazuri de om prost.
27 Am stabilit diacriticele si forma finala a textului preluat din ziar.
28 A fost sters din arhiva ziarului.
A gasit un. . .reflector mai bun in alta parte?
Ironia tdmpd mlocxrie prezenfa de spirit?
Banii pe care ii prime§te pentru articole ii deformeaza
caracterul sau alte ore de la §coala i 1-au deformat atat de
semnificativ?
Vom afla alte detalii cand o sa mai scrie.
Prea multefrici §i prea pufina lini§te
,29
Ma uit pe saiturile §i blogurile ortodoxe dimprejur [nu
are rost sa mai dau nume , pentru ca majoritatea au acest aer
panicard] §i observ foarte multa teama vizavi de masonerie,
ecumenism, falsificarea crediniei ortodoxe §i prea pu^ina
liniste emanata spre cititor.
Sunt o mie de lucruri rele §i acestea, care au fost
enumerate, sunt printre ele si sunt extrem de nocive §i
relativiste.
Insa, la ce ne folose§te daca semanam panica tot timpul
in oameni, daca nu ii inva|am sa traiasca ortodox pe oameni
dar le spunem ca maine, peste un an sau trei vor fi prigoni^i?
De cine vor fi prigoniji §i unde vor putea sa fuga?
Ce vor face ni§te oameni prigonifi, ni§te ortodocsi
prigonifi, care nu gust a de acum din harul lui Dumnezeu, care
nu §tiu ce e linistea, care sunt marturiile addnci ale Sfin^ilor
nosjri, care nu §tiu sa vada, cu dragoste, pe posibilii torfionari
§i sa raspunda cu infelepciune sfdntd acelora, care ii intreaba
despre credinfa mantuirii, despre credin|a lor?
Ni se pare ca prelucram informa^ii fara prea mult
discernamant.
Consideram ca e de ajuns ca un Parinte induhovnicit sa
spuna un mesaj, un cuvant anume, spus la nivelul sau, §i noi
imediat credem ca to^i, absolut toji il vor in^elege aidoma.
' Un articol din 30 august 2007.
Am fost uluit sa constat, ca recenzarea negativa a extremistilor nostri a fost
considerata de catre ei o evaluare pozitiva din partea noastra. Asta ca sa intelegeti cat de
plini de sine pot fi si de tulburi la minte, incat se pot bncura de ceea ce le detesta
actiunile.
Observam cu durere cat de prost sunt injelese de catre
majoritatea ortodoc§ilor romani mesajele referitoare la
ecumenism, masonerie, rela^ii cu Securitatea, rela^ii
interreligioase, rela^ii intersociale.
Mergem de la extrema utopica a nepactizarii cu
neortodoc§i pana la indiferen^a totala faja de impactul interior
al acestor relatii.
Ceva e in neregula aici. Daca §tii cine esti ca ortodox nu
te temi sa vorbe§ti cu nimeni §i nu te temi de prigoane,
rastalmaciri ale vorbelor tale, suferinje sau neplaceri.
A cunoa§te identitatea ta eclesiala inseamna a sta bine in
Biserica lui Dumnezeu §i lucrurile care se intampla cu tine §i
cu ah;ii, cu intrega lume la un loc, trebuie privite ca venind din
partea lui Dumnezeu.
De ce ne facem griji in locul lui Dumnezeu?
Oare Dumnezeu nu §tie ca exista colaboratori cu
Securitatea, satani§ti, masoni, oameni cu diverse scopuri oculte
in aceasta lume §i la noi?
De ce credem ca noi putem fi mai infelepfi decat
rabdarea lui Dumnezeu, care a§teapta indelung mantuirea
oamenilor?
Daca vrem sa dam marturie despre credinja noastra
atunci trebuie sa aratarn iubirea §i echilibrul nostra.
Trebuie sa o lasam mai incet cu mesajele panicarde §i sa
umplem pe oameni de pace §i de inielepciune sfdnta, daca, cu
adevarat, Dumnezeu ne-a luminat ca o sa vina imediat, in
cajiva ani, zile grele pentru ortodoc§ii romani.
Sa invajam din istoria martirajului, a muceniciei
Bisericii!
In timpul prigoanelor ajungeau Sfinfi Mucenici nu tofi
caji erau ortodocsi, nu toji care se credeau buni §i credinciosi,
ci numai cei pe care Dumnezeu ii umplea de Duhul, pe care
dragostea de El ii facea sa vorbeasca.
In vremea multelor prigoane care au afectat Biserica
Ortodoxa, mulji pagani, in§i§i toitionarii, in§i§i cei care
omorasera Sfin^i Mucenici pana acum doua clipe, erau
schimbaji de catre Dumnezeu cu schimbare dumnezeiascd.
Dar ca acei pagani §i oameni rai sa se converteasca era
nevoie de cre§tini ortodoc§i care nu se ocupau cu frica toata
ziua ci cu fapta buna §i implinirea poruncilor lui Dumnezeu,
care i§i agonisisera sfin^enie multa §i i§i §tiau nadejdea
mantuirii lor, i§i §tiau arvuna mantuirii, II stiau pe Duhul Sfant
din ei §i §tiau ce ii a§teapta dupa moarte.
De ce sa fugim de eterodoc§i, daca noi suntem sarea
pdmdntului §i lumina lumiil De la cine sa inveje, sarmanii,
frumuse^ea viejii cu Dumnezeu, daca noi nu le-o aratam?
De ce sa te temi de masoni, de satanisti, de yoghini, de
homosexuali, de draci §i de propriile tale inchipuiri, daca §tii
ca nadejdea noastrd e Domnul §i aceasta ne va fi noud spre
mdntuirel
De cine sa te temi mai mult: de pdcatele tale sau de
inchipuirile tale?
Eu ma tern mai mult de pdcatele mele decat de draci §i
de dusmanii mei. Pacatele mele sunt cele mai dezastruoase
agonisiri ale mele, sunt cele care ma urajesc, sunt cele care imi
taie nadejdea, care ma fac sa fiu la§, care ma fac sa imi fie
teama.
Credem ca, mai degraba, trebuie sa ne vedem de treaba,
sa ne intoarcem la treaba noastra, la mantuirea sufletului
nostru §i sa lasam in mana lui Dumnezeu traiectoria istoriei.
Daca am avut vedenii, daca avem intuitu, daca ni s-a
descoperit ceva despre viitorul nostru de catre Dumnezeu,
atunci, cu siguranja, ca Dumnezeu ni le-a dat pentru a ne intdri
in credinfd §i nu pentru a ne replia in mod fricos §i a ne
infrico§a aidoma unor copii de ^a.
Aceste frici mi se par a fi iresponsabile, mai degraba
demonice decat mdntuitoare, atata timp cat ne petrecem tot
timpul in teama, in agitate §i nu ne umplem de pacea lui
Dumnezeu care covar§e§te toata mintea.
Noi iubim pe ortodoxul care discuta cu to^i §i emana din
el dragostea §i pacea lui Dumnezeu, care nu se teme sa i§i
salute §i sa i§i sarute pe obraz dusjnanii declara^i sau ascun§i,
care §tie sa nu se panicheze ci sa vada toate frumos.
Nu crede^i, iubi^ii mei fra^i §i surori, ca lini§tea §i
dragostea ar trebui sa ne caracterizeze §i mxpanical
Noi mizam pe liniste §i nu vrem sa ne panicdm far a
rost.
§tie Dumnezeu cdnd, cum, cine va suferi §i din cauza
cui §i in ce circumstance se va intampla asta.
Intoxicarea prin abjec{ie sau cum arata „ dreptul
omului" cu ura nedemocrata la vedere
o 1
Exemplul din aceasta zi este articolul domnului Marian
Nazat din Jumalul National [31.08. 2007]: A§teptdndu-i pe
eparhiofi .
Dumnealui are dreptul sa scrie, insa nu mai §tie unde sa
i§i opreasca ura, ranchiuna sau necredinla: la mijlocul frazei
sau mai inainte de a pune punctul de final?
Vom urmari disertajia sa din aceasta zi, ca sa vedem cat
e temperament, cat e divagate §i cat e aflare in treabd:
„Moartea Patriarhului Teoctist a ridicat ori§icat sutana
de pe trupul batrdnicios al Bisericii. Un trup ura|it de vergeturi
§i impestrijat de buboaie plesnind de coptura.
Privita in goliciunea imparta§ita format, prima institu|ie
depozitara a increderii populajiei, daca e sa luam in serios
sondajele de opinie, nu pare deloc lucrarea Domnului.
Funcfionarii clericali ivn;i pe micile ecrane sau in
paginile ziarelor seamana, mai degraba, cu politicienii afurisifi
in eparhiile electorale, §i nu cu slujitorii Divinitafii.
Un articol din data de 31 august 2007. Articolele sale din acelasi cotidian:
http://www.jurnalul.ro/cautare/autor/marian-nazat-155.html.
A se vedea: http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/asteptandui-pe-eparhioti-
101052.html.
Vorbesc intr-un limbaj ambiguu, lemnos, fa^arnicia li se
cite§te pe obrajii rumeni, iar taina evlavioasd le este pretextul
lipsei de transparenfd.
In vocea lor se simte iritarea, ochii le scapara luciri
dezsfinjite, semn ca Biserica n-a invajat §i rostul dialogului.
Obi§nun;i sa cadelnijeze tamaind vremelnic ctitorii
politici, preojii no§tri, cu apucaturi atdt de lumesti, se dedau
monologului sec §i fdfnos.
§i parelor impotriva celor ce "hulesc" cuvio§enia fe^elor
duhovnicesti, fe^e in vecinatatea carora am cam descdlcit, in
sfar§it, ororile Inchizifiei §i nu numai.
Indopa^i programatic cu dogma religioasa, in§ii ace§tia
cu plete ninse, ortodoc§i sau catolici, au poruncit casapirea §i
torturarea a milioane de suflete in adancul istoriei, §i asta ma
impiedica sa-i ingadui altfel decat de la distanfd ghimpoasd.
Cu suspiciune §i infinita rezerva.
Mostra de inadecvare onomasticd a unui insemn sinodal.
De§i Scriptura fagaduie§te Impdrdfia Cerurilor celor
saraci cu duhul, leadership-ul sobornicesc (ce barbarie
lexicala!) miluie§te din... palat.
Palatul Patriarhiei, a§a scrie pe frontispiciul impozantei
cladiri cocojate pe dealul mitropolitan. Parca nu se cade o
asemenea denumire pentru laca§ul pastorilor indumnezeiti,
prin fi§a postului, ai turmei nevoia§e, e trufa§a §i opulenta.
§i-un pic blasfemiatoare. Sdlasul Patriarhiei suna pios,
ca o boare sfiicioasa, §i e mai aproape de miezul Bisericii
Ortodoxe: mdntuirea prin credinfd §i sdrdcie.
Ce sa pricep din titlurile clericale ale patriarhului, Intdi
Stdtdtorul §i Intdi Mergdtorul, de vreme ce ele se bat cap in
cap?
Pai, ori std, ori mergel Ori una, ori alta!
Intr-adevar, intortocheate sunt caile Domnului! §i pe
caile astea aflu, de pilda, ca niscaiva purtdtori de patrafir sunt
mai sfinfifi decat ah;ii.
Caci sintagma Prea Sfinjitul ma duce cu gandul ca nu
to^i colegii sai de anteriu sunt sfinfifi indeajuns.
Iar Prea Fericitul are o conotajie adipoasa, e o cacofonie
a mdsurii propovaduite de grecii antici. Cat despre halt Prea
Sfinfitul nu mai in^eleg nimic . . .
¥ozi\ia. fruntasd a Bisericii in topurile increderii publice
de la noi e lesne de explicat. O populate neinstruita, pe
deasupra §i coda§a la consumul de sapun §i pasta de din^i,
10
traie§te cu iluzia vie^ii de apoi, iluzie intermediata §i intre^inuta
§i de Biserica noastra stramo§easca.
Tranzac^ionar din fire, romanul s-a prins de §mecherie
§i-§i face din trecerea asta pamanteana prilej de negociere
vulgara cu mijlocitorii/?re<2 cucemici ai celeilalte vieji. Chit ca
e §i de apoi.
Daca subiecfii ar fi intrebaji cata bizuire au in popi, ma
tern ca Biserica s-ar lua de bra^ cu Justijia §i Parlamentul.
Fiindca, se §tie, Justijia nu e in stare sa le vanda speranje
postume §i nici parlamentul legi pentru imparjirea in felii
promi^atoare a posteritajii . . .
Lupta pentru succesiunea bisericeasca nu se abate de la
regulile societa^ii nemonahale. Puterea arata la fel §i in amvon
§i in piaja neaghesmuita.
Complicity nedezlegate, interese neezoterice, intrigi
barboase, sforarii diavole§ti, combinatii pope§ti, ameninjari cu
schisma, campanii mediatice invazive §i restul blestemajiilor
omene§ti (Spre deosebire de vizigoji, ostrogoji, copji §i aljii
aidoma lor, veniji din zarile intunecate ale lumii, hoarde de
eparhio^i - plecate dinspre Rasarit, zic unii - uneltesc la
scindarea Bisericii ba§tina§e, dar invazia e in fa§a. Migratorii
de rit nou n-au ajuns inca in vatra vechilor daci §i, se zvone§te,
cajiva ii a§teapta cu anafura).
Mirenii, ca-n orice democratic levantina, participa §i ei
la cabala sinodala, cu-n milu^, c-o franza verde, dupa datina
evanghelica.
Din paraclisul dosnic se scot dosarele blagoslovite
dinescian, iar rudele candida^ilor sunt varate, cu hiclenie, in
primele pagini ale ziarelor §i-§i dau in vileag frajii cu fapte
scandaloase, necre§tine.
Inalfi Prea Sfinfifii sunt coboraji la condijia de muritori
pacato§i de gloata cuprinsa, doar in sondaje, de fiorul religios.
Ma mir ca nimeni n-a propus organizarea unui
referendum pentru alegerea Intdi Mergatorului, ca tot ne-am
deprins papilele gustative cu aromele plebiscitare. A§a insa,
batalia se va rezuma la o tranzac^ie ascunsa a Sinodului, unsa
prin vot, dijmuit §i el indaratul pere^ilor palatului cu pricina".
Acesta e textul!
Sa vedem cat e metafora §i cat Qjosnicie in toata aceasa
afacere ziaristica.
Prima fraza: moartea PFP Teoctist, spune autorul, e o
salvare pentru Biserica, pentru ca, odata cu acest eveniment s-
11
a dat sutana Bisericii [vedeji metaforal], adica a sa, plina de
batraneje §i buboaie, la o parte.
Domnul Nazat are o problemd cu bdtrdnii, cu cei cu
handicap §i cu Biserica: ii discrimineaza pe to^i.
A doua idee care emana din text: de§i lumea crede in
Biserica [sau poate ca nu crede; autorul pune sub semnul
indoielii sondajele de credibilitate ale Bisericii], Biserica nu
are nimic de-aface cu slujirea Domnului.
A treia idee: 1-au enervat preojii care apar pe sticla
televizorului: nici ei nupar afi slujitori ai lui Dumnezeu.
Slujitorii lui Dumnezeu care apar pe ecran, spune
autorul, nu sunt transparent, nu stiu sa dialogheze, sunt
monologisti, sunt increzufi...si sunt vinovafi de ororile
Inchizifiei.
De§i se incepe cu moartea patriarhului se ajunge la
preoji §i catolici care, spune autorul, au casapit milioane de
oameni, nu oriunde, ci in addncul istoriei.
De§i il cunosc pe domnul Nazat dintr-o fotografie
mica , pusa, candva, pe frontispiciul ziarului, pot sa spun, tot
la fel de realist ca §i dumnealui, din addncul istoriei, ca am
auzit eu sau ca am citit in analele istoriei, ca autorul nostru a
omorat, cu un agheu, o mie de andaluzi intr-o noapte.
De ce? Pentru ca §i preojii ortodocsj §i catolici, acum
cajiva ani sau cateva secole au casapit, pe planeta Marte,
cateva milioane de oameni.
Daca ai metafore §i nu ai istoria prea bine pusa lapunct
po^i sa spui orice.
33 Fotografia supra cu sine e cf.
http://www.antena2.tv/poze_stiri/thumbs200/nazat_vorbe_grele2611.jpg.
12
Ca sa conexezi moartea patriarhului Romaniei, cu sutana
Bisericii §i cu Inchizi^ia, trebuie sa fii poet postmodern, un
artist.
§i, ca la Dali, poji sa pui oua in forma de ceas in
mijlocul de§ertului §i nimeni sa nu te traga la rost pentru ce ai
facut asta, pentru ca tu vii §i le spui: Frajii mei, asta e arta! §i,
adevarat: e arta.
Articolul domnului Nazat este un articol de arta, un fel
de psihologie science fiction amestecata cu ura democrata
proprie.
In al doilea paragraf al micului sau articol, autorului nu
ii plac cladirile puse pe dealuri, cladirile la inaljime §i, odata
cu asta, nici Palatul Patriarhiei.
Inseamna ca nu ii placea palatul nici cand erau acolo
parlamentarii Romaniei. Probabil e o aversiune mai veche a
dumnealui, pentru care nu i^i trebuie studii de psihologie
abisala sau de psihanaliza ca sa o detectezi.
Autorul propune schimbarea numelui cladirii din Palatul
Patriarhiei in Salasul Patriarhiei. Bine ca s-a oprit la acest
nume. Putea sa apara o titulatura mult mai josnica, dar s-a
abjinut.
Dupa cum se observa autorul are un limbaj extrem de
elogiator la adresa Bisericii Ortodoxe, extrem de amabil §i de
nechibzuit.
Dar poate ca masca lipsei de bun sinn; e o strategic
personala prin care i§i dovede§te loialitatea fa^a de . . . anumite
persoane. E dreptul dumnealui, pana la urma, de a se depeiza 34
de unul singur.
In al treilea paragraf autorul dovedeste incompetence
notabile in domeniul lingvisticii biserice§ti. Autorului trebuie
sa i se explice titulaturile treptelor ierarhice dar pentru asta ni
trebuie un bagaj enorm de cuno§thn;e teologice §i sa fii din
interiorul Bisericii ca sa le in^elegi.
Dupa limbaj, nu dupa viafa sa, pentru ca nu il cunosc pe
autor, acesta pare a se situa in afara Bisericii.
§i e treaba sa unde sta. Insa, ne prive§te §i pe noi, pe toji
membrii Bisericii Ortodoxe, daca incalca, cu buna §tihr£a §i
aten^ie, orice democratica vorbire catre un public.
Cand vrei sa injuri pe cineva §i o faci metaforic
inseamna atac la persoana sau la demnitatea personala sau
doar libertate de exprimarel
34 De a iesi din atentia noastra publica.
13
Cand scrii §i publici astfel de articole metodic, inseamna
caeo intdmplare sau ca e ceva dirijatl
Cand ai aversiuni mari, necontrolate §i e§ti scriitor sau
ziarist e un drept democratic sa lezezi pe altul, care nu te
lezeaza personal sau trebuie sa raspunzi la o mica indispozijie
cu mitraliera?
Continuam comentariul elegant vizavi de articolul
domnului Nazat.
Poporul roman, spune autorul, pentru ca e neinstruit §i
nu stie sa consume sapunul din supermarket voteaza cu
Biserica.
Se pare ca dumnealui nu e nici neinstruit §i stie sa
foloseasca §i sapunul, §i pasta de dinji, sa §i scrie, dar nu vrea,
in ruptul capului, sa vada unde se termina bunul simj §i unde
incepe clocotul urdt al josniciei, unde se termina problemele
personate §i incep problemele sociale reale.
Pentru ca, daca ar fi inceput cu inceputul §i ar fi avut
ceva de spus in articol §i nu ceva de batjocorit, ne lasa fara
comentariu pe ziua de astazi.
Paragraful ultim: alegerile pentru noul patriarh sunt ca
alegerile pentru presedinte, spune autorul.
In aceste alegeri exista intrigi barboase [deci are ceva
cu sutana, cu barba, cu batranejea §i cu hadicapurile], sforarii,
combinafii, ameninfari . . .
Pe ce va baza^i? Ave^i obiecte de ascultat in Palatul
Patriarhiei sau in episcopii sau vorbiji dupa urechel
Dupa cum am spus mai sus, dupa ureche sau dupa
imaginable, oricare dintre noi va poate face ce vreji dv.:
gangster, criminal de razboi, homosexual NATO, extremist,
tor^ionar, barbar. ..geniu, doctor docent.
Daca vrem sa manzolim ceva sau pe cineva e u§or sa o
faci daca ai . ..metafore dezlipite de bunul simf.
Sfarsjtul articolului e un fel de metaford lunga/ciorba
lunga, unde ranchiuna §i bunul simf se amesteca intr-un galop
fulminant cu fumurile furnalului de la combinatul din Ploie§ti,
cu doamne care i§i due ca^eii prin pare, cu obiecte zburatoare
neindentificate §i cu drepturile omului, Jinute drept steag, cand
trebuie sa dai in aia pe care ii dete§ti §i sa le invoci pentru tine,
cand ah;ii i^i calca casa cu buldozerul.
Un articol nepartinitor, nu?!
Un om care nu sufera de nicio sechela, nu?!
A, nu este ultimul §i singurul articol de acest gen?!!!
§tim asta...
14
Dar, din cand in cand, celor care ne cer sa le intoarcem
§i celalalt obraz, pentru ca a§a ne-a spus Domnul nostru,
trebuie sa le aratam ce fel de obraji zilnici au cei care nu ne
iubesc sau nici macar nu incearca sa fie diplomat cu noi.
Nu trebuie sa ne placed, domnule Marian Nazat!
Nici noi nu trebuie sa va placem.
Insa, pentru ca a§a e cu drepturile omului astea §i cu
libertatea de exprimare, dreptul dv. sau al meu de a ma
exprima nu trebuie sa fie un excavator, care demoleaza
drepturile altora de a se exprima.
Va dorim sa ne spuneji care e biserica sau lucrul in care
dv. crede^i §i pe care il iubiji, ca sa scriem un articol, mult mai
elogiator la adresa dv., ca eel pe care dv. ni l-aji dedicat noua!
15
V-am spus: avem §i cititori cultivafi/baddrani...
.35
Sub aceste randuri ini|iale vom reda un mesaj, scris la
36
ora 2 si 12 minute azi-noapte, de Cristi , pe blogul pastorului
37
Cruceru , in care acesta spune urmatoarele:
Comentariul nr. 11:
Esti hazliu tataie bastrix,
Tu-ti faci bloguri si tot tu raspunzi si comentezi sub diferite pseudonime,
Pentru asta exista citiva doctori buni, specialisti in 'split personality', Ce am observat
din CV-ul tau este ca esti un baiat de la tara. Cu barba. Si cam atit. Din interventiile
tale pe diverse site-uri rezulta clar ca nu ai pasaport. Adica nu ai calatorit pe afara sa
te mai luminezi un pic, sa vezi ce gindesc si alti oameni. Nu ai vazut cum arata pe
dincolo apele, muntii, vaile, riurile, padurile, Ca sa nu mai spun de universitati si scoli
teologice cu vechi traditii sau vreo biblioteca serioasa, fie si ea ortodoxa. Mesteci
cuvinte ca Oxford si Cambridge dar nici macar la televizor nu le-ai vazut. Asta te
califica ca baiat de la tara care nu poate sa-si depaseasca conditia. Lumea asta e
mai larga decit Calarasi sau Teleorman. La fel si teologia ortodoxa pe care o fetisizezi
dar de care esti cam strain. Cind o sa-ti vedem vreun articol publicat de St. Vladimir's
Theological Quarterly sau de alte reviste ortodoxe prestigioase, cand o sa-ti vedem
numele intr-un volum editat de Coman, lea jr., Tofana etc, atunci o sa spunem: ia
uite-l pe batrix, asa cum e el baiat de la tara, mai nestiutor si neumblat, a performat,
s-a autodepasit omul. Pina atunci, ramii doar un baiat de la tara, cu barba si cu multe
complexe academice. Iarta-mi colocvialitatile,
Sarut-manusitele doamnei Geanina,
cristi
Sfc prin cristi septem brie 2, 2007 at 2:12 am
38 . . _ • 39 1 . • 40
E§ti hazliu tataie bastrix
Tu-|i faci bloguri §i tot tu raspunzi §i
comentezi sub diferite pseudonime
41
35 Un articol din data de 2 septembrie 2007.
36 Marius Cruceru? Cristian Badilita? Alt captivat de propria sa persoana?
37 A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/2007/08/31/ce-putem-invata-unii-de-la-
altii-in-domeniul-teologiei/.
38 Pentru ca a dorit sa duca in derizoriu, in mintea lui, propria mea persoana. Insa cand
incepi un comentariu cu bascalia...arati ca ai o animozitate interioara fata de mine, pe
care nu o explici cititorilor. Si, mai ales, ai atdta curaj, meat nici numele nu ti-1 dai.
39 In capul lui...oricine are barba e si trios. ..desi eu implinisem (dupa cum mi-a citit CV-
ul) nici 30 de ani.
40 Imi foloseste useral blogului, desi imi stie numele, ca sa fiu tot la fel de anonim ca si
el.
41 Credea (asta e gandul lui Cruceru si...l-a scris cineva care scrie cu t din i, ca el!) ca eu
am mai multe bloguri nedeclarate si ca folosesc mai multe nume... si, implicit, ca ma
comentez de unul singur.
16
Pentru asta exista cniva doctori buni,
speciali§ti in „split personality" .
Ce am observat din CV-ul tau este ca
e§ti un baiat de la Jara. Cu barba. §i cam atit 43 .
Din intervenjiile tale pe diverse site-uri
rezulta clar ca nu ai pasaport 44 . Adica nu ai
calatorit pe afard sa te mai luminezi un pic, sa
vezi ce gindesc §i alji oameni 45 .
Nu ai vazut cum arata pe dincolo apele,
munjii, vaile, riurile, padurile. Ca sa nu mai
spun de universitaji §i §coli teologice cu vechi
tradijii sau vreo biblioteca serioasa, fie §i ea
ortodoxa .
Mesteci cuvinte ca Oxford §i
Cambridge dar nici macar la televizor nu le-ai
vazut .
Asta te califica ca baiat de la fara ,
care nu poate sa-§i depa§easca condijia 49 .
Lumea asta e mai larga decit Calara§i
sau Teleorman 50 .
La fel §i teologia ortodoxa pe care o
fetisizezi dar de care e§ti cam strain 51 .
42 Adica as fi un schizofrenic, care as avea nevoie de ospiciu. Adica nu suporta oamenii
cu barba si are oroare de oamenii cu boli psihice, dar e un generos cu mine, pentru ca
ma invata ce sa fac. Simtiti orgoliul?
43 Daca ai fi observat doar atdt... nu mai te ingrijeai de mine, cu siguranta.
A te naste la tara e un lucru foarte sanatos iar a avea barba e un lucru evlavios. Iar eu am
avut CV-ul la vedere, de 1-ai putut citL.pe cand eu doar presupun cine ai fi. Si cand nu
iti asumi cine estL.ai mari probleme de insignifianta.
44 M-a urmarit pe alte saiturL.si a avea pasaport e pentru Cristi corelativul cu a avea
minte. Eu cred, totusi, ca lui ii lipseste atat dreapta credinta, cat si mintea, multa minte si
multa truda a induhovnicirii si a teologiei.
I se pare ca a calatori... inseamna a studia in afard sau ca a cdldtori inseamna a
cunoaste. Ca sa cunosti, anonimu Cristi, ai nevoie de a fi un om al cunoasterii. Pentru
ca s-au dus multi la studii si la munca in alte state... dar s-au intors tot la fel de prosti,
adica de neluminati dumnezeieste, cum au si plecat.
46 Iti da impresia ca el a fost... dar nu are curaj sa isi dea numele, ca sa ii vedem
traiectoria scriitoriceasca, nu?, daca tot s-a dus la studii si a venit mai luminat. Cum insa
un om luminat. ..e atat de jegos sufleteste, de invidios?
47 Poate ca nu imi spun nimic in mod semnificativ, de aceea nici nu doresc sa ma zbat sa
le vad sau sa studiez in ele.
48 Lucru pe care il considera dureros pentru mine... cand pentru mine e un privilegiu.
Insa autorul comentariului se pare ca are tot origini taranestL.dar nu vrea sa si le
asume... pentru ca nu ii plac tdranii. Adica: nu se place pe sine.
49 Adica nu as fi putut sa gdndescl sa studiez din cauza originii mele. . .desi CV-ul meu ii
vorbea despre faptul ca eram doctorand si ca imi scriam teza doctorala si ca sunt
scriitor de felul meu si nu... comentator anonim.
50 Adica sunt atat de prost...incat el nu isi da seama de cat de penibil e.
51 Pentru ca Marius Cruceru si confratii sai, de la care a emanat comentariul, nu credeau
ca eu am scris si scriu carti teologice. Pe atunci morga baptists era ilustra la nivel
17
Cind o sa-Ji vedem vreun articol
CO
publicat de St. Vladimir's Theological
CO
Quarterly ' sau de alte reviste ortodoxe
prestigioase, cand o sa-Ji vedem numele intr-
un volum editat de Coman 54 , lea jr. 55 , Tofana 56
C'y
etc., atunci o sa spunem : ia uite-1 pe bastrix,
CO
a§a cum e el, baiat de la fara , mai nestiutor
§i neumblat, a performat, s-a autodepasit
omul 59 .
Pina atunci ramii doar un baiat de la
fara, cu barba §i cu multe complexe
academice.
Iarta-mi colocvialitatile,
sarat-manu§i^ele doamnei Gianina ,
Cristi 62 .
2:12 am 63
by cristi, September 2nd, 2007 at
Autorul nostra, cu siguran^a, nu e Cristi anonimu ' §i nici
Gigi, Costel sau Fane Spoitoru.
online. ..asta pana i-a intrat coada intre picioare, adica pana in momentul cand am
inceput sa imi editez unele carti la nivel online.
II intereseaza imaginea personala... si nu continutul articolului. Adica considera ca
scrierea teologica e un fel de concurs de miss, in care numai daca e publicata e...fata
frumoasa.
Si eterodocsii fac doctorate la intrecere, tocmai pentru ca sa se laude cu diplomele
lor.. .si, pe baza lor, sa aiba pre stanta propriile lor scrien eretice.
"" A se vedea: http://www.svots.edu/theological-quarterly/.
54 Pr. Prof. Dr. Constantin Coman:
http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=6%3Apr-prof-dr-constantin-
coman&option=com_content&Itemid=272.
55 Arhidiac. Prof. Dr. loan I. Ica jr. : http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Ic%C4%83_Jr.
56 Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana:
http://ot.ubbcluj.ro/dotnetnuke_2/Profesori/Cadredidactice/PrprofunivdrStelianTofan%
C4%83/tabid/100/Default.aspx.
57 El, vocea celor multi...
58 Din nou: ceea ce ar fi trebuit sa ma indurereze profund...
59 Nu v-ar bucura nicidecum asta, ci mai rau v-ar sataniza.
60 Ca la Caragiale...
61 In sensul ca e o biata preoteasa, care se crede doamna... cand ea este sotia \xmx\.. .baiat
de la tara. . .
62 Probabil a crezut ca a castigat o mare victorie in fata mea...fiind execrabil.
63 Am corectat textul si am stabilit diacriticele.
18
El este cineva caruia ii este ru§ine sa dea ochii cu mine,
pe care il complexam fara sa ne-o dorim, pe care 1-am iritat
foarte rau cu afirmajiile noastre [poate vom afla §i cine este, la
o adica], care crede ca §tie sa fie dur cu aljii, care crede ca e in
stare sa \\i terfeleasca persoana sau, mai pe scurt, este unul
care nu mi-ar spune aceste lucruri in faja, decat daca ar vrea,
cu tot dinadinsul, sa cada de prost.
E un cititor fidel, unul dintre cei pe care, intr-un articol
anterior, i-am numit cititori cu. . . alte interese.
Interesul cititului sau a inceput sa il panicheze 64 . Fapt
pentru care incearca sa gaseasca emofii sofisticate prin care sa
ne irite.
El este doar. . . Cristi.
Cine sunt eu pentru dumnealui?
Un om care fac bloguri [deci prima sa durere], dar care
ma comentez de unul singur.
Adica comentariile din subsol nu sunt ale lui Simu^
Starceanu, Ana, X, Y, Z, ci ale mele.
Inseamna ca trebuie sa inmul^esc comentariile pentru ca
cititorul nostru sa fie satisfacut in acest domeniu.
Insa, spune dumnealui, pentru ca sunt mitoman sau
schizofren [ca sa traducem ce inseamna sa ai „personalitate
schizoida/scindata"] trebuie sa ma due la doctor.
Deci, pentru cititorul nostru, cine face bloguri §i scrie
mult pe ele, ca noi, §i care are valence multiple trebuie dus la
medic.
Aji suferit vreodata trauma aceasta de culpabilizaji pe
toata lumea cu ea? Nu va dorim sa fi^i in situajia clinicizarii
persoanei dv., insa, daca cith;i cu §i mai multa aten^ie articolele
noastre, ar putea sa va inve^e despre ce inseamna safii sanatos
duhovniceste §i un romdn cu bun simf.
Dumnealui a observat ca m-am nascut la fara §i ca am
barba, §i-a pus problema daca am pasaport §i a conchis ca
lipsa studiilor mele din universitaji occidentale sunt defectele
care ma fac sa scriu. . . enervant.
Pentru ca sunt de la fara, a conchis cititorul nostru, sunt
mai prost decat daca m-asfi nascut la oras.
Aveji complexul ca nu suntefi de la fara sau ave^i
complexul ca suntefi un om de la oras complexat de un om
care s-a nascut la fara?
64 A inceput sa il panicheze faptul ca sunt real... si nu fantasmagoric .
19
Am observat §i noi: a^i scris mesajul 65 cu multa atenjie,
fara sa face^i gre§eli de scriere [§i asta la doua noaptea?!],
pentru ca sa pareji serios §i, in acela§i timp, de la oras.
In spovedaniile noastre, superbia aceasta, de a te crede
superior cuiva pentru ca te-ai nascut undeva §i nu in alta parte
se numeste pacat §i se spovedeste. Insa, cu siguranja, nu va
intereseaza acest amanunt de sensibilitate duhovniceascd.
Autorul spune ca, dacd cdldtoresti te luminezi.
O sa ne dea lincul catre saitul sau sau detalii despre
carjile sale §i o sa ne luminam din mergerile sale prin
strainatate.
La noi insa, in Ortodoxie, lumea se lumineaza cand se
curdfeste de patimi §i, atunci, Dumnezeu ne da sa vedem
in^elesuri adanci din tot ceea ce citim, vedem §i traim.
Poate ca unul dintre complexele pe care i le-am
dezvoltat cititorului nostru este §i acesta: noi nu facem treaba
de pedanterie cu ceea ce am citit sau nu, dar §tim sa marmnim
car^i intregi §i experience intregi in cateva randuri.
In final, ne acuza de lipsd de experienfa, de
neperformare in mediul teologic §i de netipdrirea noastra in
reviste celebre §i langa oameni celebri ai Bisericii Ortodoxe
Romane.
Domnule pseudonim Cristi, toate lucrurile viejii noastre
sunt proniate de catre Prea Curata Stapana §i ceea ce s-a
intamplat, se intampla §i se va intampla cu noi va purta
amprenta acestei continue povdfuiri a noastre de catre Maica
lui Dumnezeu.
Cu siguran^a ca o sa ne urmarn;i in continuare! Dv., daca
sunte^i real §i nu sunteji o buld de sdpun emanata de autorul
blogului 66 unde aji fost construit 61 , o sa urmari^i ce o sa facem
§i ce n-o sa facem §i, daca nu va vom implini toate gusturile,
asta e: inseamna ca avem alte standarde.
Insa, ne intrebam:
Ce rost are sa va certa^i tocmai cu noi, pe care ne
disprejuiji a§a de mult, daca nu va enervam intr-atat de serios,
incat sa ne scrie^i, la doua noaptea, cand lumea, de obicei, cam
doarme?
Cine mai poate sa scrie la doua noaptea, a§a de lucid,
a§a de pedant §i de hatru, fara sa fi intrat in coliziune cu noi, la
un moment dat §i, in acela§i timp, fara sa fie odihnit la creier?
65 Comentariul.
66 Marius Cruceru.
67 Ca un comentator fictiv.
20
§i, cum noi am iritat doar o singura persoana in mod
serios 68 , cerandu-i sa scrie despre teologia baptista §i nu despre
flori de mar, iar persoana a inceput sa se ocupe tocmai acum
de ceea ce zice ca stie mai bine, de un curs de limba greaca,
ne intrebam: cine poate fi atat de ocupat cu noi decat persoana
in cauza?
Insa, sa nu fim scenaristi 69 !
Poate ca cititorul Cristi exista sau nu exista, §i mesajul a
vrut sa fie unul de compatimire a noastra, intr-atat incat sa ne
lasam de blog, de via^a, de Romania §i sa plecam unde om
vedea cu ochii, ca sa ne fie mai luminatd mintea §i dumnealui
sa ii fie mai usor.
Se pare ca pentru cateva zile ve^i ramane in compania
so^iei mele pe blog, daca va vrea sa scrie §i nu va fi §i dansa
ocupata.
Acum, pentru ca §ti^i acest amanunt, scrieji cat mai
gingas cu putinja, dv., cititorii no§tri „cultiva^i".
Am sa va raspund la intoarcere. . . dupa ce, poate, ca o sa
mai ma luminez in ceea ce va prive§te.
68 Pe pastorul Marius Cruceru.
69 Aluzie la formula semidocta (din punctul nostru de vedere): „bolnavi de scenarita"
adica de scenarii panicarde.
21
Te cunosc dupa blogroll,frate... [vorba unuia]
Blogroll de ortodox,
care nu vrea decat cu ortodocgi:
71
Rdzboi intru Cuvdnt
Altermedia
Apologeticum
Arhiva ortodoxd
Avva Dorotei
Biblia Ortodoxd 16
70
78
77
Biblioteca ortodoxd
Un blog inchinat Sf. Parascheva
7Q
Blogul lui Mihail Bacauanu
QA
Bogdan Mateciuc
Central de formare si consiliere Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil - Craiova
Claudiu Tarziu 82
Ortodoxie - Catolicism
(anti-ecumenism)
Credo* 4
Crestinortodox. ro
85
70 Un articol din 13 septembrie 2007.
n A se vedea: http://www.razbointrucuvant.ro/. Blogul al carui blogroll il prezentam
acum, conform cu situatia lui de atunci si care e unul dintre blogurile ortodoxe
romanesti extremiste, care are domeniu propriu.
72 Idem: http://ro.altermedia.info/. Agentia de stiri.
73 Idem: http://apologeticum.275mb.com/. Nefunctionala.
74 Idem: http://arhiva-ortodoxa.info/. Unde puteti gasi foarte multe carti patristice si
liturgice scanate.
75 Idem: http://ortodoxism.ro/Dorotei.shtml. E vorba despre o editie, din 1997, aparuta
la Ed. Bunavestire din Bacau, a Invataturilor si scrisorilor Slantului Dotorei.
76 Idem: http://bibliaortodoxa.ro/. Reproduce textul ed. BOR 1988.
77 Idem: http://ortodoxie.3x.ro/diverse/Carti/sumar.htm.
78 Idem: http://parascheva.org/. Acum dezafectat.
79 Idem: http://sceptik.wordpress.com/. Unul dintre extremistii WordPressului gratuit.
80 E vorba despre saitul sau, care pe atunci era acesta: http://odaia.go.ro/. Acum are
urmatoarea adresa: http://www.odaiadesus.ro/ si are o noua conceptie grafica.
81 Acum, datorita mutarii Maicii Siluana Vlad la Iasi, saitul are o noua adresa:
http://www.sfintiiarhangheli.ro/node.
Un alt extremist la nivel online... si acesta e blogul sau:
http://www.rostonline.org/blog/claudiu/.
3 A se vedea: http://www.ortodoxie-catolicism.ro/14/ecumenismul-origini-asteptari-
demistificare/.
84 Idem: http://credo.ro/. Un portal al lui Gigel Chiazna, un alt extremist online, care a
creat foarte multe spatii online.
85 Un portal ortodox, care este regasibil aici: http://www.crestinortodox.ro/.
22
90
Blogul lui Cristi Serban 86
0'7
Cuvant bun
QQ
Danion Vasile
Death to the World. The Last True Rebelion
Degetul pe rana ecumenista din Trupul Bisericii
Despre avort 91
Despre Harry Potter (ocultism, magie, new age)
QQ
Despre Masonene
Eduard Dumitrache 94
Erezii, secte, practici aberante contemporane 95
Filocalia. ro 96
Forumul Schitului Darvari
QQ
Blogul lui Gigel Chiazna
Grupul Yahoo: Ortodocsii in vremurile din urma"
Ion Vladuca. Conferinta video despre falsitatea
evolutionismului si despre alte chestiuni de
credinta 100
101
Blogul Irinei Constantinescu
Laurentiu Dumitru 10z
Literatura si detentie
Liturgica. Blogul Parintelui Petru Pruteanu 104
A se vedea: http://www.cristiserban.ro/blog/.
Idem: http://cuvantbun.blogspot.com/.
8 Saitul acestuia: http://danionvasile.ro/. Unul dintre extremistii ortodocsi cei mai
lamentabili ai momentului.
89 A se vedea: http://www.desertwisdom.org/dttw/.
'° Titlurile sunt ale blogului citat mai sus, care continea acest blogroll. A se vedea:
http://eresulcatolic.50webs.com/.
91 A se vedea: http://avort.ro/.
92 Idem: http://despreharrypotter.go.ro/.
93 Idem: http://despremasonerie.go.ro/. Contine date dintr-o perspective ortodoxa. . .insa,
ca si saitul de deasupra, despre Haryy Potter, continutul sau e unul vehement extremist
si nu e vorba de o cercetare atenta, calma, a surselor si de o prezentare a lor asumata.
Adica sunt locatii fara autor, create intr-un sens apologist extremist si fara indicarea
precisa a surselor folosite.
94 Era aici: http://www.geocities.com/e_dumitrache/, acum dezafectat.
5 Un alt extremist... insa blogul sau a stagnat la data de 11 decembrie 2008:
http://bisericasecreta.wordpress.com/.
' Un sait cu fragmente din Filocalia romdneasca, aflat in aceasta locatie:
http://filocalia.ro/. Acum locatia e parazitata momentan de un virus, pe care 1-am
detectat cand am accesat pagina.
97 Se afla in aceasta locatie: http://forum.schituldarvari.ro/. A fost desfiintat.
98 A se vedea: http://www.chiazna.ro/.
99 Din aceasta locatie: http://groups.yahoo.com/group/ORTODOCSI/. Acum intrat in
desuetudine.
100 Era citat acest line: http://www.resurse-ortodoxe.ro/share-ortodox/arhiva-ortodoxa-
video/?dir=/Ion%20Vladuca-despre%20falsitatea%20evolutionismului/. Nu mai exista
aceasta fila aici.
101 A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/.
102 E vorba de blogul sau: http://laurentiudumitru.ro/blog/.
103 Saitul ramas in urma Prof. Mihai Radulescu: http://www.literaturasidetentie.ro/.
23
Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie 105
Marturisitor ortodox 106
1 C\H
Misiune ortodoxa
Noutati ortodoxe
Orthoblog (Marian Busoi)
109
Orthodoxphotos. com no
Ortodox TV (conferinte video) 111
Ortodox.as.ro
1 I n
Ortodoxie '
com 114
115
Ortodoxmedia. com 114
Savatie Bastovoi 116
117
Parohia Sfantul Daniil Sihastru
Savatie Bastovoi (resurse)
Savatie Bastovoi 116
Pagina oficiala BOR
■ih
Patericul egiptean 119
Pr. Iulian Nistea (Paris) 120
191
Radio Logos (Craiova)
Radio Lumina (Episcopia Severinului si a Strehaiei)
Rdzboiul nevdzut '
1 OA
Resurse ortodoxe
1 9S
Revista Constiinta
Revista Credinta ortodoxa 126
Rost 121
122
104 Acum desfiintat: http://www.ablog.ro/.
''"' Textul cartii lui Dyonysios Farasiotis aflata la nivel online:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/.
"""' Un alt blog nesemnat, adica neasumat... dar „ortodox":
http://marturisitorortodox.ablog.ro/.
107 O baza de date pentru download, creata de Marius Carneala: http://misiune-
ortodoxa.ro/.
108 Agentie de stiri: http://www.noutati-ortodoxe.ro/.
109 A se vedea: http://www.orthoblog.ro/.
110 Idem: http://www.orthodoxphotos.com/.
111 Idem: http://www.ortodoxtv.com/.
112 Locatia: http://www.ortodox.as.ro/ a lost desfiintata.
113 Cu o noua locatic.poate fi gasita la aceasta adresa: http://ortodoxie.zxq.ro/.
114 A se vedea: http://www.ortodoxmedia.com/.
115 E vorba despre un sait pe care autorul nu si-1 revendica: http://savatie.trei.ro/.
116 Blogul actual: http://savatie.wordpress.com/.
117 A se vedea: http://www.patriarhia.ro/.
118 Din Bucuresti. Intr-o noua locatie: http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/.
119 La nivel online aici: http://www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/pateric.htm.
1 A se vedea: http://nistea.com/.
121 Idem
122 Idem
123 Idem
http://www.radiologos.ro/.
http://www.radiolumina.ro/.
http://razboiulnevazut.org/.
Locatie acum inexistenta: http://www.resurse-ortodoxe.com/.
A se vedea: http://www.constiintaortodoxa.ro/.
Idem: http://www.credinta-ortodoxa.ro/.
Idem : http : //www . ro stonline . org/.
24
Sfantul Efrem Sirul {Cuvdnt la Venirea Domnului 129 ')
Sfantul loan Maximovici (sait in engleza)
Sfantul Nicodim Aghioritul (de Ioana Gabi) ~
Sfantul Serafim de Sarov
1 ^,0
Sfantul Siluan, Cu. Sofronie, Parintele Rafail
,.134
1 ^^
Sinaxar audio
Parintele Arsenie Papacioc, Singur Ortodoxia
Sita deasa
136
Blog dedicat Sfantului loan Gura de Aur
ion
Spiritualitate ortodoxa
Taina Casatoriei (blogul Simonei P.) 138
Teologie pentru azi 139
The Blessed Seraphim Hermitage
Valeriu Gafencu - Sfantul inchisorilor 141
Voscreasna.com
Ziarul Lumina (Iasi) 143
*
128 Idem: http://ortodoxism.ro/endworld.shtml.
129 Idem: http://saintjohnwonderworker.org/.
130 Intr-o noua locatie: http://ioanagabi.toateblogurile.ro/.
131 A se vedea: http://serafimdesarov.trei.ro/. Cu o noua infatisare la ora actuala, care
este mult mai citibila.
132 Idem: http://siluan.trei.ro/.
133 Idem: http://sinaxar.ro/.
134 Textul cartii: http://www.sfaturiortodoxe.ro/singur-ortodoxia/.
135 Aceasta blog (http://sitadeasa.wordpress.com/) nu a mai fost actualizat de pe data de
18februane2008.
136 Acum nu mai exista: http://ioanguradeaur.com/.
137 Ibidem: http://www.ortodoxie.arsys.ro/.
138 A se vedea: http://tainacasatoriei.wordpress.com/.
'"'' E vorba despre blogul nostru principal de la acea data
(http://bastrix.wordpress.com/), care a fost introdus in platforma actuala:
http://www.teologiepentruazi.ro/.
Insa odata cu iesirea lor in decor, prilejuita de alegerea noului patriarh, a PFP Daniel
Ciobotea si de extremismul in care s-au angajat dupa aceea, relatiile dintre noi si acest
blog din ce in ce mai suspect (http://www.razbointrucuvant.ro/), ai carui autori joaca
inca masca anonimatului, au luat slarsit.
Se pare insa ca anonimatul celor de la Razboi intru Cuvdnt e si mai suspect, cu cat
ultimele zvonuri online (speram sa fie false) arata ca autorii lui sunt ieromonahi sau
protosingheli bucuresteni si nu credinciosi oarecare.
140 E vorba de un sait inchinat Fericitului Serafim Rose:
http://users.sisqtel.net/williams/.
141 Un sait inchinat siesi: http://valeriugafencu.ro/.
142 A se vedea: http://www.voscreasna.com/.
143 Idem: http://www.ziarullumina.ro/.
*** Blogroll-ul platformei noastre la inceput era tot la fel de generos (idee pe care a
copiat-o Razboi intr-un Cuvdnt, blog aparut in ianuarie 2007 si apoi si altii), pentru ca
doream sa cuprindem cat mai multi creatori de online ortodocsi, in ideea ca toti formam
o unitate si avem un tel comun.
Insa, la scurt timp am inteles, ca cei care creeaza la nivel online continut de online
ortodox nu au un plan comun, ci fiecare vrea sa iasa in evidenta cu cate ceva, eel mai
25
Blogroll de baptist
care nu vrea decat cu bapti§ti:
Exemplul 1 :
Hie sunt leones! 144
Adonis Vidu 145
Aequilibrium 146
1 AH
Daniel Branzai
1 zlR
Daniel Bulzan
Dezvaluiri 149
Danut Manastireanu 150
Ionatan Pirosca (poet)
IosifTon 152
Liviu Mocan (sculptor)
153
Mesianic 154
N.T. Wright 155
Recitirea (Teofil Stanciu) 156
Semnele vremurilor
Silviu Tatu
158
adesea extremist si ca interesele financiare sau de clan sunt la putere si nu generozitatea
si rdvna echilibratd pentru promovarea dreptei credinte.
Tototdata am inteles ca cei care creeaza online au prea putina tangenta cu teologia si
experienta ortodoxa personala si pentru ei a promova inseamna doar a copia si a expune
card si nu a cerceta, a comenta si a expune.
De aceea am devenit din ce in ce mai selectivi si mai prudenti cu cei care editeaza
online, pentru ca am inteles ca e vorba, la multi, doar de copy paste sau de subiecte de
cancan si nu de o creatie online sustinuta, facuta cu coerenta interioara.
144 Creat de Daniel Farcas: http://danielfarcas.wordpress.com/. Nu a mai lost actualizat
de pe data de 30 decembrie 2007.
145 A lost desfiintat: http://adividu.wordpress.com/.
146 A se vedea: http://benderaleosha.blogspot.com/.
147 Idem: http://barzilaiendan.wordpress.com/.
148 Idem: http://bulzan.wordpress.com/.
149 Idem: http://dezvaluiri.wordpress.com/. Nu a mai fost reactualizat de pe data de 6
rnlie 2007.
150 E vorba, de fapt, despre trei locatii ale sale: http://www.perichoresis.ro/. In prezent,
autorul la care facem referire a devenit anglican.
151 A se vedea: http://ionatan.wordpress.com/. Ultimul poem editat pe blogul sau a fost
eel din data de 9 ianuarie 2010. A murit in aprilie 2010, acum cateva zile iar Marius
Cruceru si Danut Manastireanu 1-au numit (nu stiu daca/>e drept cuvdni): eel mai mare
poet evanghelic romdn.
152 A se vedea: http://www.iosif-ton-mesaje.eu/. Actualmente saitul sau e virusat.
153 Idem: http://liviumocan.com/.
154 Blogul a inghetat in 2007: http://mesianic.wordpress.com/.
155 A se vedea: http://www.ntwrightpage.com/.
156 Nu a mai fost reactualizat din data de 22 decembrie 2008:
http://recitirea.blogspot.com/.
157 A se vedea: http://semnelevremurilor.wordpress.com/. E tot un blog al lui Daniel
Branzai.
158 Idem: http://statu.wordpress.com/.
26
Ted Doru Pope 159
Exemplu al-2-lea:
160
Evanghelia cdtre Evrei
Adonis Vidu
Alex Ionescu 161
BNF - Livres de parole 162
Daniel Bulzan
Dvar Tora 163
Danut Manastireanu
5
Federatia comunitatilor evreiesti
5 5 5
din Romania
Ionatan Pirosca
5
Iosif Ton
5
Mesia lui Israel 165
N.T. Wright
Recitirea (Teofil Stanciu)
Silviu Tatu
Ted Doru Pope
Da, dupa desfa§urator, dupa blogroll te cunosc.
Deschid pagina §i vad, pe partea dreapta, ori numai
ortodoc§i unul dupa altul ori numai baptisti. Ma refer la
blogurile religioase.
Stam numai cu noi, numai cu ai no§tri, de teama sa nu
ne contaminam de o injelegere superioara, de in^elegerea
dragostei §i a difereniei.
Am translat clicile din via^a reala in comunitajile
virtuale §i ne comportam ca la colectiv: acestea sunt vacile
mele, aici e porumbul meu, tu. . .u§§§! Afara de pe imasul meu!
Mentalitate de incepatori in ale inter-conectarii.
59 Pe domeniu propriu: http://dorupope.com/.
60 De fapt eMesianic de de-asupra (http://mesianic.wordpress.com/).
61 A se vedea: http://alexionescuthinks.wordpress.com/.
62 Idem: http://expositions.bnf.fr/parole/.
63 Idem: http://dvartora.jewish.ro/pagina_principala.php.
64 Acum intr-o noua locatie: http://new.jcc.ro/.
65 A se vedea: http://www.mesia.ro/.
27
Utilizam ditamai spa^iul de comunicare, avem o atat de
mare diversitate de lucruri bune, din care putem alege §i
noi . . . suntem numai cu noi.
Adica ne sta o istorie a comunicarii la degetul mic, la
click §i noua ne place . . . clica.
Clica e insa altceva decat click-ul.
Demonstam prin acjiunile noastre virtuale, ca in noi, in
via^a de zi cu zi, tot oameni mici suntem, tot ghebosi, inchi§i
intre patru pere^i suntem.
Ce vrea internetul sa ne spuna? Ca orice ac^iune se leaga
de alegere §i ca pop alege. Poji alege sa downloadezi filme
porno sau sa deschizi o pagina online a Scripturii. Po^i sa faci
un chat deocheat dar §i o comunicare de multa supleje pe
messenger.
Poji sa ascul^i muzica bizantina dar §i rock. Poji sa fii
exasperant de fraier dar §i sa te smere§ti in faja muncii atator
oameni, care iji striga: Bucura-te de ceea ce ai inainte cu
discernamdnt! Invafa sa alegi! Invafa sa alegi cum alegi si in
viafa de zi cu zi!
Internetul este esenfa lumii reale pusa la indemana ta. E
otrava §i miere la un loc, e ispita §i ridicare, numai linkurile
care due la bine trebuie sa le cunosti ca sa fie treaba treabd.
Adica, de ce sa fugi de internet, daca e ca in lumel
De cine fugi, daca vrei sa fugi, decat de oameni?
Mai bine stai §i contempla, fii atent la ceea ce vezi, la
ceea ce cite§ti §i invaja sa comunici frumos.
Ce te face sa nu fii frumos!
Ce te face sa nu vorbe§ti frumos?
De ce nu ai vorbi frumos?
In primele zile ale internetului in Romania era o panica
teribila printre unii ortodoc§i, pana cand, ca^iva oameni
luminal de Dumnezeu au inceput sa scrie ortodox pentru
ortodoc§i §i neortodoc§i.
Pe zi ce trece se aduna date, se scrie, se rectifica, se pun
tot felul de comori online §i fiecare alege. Avem atatea lucruri
de citit ca nu mai ne trebuie somn §i inca vreo mie de vieji ca
sa le terminam.
§i cum sa nu te bucuri?!
In primii ani de dupa revolu^ie cumparam zeci de car^i
intr-o luna. Acum blogurile noastre le dau pe gratis. . . §i unde le
sunt cititorii?
Cand vedeam un volum nou din Filocalie, din Viefile
Sfinfilor, credeam ca a cazut cerul peste noi de fericire.
28
Acum le dam pe gratis, le dam audio, le dam sub ochii
omului...§i downloadable sunt slabe. Vine cititorul online, eel
mai adesea, §i prizeaza cancanuri.
Insa noi nu ne ocupam de scandaluri §i nici de
cancanuri. Noi vorbim despre smerenie, sfinjenie, ragaciune,
frumuse^e interioara §i vine Gicu din Baicoi §i Elena din
Agigea §i cauta 166 „daniel mason" 167 .
Adevarata ironie a sorjii!
Te cunosc dupa blogroll inseamna: pacat ca nu
infelegem sa trebuie sa ii cunoastem si pe cei care nu sunt ca
noi.
Daca am in blogroll Coranul langa Sfdnta Scripturd 169, ',
oare pun semnul de egalitate intre ele? Nu!
Ci arat prin asta ca vreau sa cunosc §i pe altul, care nu e
ca mine, sa aleg ce e bun de la to^i.
Daca pun langa saiturile si blogurile noastre ortodoxe §i
zece baptiste §i penticostale, ce inseamna asta ca sunt relativist
al credinjei ortodoxe? Nu!
Ci inseamna ca stiu sa vad, sa apreciez, cand e de
apreciat, efortul altora, munca lor §i aleg ceea ce e bun de la
fiecare.
Ce ar fi acum sa ma due la supermarket §i sa zic: Vreau
pe§te la cutie, cu ardei iute, dar nu pot sa il iau pentru ca e din
Iran. Vreau banane, dar nu pot sa le iau nici pe astea. De ce?
Sunt din Ecuador.
Vreau paine neagra cu seminje in ea...Dar nu pot sa o
iau nici pe asta. De ce? E facuta de turci. §i ce am eu cu turcii?
§i daca vreau pantofi, nu pot sa iau pentru ca sunt de la
italieni, iar a§tia sunt catolici, daca vreau BibleWorks 9 169 ,
cand o sa apara, nu iau programul, pentru ca 1-au facut
protestan^ii sau cine 1-or mai fi facut §i tot a§a, pana cand nu
mai iau nimic §i sunt penibil.
Insa ce inseamna sa fii ortodox intr-o lume plurald,
lehamisita de religie, dumnezei sau spirite sau cu excentricitaji
patologice in domeniul religiei?
Inseamna sa pui mana pe tot ce vezi ortodox §i sa cite§ti,
§i sa te apuci sa impline§ti in via^a ta lucrurile care ^i se
potrivesc cu varsta, nivelul de in^elegere, mediul unde traie§ti,
starea ta financiara sau de sanatate.
166 t ■ ui
La noi pe blog.
167 Cu referire la PFP Daniel Ciobotea.
168 Cum il avem pana astazi in lista locatiilor publicitate.
169 De ceva timp a aparut varianta a 8-a: http://www.bibleworks.com/.
29
Inseamna sa te zide§ti zilnic in credinja ortodoxa, dar sa
fii la curent cu tot ceea ce mi§ca , de lafilm la muzica, de la
carte la bilete de avion, de la legi la impozite, de la clar de
lund lapisicile de mare .
Trebuie sa ca§ti ochii bine, sa faci diferenje, sa nu te la§i
manipulat, sa judeci cu mintea ta, dar sa judeci cumpdnit §i nu
in trombd de motocicletd.
Trebuie sa pui in blogroll-ul inimii tale toate, dar sa
iube§ti ceea ce e sfdnt.
Asta inseamna sa alegi: sa alegi lucrurile bune dintr-o
grdmadd de vechituri. Sa alegi din o mie de carji treizeci de
pagini, dar sa le alegi. Sa le alegi cu ochii §i cu inima ta, sa le
stii, sa le injelegi §i va fi de bine.
i tj
Chiar daca omul nu cam i§i da CV-ul , chiar daca are
un blogroll nepersonalizat, textele miros a ceva, a cineva.
Textele lui te fac sa vezi diferenfa. Alegi diferenfa §i
mergi mai departe. Nu te baji acum cu morile de vant . . .
Ci alegi ce ifi trebuie §i mergi mai departe. Te opre§ti
unde crezi ca {i se vorbeste pe in^eles §i unde ni place. Daca i^i
place, multume§ti. Daca vrei sa intrebi, intrebi. Daca nu vrei sa
intrebi, pleci. Daca Ji se face sa revii, revii. E greu?!
Poate canu...
Visez la ziua in care oamenii vor folosi cujitul
internetului, acest cujit cu doua tai§uri, spre binele lor §i nu
spre sinuciderea lor.
La ziua cand oamenii vor vorbi ca sa se bucure, cand
oamenii vor invata pentru ca sa se mantuie, cand frumuse^ea
din cuvinte va tasni §i din oameni etc. ...
Mi se pare ca zorii acelei zile au inceput deja. . .
170 Cu tot ceea ce apare online, pe TV sau in viata noastra eclesiala si publica.
171 In esenta spuneam aici, ca un ortodox al vremii lui trebuie sa fie interesat de toate
noutatile care il ajuta si il inspira in viata sa religioasa si sociala.
" Lucru pe care nici ortodocsii dubiosi si nici neoprotestantii dubiosi nu o fac, pentru
ca nu vor sa isi asume lucrurile pe care le editeaza la nivel online.
173 Adica nu incerci sa polemizezi cu toti de la nivel online, pentru ca nu iti place una
sau alta.
30
Dialogul teologic intre teologi trebuie sa fie
onest ca safiie unul real 114
Motto:
Dialogul adevdrului il poartd Dumnezeu prin oameni.
Numai ca trebuie sa te lasi condus de adevdrul Sdu ca sa
putem infelege dialogul.
Am lansat in aceasta dupa-amiaza o invitajie pastorului
Marius David Cruceru pentru un dialog teologic, pentru ca sa
nu mai pretexteze faptul, ca noi avem un discurs exclusiv
polemic la adresa organiza^iei baptiste.
Dansul insa vrea scuze mai intai, scuze pentru o mie de
lucruri, dar nu §i sa discute cu noi.
Ce am injeles din refuzul sau?
Ca traie§te preconcepjia ca nu se poate discuta cu noi,
fara sa stie ce inseamna dialog pentru noi.
Noi nu am avut bunul simj sa ii cerem sa i§i retraga
ironiile la adresa noastra §i a Bisericii noastre [a§a crede, a§a
spune, §i e treaba lui], insa ne-a cerut sa ne cerem scuze fara sa
ii fi facut ceva cu adevarat rautacios.
O eschiva u§oara. Cineva care se crede luptdtor nu se
autodezarmeaza mai inainte de confruntare. Se pare ca ideea
de confuntare ii suradea la inceput, cand nu ne cuno§tea prea
bine, dar nu §i acum.
Da, e u§or sa mergi la cei mici, la cei care nu cunosc mai
nimic din credinja noastra §i sa ii mome§ti cu ceva mancare, cu
o trean^a de haina, cu un ajutor financiar §i sa ai, pentru ei, un
discurs nervos, ostil metehnelor reale sau inchipute ale
Ortodoxiei.
Insa, cand e vorba sa vorbe§ti despre fundamentele
baptismului, despre cum legi baptismul, care apare in secolul
al 17 -lea de Biserica lui Hristos, cand e sa vorbesti despre
interpretarea Scripturii, despre atmosfera teologica a Bisericii
lui Hristos in comparajie cu frivolitatea de gandire a lui John
Smyth 176 , care a mai infiinjat §i el ceva, adica o alta secta
crestina, §i sa faci fa^a adevdrului, e adevarat: e greu.
174 Un articol din data de 13 septembrie 2007.
Si dialogul e onest cand nu fabulezi despre credinta si congregatia ta religioasa, cum fac
baptistii, ci spui adevarul dureros...dar care te desfiinteaza din punct de vedere religios.
175 Adica: nesimtirea, in acest context.
176 Fondatorul baptismului. A se vedea:
31
Eschiva insa nu Jine.
Teologia Bisericii Ortodoxe se sprijina pe adevar, pe
istoricitate, pe probe, pe continuitate, pe experien^a.
Noi nu ne temem de adevdrul BisericW.
Nu ne temem ca vom fi gasiji cu mafa in sac la nivelul
teologiei, pentru ca suntem Biserica lui Hristos si a Sfintilor
Lui din toate secolele.
Dialogul cu Ortodoxia trebuie sa inceapa de la afirmarea
faptului ca Ortodoxia e cea care vine de la Hristos iar ceilalfi
au fragmente de adevdr, au fragmente ciuntite, rupte din
1 T7
adevdrul Bisericii lui Hristos .
http://en.wikipedia.org/wiki/John_Smyth_%28Baptist_minister%29.
177 Niciodata Marius Cruceru nu a dat curs unui astfel de dialog teologic cu noi si niciun
alt teolog baptist roman, in afara de Corneliu Simut, nu a incercat sa o faca.
32
Acefali sentimentali
178
Sfantul loan Gura de Aur adormea la data de 14
septembrie 407, in exil, §i pentru praznicul Inaljarii Cinstitei
Cruci, i s-a mutat slujba in luna noiembrie, in 13 zile 179 .
What do you say? I say about. . .ni§te confrafi.
Ce fac ei? Ei simt §i se manifestd fa^a de alegerea noului
patriarh al Romaniei §i fa^a de persoana sa ca ni§te credincio§i
ortodocsi, care nu au drept cap al Bisericii Ortodoxe Romane
pe PFP Daniel, pentru ca nu recunosc in inima lor ca acesta e
un patriarh ortodox, ci au vizavi de tot ceea ce s-a petrecut cu
alegerea sa. . . opinii personate.
Ce i§i permit sa spuna ei, mai pe ocol sau cu jumatate de
gura, mai pe la col|uri sau cu bannere in dreapta catedralei
patriarhale?
Ca el este mason, ca el este ecumenist, ca el este o
nulitate in materie de teologie, ca el este un om vdndut, care va
vinde Biserica Ortodoxa Romana. . . altora .
§i ace§ti oameni sunt §i se declara a fi. . . ortodocsi.
Un articol din 14 septembrie 2007.
179 A se vedea: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembriel3.htm.
180 Toate acestea au fost spuse cu mult patos la nivel online si ne pare rau ca atunci nu
am facut o inventariere minutioasa a lor.
Nu am citit cartea, dar speram ca volumul: Alegerea Patriarhului - 41 zile ale
dezinformarii, de Pr. Constantin Necula, Florian Bichir si Romeo Petrasciuc, Editura
Agnos, Sibiu, 2008 (256 pagini) sa fii surprins o parte din aceste reactii online
extremiste.
A se vedea si articolul recenzie la carte: http://ro.altermedia.info/religietraditii/aparitie-
editoriala-alegerea-patriarhului-41-zile-ale-dezinformarii_8309.html.
33
Sunt insa ni§te ortodocsi acefali, adica fara sa
pomeneasca in rugaciunile lor pe al §aselea patriarh al
Romaniei §i fara sa respecte voinja Prea Sfintei Treimi,
consacrata prin oameni, adica prin intermediul Sfdntului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Romdne §i al Colegiului National
Bisericesc.
Cine sunt ei?
Caji sunt ei?
Grele intrebari . . .
Insa avem ni§te date online palpabile despre
interioritatea unor astfel de oameni.
§i cei care se manifesto astfel nu sunt toti ni§te ignoranji
in Teologia ortodoxa, ci, culmea! , ei sunt studenji la Teologie,
oameni activi in Biserica, preoji, monahi, credincio§i ferven^i.
Care sunt concluziile logice ale unei astfel de raportdri
interioarel
Pai prima dintre ele, care e cea mai logicd cu putinja,
daca mergem pe aceasta logicd intoarsd, este aceea ca astfel de
oameni au inceput sa traiasca sentimental §i de facto, prin voie
proprie, in afara Bisericii Ortodoxe Romane.
De ce? Pentru ca Biserica Ortodoxa Romana are ierarhie
legala, alegerea noului patriarh s-a facut conform tuturor
standardelor biserice§ti canonice, Sfdntul Sinod a votat alaturi
de Colegiul National Bisericesc §i, parutu-s-a Sfantului Duh §i
oamenilor, ca eel care trebuie sa fie Patriarhul Romaniei este
IPS Daniel al Moldovei si Bucovinei.
Cei care trebuiau sa aleaga au ales.
Cei care nu vad in aceasta alegere pe degetul lui
Dumnezeu, adica pe Sfdntul Duh, §i considera ca Sfantul Sinod
§i to^i electorii sunt ni§te masoni, ni§te eretici, ni§te oameni
rdu-voitori, ni§te delincvenfi, atunci ei . . . numai sunt ortodocsi,
ci . . .protestatarilschismatici.
§i cand e§ti schismatic §i devii, cu pa§i fulgeratori, un
eretic in toata regula, ai o singura solujie rea: te desparji de
Biserica lui Dumnezeu, care te-a nascut §i crescut pana acum
sau, solufia bund: te smere§ti in fa^a lui Dumnezeu §i alegi
voia Sa cu noi §i te bucuri ca avem un nou Patriarh, pe care
trebuie sa il ajutam cu rugaciunile §i efortul nostru personal,
atat cat putem, §tim, suntem
181 Nici pana astazi nu s-a domolit aceasta reactie interioara extremista, care a rabufnit
atunci si care, bineinteles, ca nu s-a nascut atunci, ci, dimpotriva, ea creste subcutanat
in mod alarmant, nascand noi si noi grupuri, care se manifesta schismatic fata de
34
§i cum tot cuvantul, care condamna o faradelege
indreptata impotriva Bisericii lui Hristos, are nevoie de doi sau
de trei martori [sau de mai mun;i], pentru ca lucrurile sa fie
clare pentru toji, vom da mai jos ni§te mostre jalnice de rea
nu;elegere a vie^ii biserice§ti, a rolului §i a relat^ilor
patriarhului Romaniei cu diverse institujii §i organizat^i §i a
neintelegerii realitajii supunerii §i ascultarii in Biserica .
1
Asocia^ia Civic Media
Aceste cazuri demonstreaza in plus - pe langa inf oi matiile pe care le avem - ca froirtul lui
Daniel Ciobotea a uzitat detoate armele unei campanii murdare - dosare, santaj,
im eyistrari audio-video compromitatoare, mita, promisiuni, i eclama mascata, sustinere
din partea masonei iei sau a alter urupari oculte, etc - inclusiv pi in intermedin! uner
persenaje ca Nicolae al Banatului, eel mai vet hi si prolific informator al Securitatii din BOR
Multi duhovnici ai Romaniei, in special din Moldova, si-au aratat inainte de aleyei He de
miercui i inyrijorarea ca Sfantul Duh s-ar putea sa paraseasca Dealul Patriarhiei dupa
ridicarea la ceruri a sufletului Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist, decedat sufoit in
conditii inca neelucidate.
Asociatia Civic Media recomanda ci edinciosiloi preocupati de soarta Ortodoxiei sa
continue starea de veyhe si ruyackme si sa urmeze "Indemnul la lupta" al poetului
inchisorilor comuniste, Radu Gyi .
Cu noi este Dumnezeu!
Civic Media
13.07.2007
Transcriere a imaginii supra:
„Aceste cazuri demonstreaza in plus - pe langa
1 Rzl
informatiile ' pe care le avem - ca frontul lui Daniel
Ciobotea a uzitat de toate armele unei campanii murdare:
Sinodul Bisericii Ortodoxe, chiar daca nu ies, propriu-zis, din Biserica Ortodoxa
Romana.
182 Si de atunci incolo ne-am separat interior si faptic de cei pe care ii prezentam la
finalul acestui articol, intrerupand relatiile amiabile cu ei si nemaipublicitandu-le
creatiile.
183 A se vedea:
http://civicmedia.ro/acm/index. php?option=com_content&task=view&id=454&Itemid=
1. Si cand spunem Civic Media spunem Victor Roncea. A se vedea blogul sau actual:
http://roncea.ro/.
184 Nu le-a probat niciodata.
185 Se refera la PFP Daniel Ciobotea: http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/.
35
dosare, santaj, inregistrari audio-video compromitatoare, mita,
promisiuni, reclama mascata, sustinere din partea
masoneriei 186 sau a altor grupari oculte etc., inclusiv prin
1 87
intermediul unor personaje ca Nicolae al Banatului , eel mai
vechi si prolific informator al Securitatii din BOR.
Multi duhovnici ai Romaniei, in special din Moldova, si-
1 88
au aratat inainte de alegerile de miercuri ingrijorarea ca
Sfantul Duh s-ar putea sa paraseasca Dealul Patriarhiei dupa
ridicarea la ceruri a sufletului Prea Fericitului Parinte Patriarh
Teoctist 189 , decedat subit in conditii inca neelucidate.
Asociatia Civic Media recomanda credinciosilor
preocupati de soarta Ortodoxiei sa continue starea de veghe si
rugaciune si sa urmeze Indemnul la lupta al poetului
inchisorilor comuniste, Radu Gyr.
Cu noi este Dumnezeu!
Civic Media
13.07.2007".
2
Altermedia
190
186 Romanesti. A se vedea: http://www.grandlodge.ro/ro/prezentare/.
187 Se refera la IPS Nicolae Corneanu al Banatului: http://www.mitropolia-
banatului.ro/readarticle. php?article_id=25.
188 Cand a lost ales Patriarh al Romaniei IPS Daniel Ciobotea al Moldovei.
189 A se vedea: http://www.patriarh.ro/Teoctist/index.php.
190 A se vedea: http://ro.altermedia.info/general/patriarhia-baza-militara_7603.html.
Imaginea infra e din articolul citat...si reactiile adverse au continuat pe aceasta agentie
de stiri.
36
Blogul Theologhia 191 al lui Dan Camen
CONTACTTHEOLOGHIA
NO COMMENT
Ips, Danielj Mitropolitul Moldovei gi Bucoviei (la vremea aceea) Locator de
Patriarh, (acurm) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, trirmite o scrisoare de
multurmire pentru mesajul de condoleante trirmis de "marele maestri/ al "marii
loje nationale" din Romania, dornnul Eugen Chirovici, la cateva zile de la aflarea
vestii ca Pfp. Patriarh Teoctist a trecut la cele vesnice,
Dupa care publica o scrisoare ofiaciala a PFP Daniel, ca
locfiitor patriarhal, pe blogul sau, o scrisoare de raspuns la
condolean|e , catre §eful masoneriei din Romania §i
conchide, prin tacere, ca . . .patriarhul Romaniei e mason.
PATRIARHIA ROMANA
CABJNETUL PATRIARH ULV)
Sir ["arriaxhlei Nr. 2, 640161- BhcuibsiI 4
- 10 J] -ifWJTKil Fax --+0 2'. 406 7162
t:-m he i : ;^birifrr .prttrrarhatJ p^rriarh ja r<>
"10 august 2007
Domniei Sale.
Domnului Eugen-Ovidiu Chirovici.
Mare Maestru al Marii Loji Nation ale dm Romania
Domrmle Chirovici.
Va rnultumim ca V-ati facut partas durern Bisericii
Ortodoxe Romane prin mesajul de condoleante pe care 1-ati
transrnis cu prilejul trcceiii la celc vesnice a fericllulut intru
pomenire Parintele nostru Teoetist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Romane, adormit intru Domnul in ziua de 30 iulie a.c.
Compasiunea aratata noua, eelor ce rie-a Tost ca un
adevaral parinte, intelept carmuitor 51 jcrtfVlnii: pastor, ne-a
intarit in aceste momente de adanca tnstefe. In acela§i timp,
Invierea lui Hristos, pe care E[ a mtemeiat Biserica Sa si intru
care moartea a fost tairuita, ne intareste si ne mangaie,
invederandu-ne ca Domnul it va ageza im pre una cu toti cej
bmeplacu^i Lui, intru impreuna- slujire cu ingerii. inainteu
Tronului Preasfmtei Treimi.
Cu aceste ganduri de mutpjmire si pretuire. Va uram
sanatate. pace §i lungime de zile.
'^^MitrQpoiirul Moldovei ?i Bucovinei,
Loctiitor de Patriarh al Bisericii O nodose Romane
A se vedea: http://theologhia.wordpress.com/.
191
192 Noi am preluat-o de la el in contul nostru din eSnips:
http://www.esnips.com/ViewDocumentAction.ns;jsessionid=7A834BAD0966DA3BDA
5744297E2F6DF9 si o prezentam infra.
37
Domnul Camen uita insa ca patriarhul Romaniei are
relajii cu toata lumea §i poate raspunde oricui, un lucru de bun
sim| pentru orice om normal §i, cu atat mai mult, pentru un
patriarh ortodox.
*
4
Razboi intru Cuvdnt
Prima reacjie a webmasterilor blogului Razboi intru
Cuvdnt la alegerea PFP Daniela fost aceasta :
SANU NE PIERDEM NADEJDEA!
Posted by cuvant on 12 Sep 2007 at 07:05 prn | Tagged as: Biserica la ceas de cumpana
Redam maijos cuvintele de imbarbatare ale unui parinte in ale cam! ecbilibru si
discernamant noi avem incredere, parinte ce semneaza cu numele de pr, Vasile si care
an fost inca de ieri publicate pe grupul de discutii Misiune Ortodoxa. Sunt cuvmte menite
sa ne tina "sus inimile" in aceste moments de mahnire pentru mutti dintre noi, cuvinte
intemeiate nu pe vreun optimism ornenesc facil si neserios, ci pe credinta tare in Cei care ne-a
fagaduit ca Va fi cu noi in toate zilele pana la sfarsitul veacului" si, totodata, pe martuniie
si viziunile Parintiior de Dumnezeu insuflati referitoare ia aceste vremuri de cumpana pentru
Biserica noastra, Credem ca acest cuvant reprezinta cei mai bun mesa] cu care putem
intampina aiegerea de astazi a patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Nu vrem acum, in plus,
decat sa reamintim cuvintele parintiior nostn Proclu si loan: "Ce/ ce lucreaza impotriva lui
Dumnezeu va fi aspru pedepsit".
Daca primele doua surse citate vorbesc pe §leau,
ultimele doua, dupa cum se observa, vorbesc mai voalat.
Civic Media face din IPS Teofan Savu 194 o persoana
. ..§antajabila. Concluzia logica a demersului lor.
Altermedia e de acord cu bannerul afisat langa catedrala
patriarhala §i il fac pe PFP Daniel Ciobotea. ..mason.
Dan Camen, in Theologhia sa, cat §i Razboi intru
Cuvdnt, condus de trei webmasteri complet anonimi, spun §i
ei: PFP Daniel q... mason.
193 A se vedea articolul: http://www.razbointrucuvant.ro/2007/09/12/sa-nu-ne-pierdem-
194 A se vedea:
nadejdea/.
194 Aseve
http : //www . mmb . ro/ro/structura_admini strativa/ip s_mitropolit_teof an . html .
38
Pentru deplina incredinjare a dv. apelaji la sursele citate.
S-ar putea, ca aceasta unda de opinie contestatara in
randul nostru, al ortodoc§ilor, sa fie mult mai dezolantd decat
pare la prima vedere 195 .
Cum, cine §i de ce o intrejine? 196
195 Si am avut dreptate cand am spus acest lucru atunci. Ea nu s-a stins nici astazi.
196 Nu am aflat inca raspunsurile... dar ele nu sunt, cu siguranta, ortodoxe.
39
Suntem unperpetuu dialog amdnat?
1 Q7
Conform unei statistici profesioniste de monitorizare
a blogului nostra, facuta pe doar...4 zile, adica perioada 15
sept.- 18 sept. 2007, din care am vrat sa reiasa frecvenja unor
cititori unici, pe fiecare zi, din Romania, s-a constatat
recurenja vizitelor unor cititori ai blogului nostra, cititori
carora le dam doar localitatea de unde provin:
Sate
Adancata [Suceava]
Ardud [Satu Mare]
Balotesti [Ilfov]
Bahama [Teleorman]
Bace§ti [Vaslui]
Baicoi [Prahova]
Breaza [Giurgiu]
Corbeanca [Ilfov]
Corbu [Constanta]
Certe§ti [Vaslui]
Ciocane§ti [Dambovi^a]
Costi§a [ Bacau]
Cristian [Bra§ov]
Deta [Timi§]
Ghimbav [Bra§ov]
Jichi§u de Jos [Cluj]
Letca Noua [Giurgiu]
Priboieni [Arge§]
Soars [Harghita]
Un articol din data de 18 septembrie 2007.
40
Tatarani [Dambovija]
Targu [Mehedin^i]
Tome§ti [Ia§i]
Valea Cri§ului [Covasna]
Ora§e
Alba Iulia [Alba]
Alexandria [Teleorman]
Arad [Arad]
Barlad [Vaslui]
Bacau [Bacau]
Baia Mare [MaramuresJ
Boldesti [Prahova]
Boto§ani [Boto§ani]
Bra§ov [Bra§ov]
Braila [Braila]
Bucure§ti
Buzau [Buzau]
Campia Turzii [Cluj]
Cluj-Napoca [Cluj]
Constanta [ Constanta]
Chi§inau [Chi§inau]
Craiova [Dolj]
Foc§ani [Vrancea]
Galaji [ Galaji]
Giurgiu [Giurgiu]
Ia§i [Ia§i]
One§ti [Vaslui]
Oradea [Bihor]
Petro§ani [Mehedinji]
Piatra NeamJ [NeamJ]
Pite§ti [ArgesJ
Ploie§ti [Prahova]
Ramnicu Sarat [Buzau]
Ramnicu- Valcea [Valcea]
Satu Mare [Satu Mare]
Sibiu [Sibiu]
Suceava [Suceava]
Timi§oara [TimisJ
Tulcea [Tulcea]
Vaslui [Vaslui]
Zalau [Salaj]
41
Daca internetul a inceput sa intre masiv §i la sate este un
lucru foarte imbucurator pentru noi.
Insa nu despre acest lucru vreau sa vorbesc, ci despre
ceva foarte cored din punctul nostra de vedere: despre
interacfiunea dintre noi, cititorii, §i noi, creatorii acestei punji
de comunicare.
Cand am spus de recurenja, de revenirea unor cititori in
mod zilnic, inseamna ca am spus despre existenja unor cititori
care ne urmaresc pas cu pas ceea ce publicam.
Iar daca urmaresc un blog ortodox pas cu pas, nu pot fi,
majoritatea, presupunem, decat ortodocsi sau foarte inter esaft
de problematici religioase.
Adica vorbim despre ni§te cititori serio§i, avizi sa vada
updateurile noastre, noutajile zilei §i care, in ciuda revenirilor
zilnice, nu au decat foarte purine reacfii, directe sau private,
vizavi de webmasterii acestui blog.
Statistica de mai sus este un elogiu al nostra vizavi de
dumnealor, un muljumesc larg, deschis, sincer, pe care ii
rugam sa il primeasca din partea noastra.
Insa, sa ne creada, ca §i noi ne-am dori sa ii cunoastem
§i sa vorbim cu dumnealor tot la fel de mult pe cat ne doresc
dumnealor pe noi.
Zilele acestea ale colocvialita^ii pe care le-am inijiat,
ale colocvialita^ii angajate, puteam sa le petrecem uitandu-ne
pe pereji, dormind, scriind la carjile noastre, ragandu-ne,
plimbandu-ne prin ora§, facand o mul^ime de lucruri.
Nimeni nu ne plateste sa facem ceea ce facem 199 §i nu o
facem pentru ca ar fi u§or, ci pentru ca vrem sa fim de folos
cumva, pu^in, cat mai multora.
Exista o mul^ime de bloguri §i de saituri de divertisment,
cu muzica §i §tiri, cu ce vre^i §i ce nu vreji, iar dv. a^i venit sa
vede^i un blog ortodox, veniji sa il vede^i zilnic §i nu ave^i
dorin^a, niciodata, sa trece^i de faza anonimatului pentru o
idee, o opinie, o bifare cu nu sau da a unor lucruri?
198 E vorba de o luna de dialog cu cititorii nostri, in cadrul Colocviului international al
comentariului decent (15 septembrie-15 octombrie 2007), ale carui discutii le puteti
regasi aici:
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/colocviul-
international-al-comentariului-decent- 1 5-sept- 1 5-oct-2007/ si aici:
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/colocviul-
international-al-comentariului-decent- 1 5-sept- 1 5-oct-2007-xiv-xxx/.
A fost un proiect unic, la acea vreme, pentru onlineul romanesc, pe care nu 1-am mai
vazut experimentat de vreo alta platforma online.
199 Pentru ca tot ceea ce face platforma Teologie pentru azi e gratuit.
42
Muljumesc acelora care au ie§it din anonimat §i care ne-
au scris. Insa ne-au scris in mod personal, privat, §i parca ar fi
ca §i cum nu ar fi.
Ajuta^i-ne sa trecem peste aceasta dezamagire personala
§i macar o data pe zi sau la trei zile scrieji trei cuvinte, o fraza
la articolele noastre, cu numele mic, Mioara sau Stelica, daca
nu cu tot numele, daca noi va scriem pagini intregi.
Nu cred ca va cerem mult §i nici ceva imposibil, atata
timp cat dv. veniji zilnic §i ne citn;i, in mod gratuit §i nu
merged la con; de strada sau la librarie sa luaji ditamai cartea
cu ceea ce scriem noi.
Repetam, pentru cei care vor sa injeleaga, in mod corect,
ceea ce am vrut sa spunem in acest articol: din localitajile de
mai sus intra zilnic sau la doua-trei zile, oameni cu acelea§i Ip-
uri, din acelea§i zone, pentru minute bune de timp.
Am scos din lista pe cititorii care au IP-uri dinamice sau
pe cei care intra sub masca/masca^i . . .
Deci vorbim despre cititori fideli, pe unii ii cunoa§tem
deja, dar, pe majoritatea dintre ei, nu ii cunoa§tem.
Va muljumim frumos, daca lua^i in considerare cererea
noastra de con^tiinffl 200
200 Si, paradoxal, acest lucru nu s-a petrecut niciodata, ci au ramas, in continuare,
anonimii care ne viziteaza des si pentru multe minute.
43
Reflexe rapide .
•201
In numai doua ore de la ultimul nostru articol,
neprevazutul are . . . inima defrate.
Today Today
Referrer Views Title Views
patratosu.wordpress.coni 13 Ziua a 7-a, a 8-a si a 9-a aColocviulu 18
Cand \\i apare pe dashboard-ul tau de blog, adica in
spatele a ceea ce vede|i dv. online o astfel de sigla, fara http
inainte, dar cu sigla blogului, inseamna ca webmasterul cu
pricina te...urmare§te sau te invita sa vezi...ce a scris despre
tine.
Credem ca lucruri decente.. . .
Ca sa fi|i siguri ca sunteji la curent cu anumite amanunte
picante, §ocante sau de prost gust din protipendada online, nu
uitat^i de acest folder: Ie§iri in decor 103 .
Multe lucruri or sa se lege pe. . .parcurs.
Update:
Dupa o jumatate de ora de la prima fotografie 204 . . .
Referrer Views Title Views
patratosu.wordpress.coni 1/ Ziua a 7-a, a 8-a si a 9-a aColocviulu 22 ^
01 Un articol din 21 septembrie 2007.
Marius Cruceru, care a lost invitat la Colocviul international al comentariului
decent... dar nu a avut inima sa participe.
" 03 A se vedea: http://www.esnips.com/web/Iesiri-in-decor.
204 Adica baptistii spuneau, pe fata, ca nu sunt interesati de Colocviu si ca nu vor sa
participe dar, prin spate, intrau si citeau tot ceea ce noi scriam.
44
Bunul simf al ratingului §i despre... decenfa
Bunul simj al ratingului este ca el nu exista. Insa,
cand vine omu' la tine pe blog se uita la cate vizite ai avut. . . §i
ia plasa.
De ce? Pentru ca omul nu §tie ca ratingul tau, numarul
de vizite e fals. Sau nu mai §tie al cui efals §i al cui nu efals.
Insa exista diverse moduri in care se poate afla asta. . .
De ce conteaza daca e fals sau nu e fals ratingul,
targhetul blogului tau?
Pentru ca se observa unde vin oameni diferi^i §i citesc,
unde se scrie din plin §i unde exista o abordare extinsa a
problematicii online §i unde. . .te votezi §i te citesti tu insu§i.
Daca un om intra la tine de 20 de ori la un articol §i nu il
comenteaza niciodata, inseamna ca 1-a citit de 20 de ori?
Trebuie sa ia de trei ori Nobelul acel text ca sa te uh;i sau
sa-1 cite§ti de 20 de ori. Sau sa ai problem e 206 . . .
Cred ca am mai vorbit despre decens, decentis . . .insa
putem relua problematica. ..altfel.
Cand te un;i insistent la o femeie §i tu e§ti un domn . . . se
zice ca e§ti.. .un privitor indecent. De ce? Nu se face asta! Nu e
propriu...relaJiilor dintre un domn, care nu o cunoa§te pe o
doamna.
Cand vrei sa vorbe§ti cu cineva nici nu Jipi la el, nici nu
il stropesti cu scuipatul din gura ta, nici nu il iei la rost pe
nepusa masa, nici nu incepi sa fii pisalog sau pedant §i nici nu
te uiji intr-o parte cand el vorbe§te cu tine, ci in ochii lui . . .
De ce? Pentru ca a§a &...de bun gust sau pentru ca asa
v orb esc oamenii.. . decenfi.
Cand crezi ca Ji se cuvine un loc . . . e bine sa il alegi pe
eel mai din urma. De ce? Daca esti invitatul principal vei da
dovada de multa decenta facand aceasta §i gazdele vor veni §i
te vor pune in capul mesei imediat. De ce? Pentru ca a§a se
respecta oamenii care au . . . obrazul sub fire.
Cand e§ti un om intelectual §i un cre§tin [oricare ar fi
acest fel de crestin] §i e§ti chemat la dialog §i la marturie
frumoasa, clara, binevoitoare . . . atunci nu mai dormi noaptea
din cauza acestui gand, gandind cum sa faci ca sa spui
adevarul, care ii zideste pe oameni.
~ 05 Un articol din 22 septembrie 2007.
206 Psihice.
45
§i, cand esti invitat undeva in mod ceremonios, ca sa
vorbe§ti decent despre experienja ta, oricare ar fi ea, iar tu
raspunzi: Nu am timp! Nu ma onoreaza prezenja la dv. ,
dar. . . scrii impotriva demersului nostril colocvial §i. . .
Today Today
Referrer
Views
patratosu.wordpress.com/2007/09/21/co...
17
patratosu.wordpress.com
7
fa.wordpress.com/tag/acatiste-si-sluj...
4
search.conduit.corn/Results.aspx?q=aud...
1
parohiarnehala.ro/?rn =200708 1
wordpress.com/taq/?«69«5^8MO&., 1
Yesterday
Referrer Views
Title Views
Reflexerapide 15
,/
Colocviul international: "$i noi stim 9
,
Acatistul Fericitei Maicii noastre Matro 4
,/
Lacul Cerna si Eiserica de sub ape: ist 3
k
Apologia Lect. Dr. Dan Aurelian Eotica 3
k
Ziua a 7-a, a8-asi a 9-a aColocviulu 3
,
Literaturapentrudezrnort 3
k
Colocviul international al comentariulu 2
,v
Panoplialocaji 2
,/
patratosu.wordpress.com 19 Un artist nepretuit al neamului nostru: 1
pt.wordpress.com/tag/slinte-icoane-si... 8
te uiti pe gaura cheii de dimineaja pana seara, inseamna
ca te nume§ti. . . indecent. De ce? Pentru ca a§a ceva nu se face.
A§a ceva nu se face!
A§a ceva nu se face!
A§a ceva nu se face!
A§a ceva nu se face!
A§a ceva nu se face!
A§a ceva nu se face!
De ce nu se face? De ce nu trebuie sa se faca a§a ceva?
Daca te intereseaza tenia unei intruniri...vii §i i|i spui o
parere mai lunga sau mai scurta, arati ca e§ti cine e§ti sau te
punem la Ie§iri in decor [pentru ca e vorba de un colocviu
onest §i nu de ...ba pe-a ma-tii!] sau nu intri deloc §i tratezi
problema cu indiferenja maxima.
E dreptul tau sa nu participi!
~ 01 Cruceru mi-a scris un email si mi-a spus (15 septembrie 2007):
„Thank you,
I'am not interested,
...Too late!".
46
Dar e indecent sa nu participi dar sa privesti peste gard
sau cu luneta, ca sa vezi ce se petrece in casa vecinului tau,
cand vine seara de la munca §i scrie pentru. . . oameni.
Cand am pus titlul colocviului nostra: „§i noi §tim sa
comentam decent!", am ales un titlul-condifie pentru oricine
vine §i vrea sa vorbeasca: aceasta fiind singura condijie de
participare.
Sa vorbesti decent, onest, propriu despre experienja ta,
ca sa inveje §i altul din ea.
Pana acum, cei mulji sau pu^ini care au venit au
respectat, spre bucuria noastra §i stima lor, aceasta minima
cerinja: de a comunica cu gust, cu inteligenja, cu inima
deschisa despre o tema anume sau sa propuna o tema anume §i
sa o dezbata.
Nimic mai cre§tine§te §i mai... democratic^.
Nimic mai simplu §i mai frumos, credem noi, decat
aceea de a vorbi despre ce a facut Dumnezeu cu tine §i pe unde
te-a dus §i ce-ai ajuns sa fii.
Daca vrei sa dai o marturie decenta, luminoasa, senina
despre tine, despre credinja, aspira^iile, intrebarile §i
nedumeririle tale, atunci ceilalji cititori vin §i apreciaza acest
lucra. E foarte simplu!
Dv. spuneji un cuvant §i e ca §i cand a^i planta un copac
in inima altuia dandu-i oxigen din destul. Spune^i un cuvant
din experien^a dv. §i faceji §i pe aljii sa vada, ca pe lumea asta,
unde exista la ora 5 208 numai violuri, crime, batai, sabii ninja,
pu§caria§i sau devalizatori de band, exista §i...bun sinn;,
decenta, injelepciune, constiin^a, grija pentru adevar, dragoste
de Dumnezeu etc., din partea unor cre§tini sau necre§tini, care
vor sa comunice.
Daca mai exista intrebari fire§ti sau gratuite despre
Colocviul international: „§i noi §tim sa comentam decent",
atunci, astazi, in a 8-a zi de colocviu, va invitam:
AICI 209
...ca sa comunicam §i mai frumos.
Doamna preoteasa va va modera discujiile §i va discuta
cu dumneavoastra.
208
StinleTVdelaoral7.
209 In vechea noastra locatie, acum inchisa publicului:
http://bastrix.wordpress.com/2007/09/20/ziua-a-7-a-a-8-a-si-a-9-a-a-colocviului-
international-si-noi-stim-sa-comentam-decent/.
47
Despre mireasa cu barba, discriminare §i
munca subliminala
Fila video
210
1 1
Clipul de mai sus [umoristic pentru unii comentatori
de pe You Tube] nu e decat un mesaj subliminal despre etosul
gay, pe care, de vrei, de nu-1 vrei, intra la tine in rochia de
mireasa §i nu mai po|i sa il scoji afara.
Deci, ce spune subliminalitatea filmului?
Doi barbaji pot sa aiba §i sa imparta o casa a lor, adica
sa fie only man, cerem legislate in Romania pentru treaba asta
§i, pana una alta, ne batem joe de ceea ce au astia mai sfant,
adica de rochia de mireasa, adica de casatorie, de curafia
casatoriei.
Unul e travestit cu barba, celalalt e pseudo-muncitor cu
pixul.
§i, ca sa fie expre anti-feminin, autorul pune o replica in
gura miresei cu barba, tipic feminina [nu feminista!]: O, fata,
ce m-au strdns pantofii astia astazi! Sunt insuportabili! ...§i
abia i-am luat!!! ...
' Cea pe care am discutat-o, o gasiti aici:
http://www.youtube.com/watch?v=_wtcqIH72GE. Cele trei fotografii incluse in articol
sunt 3 fotograme din acest film.
211 Un articol din data de 25 septembrie 2007.
48
Mesajul publicitar subliminal in postmodernitate nu este
ultragenial, ci ultrabanal, dar de un banal care sfideaza.
Targhetul clipurilor publicitare nu este expandat, nu este
evident, ci subcutanat, el este ascuns in banalitatea filmului.
Banalul situajiei poarta mesajul care trebuie §i nimeni
nu poate sa spuna: la uite, domne, astia vor sa ne schimbe
viafa! Se lupta cu noi si vor sa ne strice familiile si copiii,
homosexualii astia, ci arunca o pastila de intense §i fiecare se
uita la ea §i o |ine minte.
Nu conteaza ca acum nu ai vazut reclama, ca ai pierdut-
o de la §tirile sau din cadrul calupului publicitar de la ora
10:30.
Va mai fi unul §i la 12:30, la 13:00, la 13: 15, va mai fi
unul pe gard, unul in metrou, unul intr-o revista...va fi peste
tot...
§i daca tot vezi pe baiatul care vrea Fanta sau o
ciocolata numai pentru el §i nu le imparte cu nimeni sau vezi
pe mireasa cu barba, care are pantofi ce o Strang §i vrea masaj,
zici: Ei si ce! Fiecare safaca ce vrea...E liber sa traiasca cum
vrea...
Insa, dupa cum spuneam intr-un articol anterior, pentru
statul roman §i pentru corporajiile serioase, care se ocupa cu
munca §i nu cu statul, baiejii cu belciuge in nas, cu pantalonii
rup|i in genunchi, cei care au probleme sexuale din cauza
sexului neprotejat sau sunt persoane gay cu un comportament
dubios §i o stare de sanatate precara, nu sunt agreaji §i nici
49
invitaji la statutul de egalitate cu cei care nu au devia^ii de
acest fel.
Filmul nostra merge pe ideea: Dacd noi ne lasafi sd vd
agresdm, noi o facem sistematic! Iar dacd voi laudafi ceva §i
considerafi acel lucru extraordinar, noi, venim inforfd, cu cea
mai mare nesimfire, $i vi-l facem praf!
§i astfel, paradoxal, cei care se cred discriminaji
discrimineaza pe cei care nu ii discrimineaza agresiv ci refinut,
la nivelul opiniei §i a non-afilierii cu ei.
Acum noi, casatorijii, ce sa facem?
Sa dam in judecata pe cei care au facut filmul acesta
publicitar §i alte un miliard de filme ca acesta?
Sa facem mitinguri, marsuri, ca cele de sub poalele
Patriarhiei §i apoi sa mergem pe blogurile noastre, cum
merg cajiva blogari gay §i sa ne bat em joe de aia carora nu le
place sexul anal sau oral, ci prefera sa faca copii, in cadrul
casatoriei sau sa fie feciorelnici §i monahi pentru Dumnezeu?
Eu nu rad cand e vorba de publicitate §i nici nu
dispre^uiesc bugetul enorm alocat manipularii publicitare la
nivel local §i mondial.
Insa sunt §i trebuie sa fim atenji, sa decriptam la timp
mesajul, mesajul care devine comportament cu timpul, care
devine cotidian, care transforma societatea, care face din
cre§tinii ortodocsj ni§te cumpdrdtori fdrd atitudine criticd...
Te dor picioarele §i ai barba?
212 Din timpul paradelor gay.
50
Nu te imbraca in mireasa cu voal!
Mai bine imbraca-te in sudor, in zidar, adica in salopeta,
pune^i costum la patru ace, da o mana de ajutor sa reconstruim
ce am daramat in Romania §i mai . . . lasa-ne cu problemele tale
perverse!
Noi ne rezolvam problemele sexuale, ispitele §i ne traim
sexualitatea in cuplu, cu sojul §i so^ia, nu pe strada, la televizor
sau la radio.
Deci, sa avem ochii lucizi, ca minciuni sunt destule!
51
Una dintre cele mai penibile intdmplari din viafa
mea de blogger
Subtitlul " acestui articol: De la ameninfari la
melodrama.
Cand copiii dormeau sau ar fi trebuit sa doarma, adica
pe la 10:24:59 minute aseara, ora Romaniei, am primit mesajul
de aici...
[Teologie pentru azi] Comment: "De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri sim Standard Header »
patratosu <dorinfather@yahoo.com> ft Add Monday, September 24, 2007 10:24:59 PM
To: dorinfather@)yahoo,com
New comment on your post #1402 "De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri sirnpatici"
Author: patratosu (IP: 79.113.7.204 , 79-113-7-204.rdsnet.ro)
E-mail : marius.cruceru@gmail.com
URL : http://patratosu.wordpress.com/
Whois : http://ws.arin. net/cgi-bin/whois.pl?quervinput=79. 11 3.7.204
Comment:
taticul meu nu este aja
naum lucas cruceru
You can see all comments on this post here:
http://bastrix.wordpress.eom/2DD7/Dg/23/de-la-marius-cruceru-la-lorin-fortuna-doi-monstrii-simpatici/#comments
Delete it: htlp://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comrnent.php?action=cdc&c=12B7B
Spam it: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comment. php?action=cdc&dt=sparn&c=12878
Eram la sfar§itul celei de a 10-a zi a colocviului
deceniei, am vazut cand a venit mesajul ... dar am mai stat
pu^in, ingrijindu-ma de alte treburi.
Daca era iconul dumnealui. . . §tiam cine este.
Cand 1-am citit §i am privit mesajul §i IP-ul am
§tiut. . . cum sa raspund unui astfel de mesaj .
§i am raspuns ca §i cand copilul mi-ar fi dat mesajul §i
nu tatal.
Tatal s-ar fi a§teptat sa fiu prost crescut cu un copil, care
nu are nimic de-a face cu. . . afacerile tatalui sau.
Polemica noastra e cu dumnealui §i nu cu tot neamul sau
pana la a 1 spija.
Raspunsul nostru a fost prea simjit ca sa £\Qpenibil.
213 Un articol din 25 septembrie 2007.
52
On 24/09/2007 at 9:49 PM bastrix Said: |Modifica
Scumpul meu Naum,
mi-as, fi dorit ca sa mi scriu aceste cuvinte §i sa nu il compar pe
tatal tau. cu. . .din aia ce traiesc in ape §i ies afara s,i ii fac pe
oameni sa se ingrozeasca.
Cand o sa cresti mare (ceea ce imi doresc sa se intample) s.i o sa
ajungi s,i tu pastor ca tatal tau, te rog mi singm lucru sa faci: sa
nu farami tortul de ciocolata al acelora care nu te simpatizeaza,
pentru ca tu crezi ca trebuie sa te simpatizeze.
Sai^i vezi, dragul meu, lungul nasului s,i sa nu minfi, sa nu i£
minti constiinta, ca sa nu ajungi ca Pinochio.
Ala, care atunci cand min^ea ii crestea nasul.
Imi cer scuze fa^a de tine, pentru ca ai auzit ca tatal tau poate fi
un...monstru dinpadure. Insatrebuia sa nu se comporte ca u.n
monstru, ca sa nu fie luat la rost de nimeni.
Ei dorim o noapte buna s,i sa nu calci niciodata pe urmele
tataluitau!
Preotul Dorin te saluta s,i te saruta.
Transcrierea textului, pentru a-1 putea comenta punctual:
214
„Scumpul meu Naum
mi-as. fi dorit ca sa nu scriu aceste cuvinte §i sa nu Tl
compar pe tatal tau cu. . .din aia ce traiesc in ape §i ies afara §i
ii fac pe oameni sa se ingrozeasca.
Cand o sa cre§ti mare (ceea ce imi doresc sa se
intample) §i o sa ajungi §i tu pastor ca tatal tau, te rog un
singur lucru sa faci: sa nu farami tortul de ciocolata al acelora
^ 14 Tonul si afectivitatea scrisorii e ca pentru un copil (desi stiam ca acest copil este, de
fapt, tatal copilulni) si ele nu sunt false ci adanci si indurerate.
53
care nu te simpatizeaza, pentru ca tu crezi ca trebuie sa te
simpatizeze 215 .
Sa ni vezi, dragul meu, lungul nasului 216 §i sa nu min^i,
717 718
sa nu iji minji con§tiinJa , ca sa nu ajungi ca Pinochio
Ala, care atunci cand minjea ii crestea nasul.
Imi cer scuze faja de tine, pentru ca ai auzit ca tatal tau
poate fi un . . .monstru din pddure. Insa trebuia sa nu se
comporte ca un monstru, ca sa nu fie luat la rost de nimeni .
I^i dorim o noapte buna §i sa nu calci niciodata pe
urmele tatalui tau!
Preotul Dorin te saluta §i te sarata".
Asta 1-a enervat §i mai mult pe domnul, care §tie sa sape
groapa altuia §i [proverbul e biblic, §tie dumnealui] . . . cade in
propriul addnc . . .
Primim email de la groparul altora la ora 10:40:13
77 1
minute §i il redam aici
215 Cand vei ajunge mare, Naum, si pastor ca si tatal tau, sa nu fii prost crescut si
invidios ca el, ca eel care isi bate joe de credinta si de crezurile altora, tocmai pentru ca
ii invidiaza pe acesti altii.
Daca nu te vor dori altii, nu trebuie sa vrei sa le castigi dragostea cu forta. Trebuie sa
intelegi ca unii te vor trata intr-anume fel, chiar daca vrei sau nu vrei tu.
216 Sa nu vorbesti lucruri pe care nu le stii, cu alte cuvinte.
217 Ca baptismul ar fi... Biserica lui Hristos, cand nu are nimic de-a face cu ea.
218 A se vedea: http://www.scribd.eom/doc/l 1322472/Aventurile-Lui-Pinochio.
219 Trebuia sa stie sa respecte sensibilitatea religioasa a altora daca ar fi dorit sa fie
respectat cat de cat.
220 Asta ,,1-a durut" eel mai mult pe Cruceru, tatal, conform cu cele spuse intr-un articol
de a doua zL.care s-a facut ca nu a inteles ce inseamna, ca fiul sa nu calce pe urmele
unui tata infumurat si nesimtit.
In loc sa vada sensul moral al discutiei (desi inainte ii dorisem sa fie pastor, ca si tatal
sau..A&v nu cu caracterul tatalui sau), Marius Cruceru a scos din scrisoarea mea catre
Naum ideea penibila, ca eu l-as indrumal sfatui pe fiul sau...sa nu isi asculte tatal si, prin
aceasta, ca i-am stricat inocenta.
Mi-as fi dorit sa fiu atat de convingator cu Naum... in 3 cuvinte si de la o asemenea
departare, insa nu Naum a scris la noi pe blog, ci Marius Cruceru, ca sa devieze atentia
de la Colocviul decentei...\a. propria sa persoana.
Iar sfatui meu catre Naum, catre realul Naum, ramane in picioare pentru toata viata si
daca l-as intalni, la orice varsta, i-as spune acelasi lucru: Nu iti minti constiinta cu
baptismul tau eretic si nu fi badaran cu cei care nu iti impartasesc credinta. Daca
credinta ta te implineste, de ce iti batijoc de crezul altora?
221 Mi-a trimis emailul imediat ce a vazut ca am stiut sa raspund unui pretins copil
(credea, saracu', ca nu stiu sa vorbesc cu copiii?), care si-a aparat tatal. In articolul de a
doua zi si la comentarii a tinut-o una si buna ca nu el, ci Naum mi-a scris si ca el era
ocupat cu discutia pe blogul sau.
Numai ca Marius Cruceru a raspuns foarte repde... pentru un om ocupat cu moderarea
comentariilor proprii si ca niciodata de ravasit (asa se explica grafia proasta a emailului,
trimis din Gmail in Yahoo, unde nu au aparat diacriticele, pentru ca emailul meu era
setat pe engleza), pentru ca si-a dat seama ca nu pot fi culpabilizat si ironizat indelung
la nivel online (lucral preconizat, de altfel), cum ca nu as fi stiut sa raspund unui copil
de 10 ani.
54
comentariu blog Standard Header *■
,r- marius david cruceru <marius.cruceru@gmail.com> Q View
To: Father Dorin <dorinfather@yahoo.com>
A
Dorin Piciorus,,
Fiul meu de 10 ani are o pagina( pe acelasj dashboard cu mine! "fabrica
de narnieni"
uitmdu-se pe pagina lui a va(zut m top cele scrise de tine!
Afacut un comentariu pe blog.
Nu-mi apart, ine.
Este al lui, des.i apare sub acelas.i ID s,i IP.
Te rog sa il s.tergi pentru ca( nu vreau sa( fiu amestecat nici eu, dar
mai ales el m toata( povestea asta.
Cmd vei avea copii vei mt.elege s,i de ce!
Vei mt.elege s,i de ce aceste jigniri dor mult mai mult in copii s,i
mai ales mtr-un ba(iat de 10 ani.
Imi pare ra(u ca(fiul meu a va(zut postul cu pricina.
Voi avea mai multa( grija( data viitoare, daca( oameni ca tine nu se
gmdesc la astfel de implicatji.
comentariu blog Standard Header ■»
fJ marius david cruceru <marius.cruceru@gmail.com> Q view Monday; September 24, 2007 10:40:13 PM
To: Father Dorin <dorinfather@yahoo.com>
" r ~ r " 3 ■"
A facut un comentariu pe blog.
Nu-mi apart, ine.
Este al lui, des.i apare sub acelas.i ID s,i IP.
Te rog sa II s.tergi pentru ca( nu vreau sa( fiu amestecat nici eu, dar
mai ales el m toataf povestea asta.
CTnd vei avea copii vei mt.elege s,i de ce!
Vei mt.elege s.i de ce aceste jigniri dor mult mai mult in copii s,i
mai ales mtr-un ba(iat de 10 ani.
Imi pare ra(u ca(fiul meu a va(zut postul cu pricina.
Voi avea mai multa( grija( data viitoare, daca( oameni ca tine nu se
gmdesc la astfel de implicatji.
Cmd murda(res,ti gratuit un blogger s,i foloses.ti epitete de acest
fel, poate te gindes.ti data viitoare s,i ca( este sot, s,i tata(.
Dumnezeu Sffntul sa(te mustre!
insa daca comentariul ar fi fost al lui Naum nu ar fi fost nicio calamitate pentru mine si
nici pentru tatal sau, ci dimpotriva: un lucru foarte frumos. Pentru Cruceru: copilul si-ar
fi aparat tatal. Pentru mine: un lucru normal. ..si as fi raspuns tot la fel de galant daca mi-
ar fi trimis unul sau 10 comentarii.
Dar de ce Cruceru a reactionat intempestiv? Pentru ca nu i-a cazut bine la stomac
replica mea foarte gingasa...Strategia sa fusese construita cu gandul sa demonstreze, ca
eu moderez un Colocvin al comentariuhii decent... dar nu stiu sa ma comport omeneste
cu un copii.
Tocmai de aceea, a doua zi, a scris articolul: Cea mai trista intdmplare din viata mea de
blogger (http://patratosu.wordpress.com/2007/09/25/cea-mai-trista-intimplare-din-viata-
mea-de -blogger/), la care am raspuns in articolul de fata.
Si aici a spus, in esenta, ca:
„A fost foarte trist! Cel mai trist lucru care mi s-a intimplat in acest an de blogging. A
fost un soc care i-a mai alungat fiului meu o particica din naivitatea copilarieF .
Insa cum as putea sa alung naivitatea copilariei dintr-un copii, cu o scrisoare atat de
delicata? Si-a vazut Naum tatal intr-o alta lumina? Si-a dat seama ca e neam pros t... sau
si el e initiat, inca de pe acum, in lupta frenetica cu valorile Ortodoxiei, ca toti tinerii de
teapa lui? E bine sdfii lucid si nu naivl
55
Scrisesem raspunsul de mai sus pentru pretinsa
interpelare a fiului §i il enervase ca nu prizasem la
...melodrama.
Astazi melodrama a continuat §i a ie§it bazaconia, ca as.
fi stricat/rawtara de copilarie pe care o mai avea fiul sau, de§i
fiul sau nu a citit, paradoxal, raspunsul meu de pe blog
Deci un presupus copil nesupravegheat [oare se poate
intampla asta?!] la 10: 24 noaptea, adica 22: 24 ne scrie un
mesaj . Copilul are un blog, cu acelasj dashboard ca §i tatal sau
§i cu acela§i icon.
Dar cand ape§i pe icon, iconul e legat la:
Author:
patratosu (IP: 86.120.60.222, 86-120-60-222.rdsnet.ro)
E-mail: marius.cruceru@gmail.com
URL : http : //patratosu. wordpress . com/. . .
§i ajungi, bineinjeles la tata §i nu la fiu.
Concluzia noastra e aceea ca a fast tatal §i nu fiul. De
ce? Pentru ca tatal era atunci covorbitor pe blogul sau cu
confra^ii sai.
Emailul pe care 1-am primit e in Gmail §i a ajuns in
Yahoo-xA nostra. Dupa cum se vede din raspunsul tatalui [care
nu are diacritice, pentru ca s-a facut trecerea de la Gmailul in
romana la Yahoo-ul in engleza] imi ordona sa §terg mesajul,
pe care tot el mi-1 trimisese, dar la care noi
raspunsesem . ..sublim de atent.
Astazi a scris doua articole, iar in al doilea a pus
[felicitari ca v-a^i prins cum se face!] mesajul sau, cand se da
defiul §i mesajul meu, atunci cand ii raspund presupusuluiyzw.
Melodrama tomnatica cat p-aci sa i^i taie rasuflarea!
Fiul sau a fost agresat de raspunsul meu framos §i nu-1
agreseaza deloc raspunsurile tatalui sau catre mine. Poate ca
este antrenat de pe acum in acela§i spirit de fronda §i de
supraviefuire evanghelizatoare prin aceste hafisuri romane.
Copilul care sta in turnul de filde§, dashboardul care se
intretaie in mod fantomatic dar da cu rest, raspunsuri de noapte
§i de zi disperate, ironii rancede, amenin^ari, degringolade,
iara§i comentarii zbenguitoare, care nu ranesc pe nimeni
ci. . .ingra§a, dezinvoltura, tupeu, megalomanie. . .
Poate ca sunt prea sensibil la grotesc.
' Asa a spus tatal.
56
Viitorul, daca nu va fi de aur...cQ\ piuin va fi alimentat
din plin de imagologii de eel mai fin prost gust.
57
„Fenomenul bastrix" este ubicuu in
Tradifia ortodoxa
Ghilimelele din titlu apartin...prietenului de
colocviu polemic 225 , caruia am fost nevoit 226 , de cateva luni
bune, sa ii demonstrez cum arata ravna pentru dreapta credin|a
§i cat de prompta este punerea la punct a ereticilor in viaja §i
preocuparea unui teolog ortodox.
Dumnealui, probabil, a avut de-a face doar cu oameni
neinstruiji in desele sale excursii evanghelizatoare sau cu
oameni care nu au vrut sa ii spuna verde in fa^a, ce cred Sfin|ii
Bisericii Ortodoxe, de la inceput pana astazi, despre cei care
atenteaza la curajia dogmelor §i a vie|ii ortodoxe, la sanatatea
duhovniceasca a membrilor Bisericii lui Hristos.
Pentru ca dumnealui prefera pentru evanghelizare
locurile unde pauperitatea te face sa te bucuri pentru o paine
sau pentru o varza ca §i cand ar fi coborat Dumnezeu din cer la
tine, nu este nicio mirare ca nu a intalnit teologi ortodoc§i sau
a crezut ca, daca nimeni nu se ia de ei, atunci toata lumea ii
prefera, chiar se roaga de ei ca sa ne ia credincio§ii.
Insa fenomenul bastrix /conform ironiei respectuoase cu
care am fost gratulat] nu e singular, nu e unic, nu e din anul
2007, nu a fost inventat astazi, ci e un fenomen... ubicuu in
Biserica lui Dumnezeu.
Un articol din data de 26 septembrie 2007.
224 Ironic spus.
~~ 5 Adica lui Marius Cruceru, sintagma folosita in mod negativ de catre el,
bineinteles...dar careia noi i-am dovedit, din plin, pozitivitatea prin tot ceea ce am facut
ulterior.
226 Da, am fost nevoit sa port aceasta lupta stupida, din punctul meu de vedere, cu
Cruceru si baptistii lui, la nivel online, pentru ca orgoliul lor era incredibil. Credeau ca
sunt stapdnii onlineului, ca nimeni nu le poate demola sandramaua ideatica a ereziei
lor si ca ortodocsii sunt niste prosti, cu care ei isi sterg pantofii .
Si au fost foarte uimiti sa vada un teolog si un literat in persoana mea, care le-a dat peste
cap toate preconceptiile lor despre ortodocsi.
58
Fenomenul bastrix este, in esen^a, ravna tuturor Sfinjilor
Bisericii Ortodoxe impotriva tuturor denigratorilor, ereticilor,
schismaticilor, paganilor §i a detractorilor ei.
E un fenomen de 2000 de ani, unul extrem de naucitor
pentru cei care intra in coliziune cu el, §i care credeau ca
blande^ea Sfantului Nicolae al Mirei Lichiei nu poate sa il
loveasca pe Arie cand a hulit pe Fiul lui Dumnezeu, care
credeau ca Sfantul Maxim Marturisitorul va spune ca Fiul
lui Dumnezeu nu are doua voinfe §i doud lucrdri in ipostasul
Sau divino-uman dar el s-a dezis de patru patriarhi la un loc
care erau monotelisti ' , el §i ucenicii lui fiind stindardul
Ortodoxiei, care credeau ca Sfantul loan Damaschinul " va
renunja la Sfintele Icoane, dar el a preferat sa i se taie ambele
maini §i Prea Curata i le-a unit la loc, in mod minunat. . .
Da, dragii mei, fenomenul bastrix este un fenomen
necatalogabil in schema dumneavoastra de gandire, in schema
aeclesialitajii dv., pentru ca reprezinta simjul adanc, personal,
una cu viaja lui, a traitorului ortodox §i a unui teolog prea mic
in comparable cu Teologii Bisericii.
Teologii cei Sfinji ai lui Dumnezeu au fost naucitori
pentru ereticii timpului lor. Ei au scris mii de pagini in care au
facut de ru§ine toate ereziile timpului lor, au dovedit prin
minuni §i fapte sfin^enia credinjei §i a vie^ii lor, au intrat in foe
ca sa arate ca sunt ortodocsi §i s-au inspaimantat ereticii §i
paganii cand i-au vazut, au facut minuni zguduitoare, au inviat
moiti, au alungat pe demoni numai cu cuvantul, au legat pe
draci cu blestem §i aceia se chinuiau §i Jipau cu glas uman, au
mutat mun^ii din loc cu cuvantul, vedeau inimile §i gandurile
oamenilor, aveau vedenii §i revela^ii cutremuratoare, unii au
fost muta^i cu trupul la cer §i cu sufletul dupa ce au murit §i au
inviat, au scris §i au rabdat chinuri, munci infioratoare, mai
presus decat orice progrom sau schingiuire securisticd.
Dumneavoastra, probabil, a^i crezut ca subsemnatul a
venit la nivel online ca sd se dea in stambd, sa scrie §i el ni§te
chestii p-aici, ni§te tdmpitufe de scrieri, ca sa aiba
rating 232 . . . ca nu avea ce face acasa toata ziua sau ca nu ii prea
~ 27 Un blog romanesc dedicat siesi: http://sfnicolae.wordpress.com/.
229
230
' A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_de_Alexandria.
Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Maxim_M%C4%83rturisitorul.
Idem : http : //ro . orthodoxwiki . org/Monoteli sm .
231 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Damaschin.
32 Lucrul pe care baptistii, cu toata munca noastra imensa, a incercat tot timpul sa mi-1
anexeze numelui meu. Adica eu as fi venit pentru rating... si nu pentru lucruri foarte
serioase. De aceea si Cruceru, ca mai toti ai lor, a ramas la stadiul de cancanist sau de
stirist la nivel online si nu a realizat nimic serios, durabil.
59
place sa se odihneasca, saracu', ci trebuie sa stea cu to^i gura
casca §i cu to^i cameleonii sa se ia la cearta.
Nu! Fenomenul bastrix scrie pentru ca harul lui
Dumnezeu il indeamna §i il impinge sa scrie despre dreapta
credin^a ortodoxa §i despre multiple derapaje, cu smerenie §i
cu atenjie.
Da, el este dur cu unii %\foarte bun cu ah;ii!
El se nevoie§te sa aibd timp ' ' pentru fra^ii sai ortodoc§i
§i pentru cei care vor sa ne cunoasca in mod autentic.
El scrie despre viaja §i pacatele lui, despre injelegerile §i
neinjelegerile lui ca sd-i anime sau sd-i constientizeze si pe ak;i
fraji ai lui, ca §i ei trdiesc sau pot sd trdiascd la fel.
Fenomenul bastrix este un preot care se simte dator sa
vorbeasca, care are con§tihn;a ca trebuie sa-§i implineasca
fagaduinjele facute lui Dumnezeu §i in faja oamenilor, care a
jurat, atunci cand a terminat studiile teologice, §i cand s-a
preo^it, ca orice absolvent de Teologie ortodoxa, §i ca orice
monah, diacon, preot §i episcop, ca va trai, respecta, promova,
apara credinja ortodoxa nealterata §i va combate orice
rastalmacire care se va face dreptei credinje §i orice agresiune
asupra viejii Bisericii.
El nu face mai mult decat trebuie ci, pe fiecare zi, simte
ca face mult prea pujin pentru cat trebuie sa faca.
Da, fenomenul bastrix este ubicuu in istorie §i in
contemporaneitatea Bisericii §i el e devastator 23,4 pentru cei
care il zgandara la nervi.
El se comporta cu agresorii sai dupa badarania lor, fara
sa treaca dincolo de decen^a polemicii. El zice cu cuvantul §i
cu fapta impotriva agresorilor §i numai daca agresorii vin la el
ca sa il invefe. . .multiple erezii ~ .
Pe fenomenul bastrix nu il intereseaza polemica ci
lini§tea, isihia, vederea pacatelor proprii, bucuria de
imparta§irea cu Domnul, exegeza, contemplarea, discujiile
subtile teologice, culturale, filosofice, experenjiale, ii place sa
slujeasca lui Dumnezeu §i oamenilor, ii place sa se bucure cu
orice om sim^it, ii place sa fie omenos, milostiv, cu bun sinn;,
ingaduitor cu neputinjele oamenilor, ii place sa lase de la el, ii
place sa i§i sarate pe obraji §i sa bea un pahar de vin cu
du§manii lui, care se pocaiesc sau i§i vad lungul nasului in cele
3 Sa scrie. Imi fac timp sa scriu...
234 In sensul ca marturia lui ortodoxa distruge toate minciunile insirate pe ata.
35 Noi reactionam la eretici numai daca suntem agresati de catre ei si nu ne ducem sa
iscam polemici aiurea.
60
din urma, ii place sa aiba disciplina de a nu se baga in viaja
privata a omului, ii place sa ierte, sa se bucure §i sa fie
recunoscator. . .Adica foarte multe lucruri ii place sa faca. . .
Insa fenomenul bastrix are §i obiceiul, de multe ori
epuizant, de a da replicile care trebuie, cu mult umor §i
inteligenja, unor oameni care injeleg, ca trebuie sa aiba ceva
sa-i spuna, in mod neintrebat, vizavi de el.
De aceea, acest fenomen reacjioneaza surprinzdtor 236 la
atacuri banele, inteligent la stupiditdfi, delicat la barbarisme,
atent la cameleonisme, incisiv la grobieni, vituperant la
hulitori...
In rest, pace cat cuprinde! . . .
Cand toate sunt in regula discutam colocvial, suntem
amabili, suntem graJio§i, confesivi, ingaduitori, politico§i,
corecji, maleabili, afabili, foarte bine crescu^i, genero§i . . . nota
zece plus!
Insa, cand uiji ca ai barna/grinda/ zidul in fa^a ochilor
dar vezi la mine urdoarea din ochi, cand vezi la mine ca mi-a
scapat o litera, una singura intr-un text §i te bucuri ca §i
fenomenu bastrix e un fraier sau te dai grande la mine sub
pseudonim, pretextand ca e§ti Caligula in materie de
Teologie 231 , dar tu nu e§ti pe nicaieri, cand pentru ca nu a zis
ce asteptam noi sa zicd sau s-a exprimat gresit tu faci o
sdrbdtoare a stupiditdfii crezand ca asta ni scuza
prostia...frate, razboiul din Golf sau...bombe intarziate peste
sondele Iranului!
Concluzie: polemicul nostru de ocazie §i-a ales partea
cea buna, care nu se va lua de la el.
Daca se face de aici incolo ca fenomenul bastrix nu mai
exista pe orbita §i nu mai incurajeaza pe comentatorii sai in
discu^ii la adresa noastra sau nu mai modereaza atacurile la
persoana, la o singura persoana, adica afenomenului care irita
sau incearca, macar atat, sa nu mai ridiculizeze pe faja, fajis.
credin^a ortodoxa, ierarhia Bisericii, pacatele
ortodoc§ilor...noi suntem painea lui Dumnezeu de amabili §i
236 De frumos.
~" Adica cum a fost imparat Caligula... tot la fel si tu mare teolog. A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Caligula.
38 Aluzie la doua realitati dramatice ale vietii noastre contemporane:
razboiul din Golf (http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_Golf)
si amenintarea continua a Iranului de catre SUA
(http://en.wikipedia.org/wiki/Iran_%E2%80%93_United_States_relations).
In relatia cu Cruceru si baptistii lui le spuneam faptul: daca doriti sa va bateti joe de noi
la nivel online, vom riposta imediat.
61
ne facem ca nu exista bapti§ti pe faja pamantului. Niciun
cuvant nu mai zicem . . .
Totul devine istorie...Se asterne pacea inter-religioasa
peste blogosfera WordPress §i de aici incolo avem o pace de
. . . 1000 de ani §i nu doar de-o sutd 239 .
Daca stie 240 §i §tiu 241 sa schimbe placa 242 §i sa
demonstreze ca pot vorbi decent, ca pot sa i§i prezinte credinja
§i crezurile fara sa ne traga la rost pe noi de ce nu le acceptam,
fenomenul bastrix este un vulcanfara erupiie.
Daca nu se poate a§a, daca nimeni nu dore§te pacea pe
care noi o dorim sa covar§easca toata mintea, atunci . . . din cand
in cand...bombe peste Oradea, bombe inteligente, cand vrem
noi §i pana cand vrem, fara ca acestea sa ne afecteze
caracterul
In limba greaca, car act er inseamna ceea ce viafa afacut
in tine ceva de neuters, adica o amprenta ontologica. Pentru
noi, caracterul ortodox e §tanjarea interioara pe care viaja
ortodoxa a produs-o in noi.
Deci noi am vrut §i vrem pacea dintotdeauna.
Cine vrea atunci razboiul?! 244
Sa vedem cine §i pentru ce motive puerile
activeaza. . .fenomenul bastrix.
~' 9 O intoarcere pe dos a sintagmei: razboiul de o suta de ani. A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_o_sut%C4%83_de_ani.
240 Marius Cruceru.
241 Baptistii online.
242 Modul de a scrie si de a discuta cu si vizavi de ortodocsi.
243 Cruceru considera ca daca ne comportam cu el dur, noi ne comportam cu toti la fel...
244 Polemica sterila la nivel online.
62
Cdndrdvna... ifi rupe somnu-n doud
.245
... si ei erau numai trupuri [Fac. 6, 3].
Credeam ca de ieri incepe pacea de...o mie de ani,
pacea inter-religioasa in WordPress.
Dar dupa ce au venit „teologii" 246 , dupa ce au venit
„pastorii" , dupa ce au venit capo di tutti capi , dupa ce-au
venit „copiii" online 249 ... acum au inceput sa vina „femeile".
Cine mai trebuie sa vina ca sa ne dea...„lecjii de
comportament", de§i ...nu sunt dintre noi [I In. 2, 19]?
Comportamentul exemplar, adica execrabil, al unor
membrii ai organizajiei bapXXXte , dupa articolul nostru de
ieri, in care spuneam ca acceptam §i salutam decizia de non-
agresiune reciproca a pretendentului , ne-a facut azi-noapte
sa sistam intrarea in direct a comentariilor dumneavoastra 253 .
Se pare ca nu avem pe cine respecta, chiar daca vrem sa
facem efortul acesta. Se pare ca nesim|irea nu are limite.
245 Un articol din 27 septembrie 2007.
246 Marius David Cruceru, Comeliu Simut, Dan Botica.
247 Cel mai adesea nesimtiti, care nu si-au prea dat numele, in afara de Ted Doru Pope,
Aurel Mateescu, Otniel Veres (nesimtit la culme) si alti cativa.
248 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Capo_di_tutti_capi. Adica toti bosii baptisti,
maharii baptisti la noi pe blog.
249 Faza cu Naum, descrisa anterior.
~ 50 Baptistii nu sunt dintre... membrii Bisericii lui Hristos, ai Bisericii Ortodoxe.
251 Baptiste.
252 La pace, adica: Marius Cruceru.
253 Adica am introdus moderarea lor.
63
Insa, in acela§i timp, se prea pare ca suntem un mediu
teologic ortodox online §i de dialog care stresam tocmai pentru
ca suntem incomparabili cu materialul captajional al
subsemnatilor.
§i pentru ca sa ne amuzain la modul ingrij orator, cu
ingrijorare, de sanatatea mintala a unor astfel de oameni §i de
ravna lor debordanta pentru a-Ji da lecjii, redain o scrisoare
scrisa la ora 4 dimineata, de Alexandra Baciu
Buna ziua!
Alexandra Baciu, baciu.alexandra_elena@yahoo.com
Add Thursday, September 27, 2007 4:09:12 AM
To : dorinf ather @y ahoo .com
Ora 4 dimineata?!
No comments!
Stimate D-le Piciorus,
Din pricina sutanei 256 pe care o purta^i va acord, din
principiu, respectul cuvenit sfinfirii pe care se presupune ca o
aveji.
Din CV-ul dvs. nu am aflat daca practical meseria
aceasta din vocafie, chemare sau mdndrie . Am aflat doar ca
aveji multe realizdri.
Va felicit pentru asta, dar nu uita^i nicio clipa faptul, ca
Dumnezeu este Cel care v-a dat prilejul, talentul...Qt caetera .
Voi presupune deci, ca vocaiia este cea care v-a adus
sutana...si, deasemenea, ca vocaiia (§i nevoia de a folosi
talantuL.darul, harul, cum dori^i sa ii spune^i, va indeamna sa
scrie^i).
254 Cu ceea ce scriu baptistii la nivel online si prin care vor sa ne capteze atentia.
255 Am corectat si stabilit diacriticele in cadrul scrisorii.
256 Din pricina reverendei pe care o port, domnisoara, tocmai din pricina ei nu primesc
respect din partea dv. !
~ 57 Insa CV-ul si tot blogul meu vorbeau indeajuns de explicit, credem noi, inca de pe
atunci, despre vocatia mea preoteasca si despre cea scriitoriceasca.
Insa nu despre vocatie dorea sa imi scrie domnisoara Baciu, ci despre cat o enerveaza
ceea ce produce vocatia mea la nivel online.
~ >8 Va asiguram de faptul, ca niciodata nu uitam ca impreuna cu Prea Curata Treime
facem tot ceea ce facem zi de zi.
64
Ceea ce ma surprinde deosebit de mult este tonul
vehement §i anumite nuance, din punctul meu de vedere,
nepermis de murdare (Parinte, loviturile sub centum nu fac
cinste nimanui!) pe care le-am gasit intr-unul dintre articolele
dvs.
Pun aici link-ul cu pricina: indicare 260 .
Nu voi discuta conjinutul articolului 261 , pe care 1-am citit
cu o mirare crescanda. E, in definitiv, dreptul dvs. sa scrieji.
Ceea ce va repro§ez acum este tonul cu care replica^i
comentariilor pe care le primi^i 262 .
Sunteji mult prea vajnic, mult prea veninos 263 . §i asta nu
face cinste nimanui.
Nu stiu daca numarul de comentarii va ajuta cu ceva
(cantitatea lor, vreau sa spun) , dar cred ca daca v-a^i rezuma
la a va expune punctul de vedere, eventual sa subliniati o
idec.ar fi ceva mai elegant 265 .
Nici nu incerc sa insinuez ca as da vreun sfat. Nu,
nicidecum. Exprim doar o parere.
Domnule Picioru§, nu sunt nici personalitate publica,
nici nimic altceva demn de luat in seama in ochii oamenilor.
Poate, daca aveji rabdare, ma veji gasi, intr-un final, §i
pe www. Dar nu merita efortul 266 .
~ 59 Care era indreptat numai impotriva. . .nesimtirii baptiste. Precizarea noastra...absolut
necesara, pentru ca altfel se intelege ca, la nivel online, am lost numai foe si para
impotriva tuturor.
Insa lucru acesta nu il arata cartile noastre grupate in seria de volume Bucuria
comuniunii, care cuprinde munca noastra online.
260 Numai ca indicarea duce la un comentariu al lui Alin Cristea la articolul nostru:
http://bastrix.wordpress.com/2007/09/23/de-la-marius-cruceru-la-lorin-fortuna-doi-
monstri-simpatici/#comment- 1 2882.
Autoarea, probabil, se referea la modul cum am raspuns baptistilor in subsolul acelui
articol.
De la Marius Cruceru la Lorin Fortuna: doi monstri simpatici e plin cu adevarurile
pe care mi le-au livrat cei doi protagonisti ai articolului.
~' 2 Da, erau pe masura nesimtirii acelora, carc.scriau comentariile! Insa e o mare
diferenta, domnisoara Alexandra, trebuie sa recunoasteti asta, intre taria mea de
caracter si nesimtirea lor in grup.
~° 3 Vajnic sunt, adica aprig, viguros, darz in apararea credintei mele dar nu si veninos,
pentru ca ar trebui sa fiu pervers cu altii, incercand sa ii intep eu, inainte ca ei sa ma
atace. Insa eu mi-am aparat credinta ortodoxa la mine pe blog cu argumente darze si
reperabile istoric... si nu m-am inclus, in mod pervers, pe blogurile lor, ca sa imi bat joe
de ei.
264 Nu, pentru mine comentariile altora la articolele mele sunt indiferente (pentru ca eu
scriu nu pentru ca safiu comentat, in primul rand, ci pentru ca am lucruri de spus)..Aw:
nu si pentru baptisti, care alearga dupa ele.
A se vedea patologia blogurilor lui Marius Cruceru, unde gargara e considerate
comentariu... si unde articolele de doi lei sunt considerate... cartea de vizita a unui
profesor de teologie baptista.
265 Eu sa fiu elegant... si dumneavoastra scrieti la patru dimineata?
266 O puteti gasi pe autoare aici: http://alebaciu.blogspot.com/.
65
Insa in gura sau sub pana unui preot (uns al Domnului,
nu?), nu au ce cauta cuvinte ca unele pe care dvs. le rostiji 267 .
Ma doare §i m-a durut ceea ce am citit ca a\i scris . §i
revolta mea, concretizata in scris, e destul de voluminoasa
pentru ora patru dimineaja.
Nu §tiu ce anume veji face cu scrisoarea mea, dar sper
ca macar sa o considera^i un indemn la moderate.
Tonul dvs., daca va continua in acest ritm, ma va face sa
plang de durere ca Biserica de Dreapta Credin|a 269 are la carma
oameni, care nu se §tiu carmui pe ei in§i§i 270 .
Cum indrazni|i, domnule, sa postal in public astfel de
771
cuvinte obscene, chiar §i cenzuratel
~ 67 Articolul nostru nu contine niciun cuvant obscen...ci doar adevaruri taioase despre
Cruceru si Fortuna, care nu numai ca bestelesc credinta ortodoxa cum vor, dar tree si la
proba practica: se due peste credinciosii ortodocsi si vor sa ii momeasca cu ideile lor.
68 Pentru ca sunteti baptista, ca si Marius Cruceru... si nu pentru ca nu spun adevarul.
Dimpotriva, va dor cuvintele mele...din cauza multului adevar de acolo si din toate
articolele mele despre baptistii online si despre caracterul lor.
269 Adica Biserica Ortodoxa.
~ 70 Si astfel, eu, eel agresat verbal de un numar de baptisti, intotdeauna fara nume...sunt
catalogat drept unul care m-as fi luat de ei sau nu imi pot stapani furia impotriva
lor...desi eu nu fac altceva, decat sa ma apar, in scris, pe masura nesimtirii cu care sunt
atacat.
271 Si imi dau seama, in definitiv, ca autoarea noastra a reactionat atdt de matinal, pentru
un comentariu, pe care 1-am facut altui comentariu.
A venit o persoana care s-a semnat Camix (era autoarea noastra?) si a scris:
„Hahahahahahahahahah! ! ! ! Ce portie buna de ras, intr-adevar!
Eu cred ca inteligen|a dvs. e cu muuuuult mai sclipitoare decat a mea. N-am gresit deloc
tagul; n-a^i prins dvs. mesajul.
Ah... cred ca va scade audien^a si sunte|i nevoit (altfel, cu siguran|a nu v-a^i deda unor
asemenea josnicii) sa recurge^i la metode de urgen^a pentru a fi citit. Dar strji vorba
aia. . . totul pe pamant e desertaciune. . . ".
La care noi am raspuns urmatoarele:
On 24/09/2007 at 1:34 PM bastrix Said: IModificS Kj
Domnule C-a[m]/niix[t]ave^i dreptate: joe in filmul
,.Neveste disperate" ? partea a V-a [Cand an trecnt priniele patru
parti ale seiialului de succes?] §i mai exista locuri §i pentru dv.
Imi scade ran andienta ran de tot si dv. ma ajutati ,.la disperare"
[Adrian Minune] sa mi se regie ze ratingul.
Cine stie: poate ca o sa ajungem pe val en comentariile dv.
Persevera^i in atenfie!
Si reflecta"fi la o zicere ? pe langa cea a Ecclesiastnlui 7 foarte
adevarata, cum ca totul e desertaciune a desertaciunilor; si la
urmatoarea: ,.Razi ca proasta cand ifi vede c*ru".
Asta, §titi dv., pentru ras. Rasul e periculos in exces. Daca
radeti mult va gasiti nasul!
66
Ca sa nu mai vorbesc de implicate „sotto-voce" ale
unor afirmajii sau de cele absolut rele §i urate ale altor
010
intorsaturi de fraza?
Unde va este cumpdtareal Unde e smerenia
01*\
oamenilor?
Va implor, in numele credin^ei §i al
Domnului...stapaniti-va pornirile! Puneti frau scanteilor de
01 A
mandrie!
Cu speranja 275 ,
Alexandra Baciu.
Sfatul nostru pentru cititoarea noastra... speciala: Somnul
pufin §i nervii mulfi dduneazd gray sdnatafii!
§i mai avem inca ceva sfaturi, pentru to^i cei care fac
parte din aceea§i organizafie religioasa:
Merged pe blogurile pastorilor dv. §i comenta^i acolo pe
nerasuflate!
Nu va mai pierdeji timpul cu un preot ortodox, care nu
da doi bani pe sfaturile dv. uluitor de. . . ingaduitoare\
§tim cam tot ceea ce ne-a^i putea spune in materie de
grosolanie. Deci va rugam cu tot dinadinsul, sa va folosn;i
energia in favoarea organizajiei dv. §i sa nu mai faceji valuri la
apa mica pe blogurile noastre!
Va muljumim pentru faptul, ca nu o sa luaji in
considerare sfaturile noastre §i veji fi tot la fel de iremediabili.
Si ne-a scris la ora 4 dimineata pentru ca am redat, in mod cenzurat, o vorba populara,
pe care o cunoaste pana si dumneaei? ! ! !
Ei asta ma oripileaza la culme: falsa pudoare baptista sub care se afla, mai mereu,
interese meschine.
~ 12 Asa e cand vorbesti cu nesimtitii: le vorbesti pana cand te inteleg. Te cobori la
eL.pana cand ii doare.
~' 73 Ambele sunt in sufletul nostru, domnisoara, pe cat sunt, bineinteles!
274 Si domnisoara Alexandra Baciu se transforma, imediat, in evanghelizatoarea noastra,
singurul ei scop fiind acela de a ma sensibilize}. ..si de a-mi arata (face parte din strategia
baptista de manipulare) ca cineva sau mai multi de la nivel online nu sunt de acord cu
un demers al meu scriitoricesc, fapt pentru care eu trebuie sa intra in pamant de rusine,
sa retrag articolul sau sa ma retrag in banca mea.
Penibilul e desavarsit si in ceea ce o priveste pe autoarea noastra, pentru ca eu nu sunt
un copil pe care sa ma atragi cu o jucarie si nici nu ma poti intimida cu o scrisoare,
atunci cand orice articol la nivel online sau comentariu pe care il fac, il fac cu constiinta
mea de preot si de teolog.
Numai ca Marius Cruceru a zis sa incerce toate metodele in ceea ce ma priveste... si,
acum, cand privesc retrospectiv si atent derularea lucrurilor, vad ca atacul la Teologie
pentru azi al baptistilor a fost sistematic si nu o simpla gluma online.
" 75 In speranta ca...ma voi indrepta... si nu voi mai scrie impotriva baptisilor.
67
Despre „prietenii" ortodocsi care nu ma citesc
[sic!] pentru ca...nu sunt extremist
r )'~l f\ TT7
E un ' fel de rasu'-plansu' ' ce cam vrem noi sa
spunem in acest articol, dar speram sa ne men^inem pe barca
normalita^ii lingvistice, de§i unele lucruri ar fi bine sa le
spunem in stilul parnasianist teologic al colegului Mihail
Neamju , ca sa nu se prinda tot intelectualul .
Insa, am zis totu§i sa le zicem, dar sa nu ne stricam prea
mult starea de bucurie.
Din acest motiv, o mam mai lejer, spre valea zicerilor
despre subiect.
Ca sa ajungem la titlul emisiunii blogistice: „De ce
parintele Dorin nu este extremist", sa o luam cu pu^ina
matematica a eviden^ei.
In spatele fe^ei blogului nostru exista o cantina de lucru,
unde se tran§eaza carnea, se fac sarmalu^e, se pun la cuptor §i
se servesc, de obicei, calde 2 * .
Cand noi facem sarmalu^e in foi de varza [nu de vifd\],
vin mu§teriii §i cauta mancare online
§i unii cauta material pentru lucrarile de la §coala [nu e
rau, dar ar fi fost mai bine unpuseu de muncd in locul unuia de
copiat], pentru referate, al^ii cauta cancanuri . . . iar aljii se cauta
pe ei in§i§i.
Cei care se cauta pe ei in§i§i nu se cauta numai o data ci
de atatea ori, cu o nerusjnare sagace, incat...a zburat blogroll-
ul nostru, de la vedere, pe o pagina mai sus, adica aici
276 Un articol din data de 2 octombrie 2007.
Sintagma care ii apartine lui Nichita Stanescu. A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2su%27_pl%C3%A2nsu%27.
~ ls Adica in mod fals alambicat, intelectualist... cand Mihail Neamtu are doar cateva idei
teologice, preluate de la altii, pentru care nu a facut munca de cercetare teologica
proprie (adica nu sunt concluziile propriilor lui excavatii scripturalo-patristice) pe care
le intoarce pe toate partile.
Si in loc sa le spuna altora, ca nu se prea pricepe la teologie si nici la cultura, bate apa in
piua in mod metodic.dar in stil umbros, sastisit de atata gdndire.
A se vedea despre curentul parnasianist in poezie, ca sa intelegeti sintagma supra:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Parnasianism.
~ 79 A se vedea saitul sau: http://www.mihailneamtu.com/.
280 Adica noi scriem, eel mai adesea, online, in mod direct, imediat.
281 Creatii online.
Atunci era aici: http://bastrix.wordpress.com/cv-pr-dr-dorin-octavian-
piciorus/catalogul-paginilor-publicitate/.
Acum e aici:
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/catalogul-paginilor-
publicitate/...si e din ce in ce mai subtire.
68
Unii cititori veneau doar sa se vada, sa i§i revada
comentariile sau articolele.
Revederi multiple.
Revederi de noapte §i zi.
Preareveniri.
Iara§ireveniri...
Pana cand am zis ca e bine sa...nu se mai caute atat de
mult la noi.
§i, de trei zile incoace, mi-am dat seama, ca pagina de
sus, unde e acum blogrollul, nu a fost deschisa niciodata, nu a
fost nici macar observata, ci con^inutul ei a fost vizualizat doar
OQQ OR/1
la . . . snap ' . Prietenii §tiu de ce !
Cand intra prietenul, omul credincios, omul cu reverenja
§i te cauta, apar, de obicei, la termenii de cautare sintagme ca:
Pr. Drd. Piciorus Dorin Octavian, Teologie pentru azi etc.,
scrise citej, atent, ingrijit.
Cand intra aventurierul, care nu a mai trecut pe la tine,
se vede §i asta, pentru ca sunt termeni care arata un interes,
maiprostuf sau mai savant, dar un interes.
Dar cand vine prietenul ortodox [???] sau neortodox
[! ! !] se vede de la o po§ta.
Cum a§a?! Pai apare scris: bastrix de 49 de ori, Bastrix
de 49 de ori, Piciorus de 49 de ori, Teologie ptr. azi de 49 de
ori, adica de enervant de multe ori sau apar nume de oameni
despre care eu am scris un articol sau o idee, am zis ceva
despre el/ei §i acele nume apar tot de. . .49 de ori.
Numarul 49 e numar aleatoriu. El exprima...ceea ce aji
in^eles deja ca exprima: nesimfire online.
Sau apar sintagme si pasaje din texte ultracitite, invajate
pe de rost sau salvate undeva, ca sa nu vada ochiul meu cam
cine arfi baiefii.
Insa motoarele noastre de calcul au ochii non-stop
deschisj §i culeg informajii. Sunt mici securisti democratici. Ei
au ochii avid deschi§i spre gradul de civilizafie online.
§i a§a m-am facut fara blogroll la vedere.
Si cand am spus de la vedere, am spus ca blogrollul era widget... si apoi 1-am transformat
in pagina de sine statatoare, cum e si acum. Pentru ca veneau sa se caute numai pe ei
insisi, atata timp cat se vedeau publicitati, cu propriile bloguri si saituri, la noi pe blog.
" 83 Prin CoolPreviews (https://addons.mozilla.org/ro/firefox/addon/2207) si alte utilitare
asemenea, care ingaduie vizionarea unui articol fara a pasi in cadrul lui si pe blog. Si
asta pentru ca sa nu faci rating unui articol...
284 Ironic spus. Adica: neprietenii stiu acest lucru.
285 De monitorizare a ratingului.
69
Surprizele, ca toamna, se Jin lanj. Or sa se Jina lanj sau
streang. O sa va Jinem la curent cu ce se intampla in Romania
din Teologie pentru azi.
Insa, sa mergem cateva mile mai departe, de§i e ca §i
cand am fi mers doi milimetrii.
Colocviul comentarului decent 2 * 6 , care a inceput, dupa
cum se vede, §i care nu s-a cam terminat, a fost sabotat de
catre ortodoc§ii invita^i in mod direct sau nu prin neprezen0
imperativa, dar §i de a\\i prieteni.
Prima data am stat sa ma dumiresc [de§i nu era cazul],
despre cum se face, ca numdrul cititorilor create constant iar
numdrul comentatorilor se diminueaza sub pragul indecenjei.
§i cand ne gandeam a§a, ne gandeam daca nu ar fi §to,
adica ca§to/bine/frumos/cool sa ne reprofilam §i noi, ca tot a
venit toamna §i n-are rost sa ne mai ostenim atat ca sa dam
orzul pe ga§te.
Sa punem zilnic pagini intregi din Sfin^ii Paring, in ce
limbi mai avem noi la indemana, rugaciuni, acatiste, predici,
poze, multe poze...§i sa o lasam mai moale cu Teologia
actualizatd 2 * 1 , in termenii momentului, cum ne invita PFP
Daniel, pentru ca...„nu intereseaza pe nimeni" §i sa trecem la
imobilismul levantin [vorba parnasianului ].
Adica, sa nu mai cream nimic.CI NUMAI SA
COPIEM §1 SA NE BATEM CU MANA PE BURTA CA
SUNTEM ORTODOC§I.
§tiu: literele mari enerveaza. Sunt de prost gust.
La fel §i sublinierea cu culori, comentariile ba§calioase,
lipsa de camaraderie, lipsa de munca, lipsa de minte smerita. . .
Dar pe cine intereseaza astea?!
§i dracu ne §optea cu putere la ureche: ca ce bine s-ar
bucura daca am face asta. Am intra §i noi astfel in rdndul
lumii...
Ca ce, cine se crede asta?
Insa ispitele sunt daunatoare, la fel ca frivolitatea...Iti
iese porumbelu pe gura, il zici §i apoi . . . vrei sa ii prinzi penele
din zbor.
Sa ne intoarcem in timp §i iara§i sa ne reintoarcem la
...voiazilei.
" Acum e aici (prima parte): http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-
piciorus/colocviul-international-al-comentariului-decent-15-sept-15-oct-2007/ si aici, a
doua parte: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/colocviul-
international-al-comentariului-decent- 1 5-sept- 1 5-oct-2007-xiv-xxx/.
287 In predica de la intronizarea sa ca patriarh.
288 Mihail Neamtu.
70
Cand noi incepuseram cursul nostru online de Teologie
Mistica Ortodoxa , facut pentru ni§te cre§tini ortodoc§i, care
vor sa §tie care este esenja viefii ortodoxe, spre ce se indreapta
ortodoc§ii a§tia care merg pe urmele Sfinjilor lor, domnul
Gigel Chiazna, ca din intdmplare, a pus un fragment sus §i tare
in saitul sau principal 290 dintr-un cuvant al Parintelui Rafail
Noica, cum ca: in Ortodoxie nu...exista mistica.
Nu conteaza ca pasajul e rupt din context §i ca nu are
nimic de-a face cu realitatea...insa, pentru ca dumnealui nu se
pricepe la Teologie... a pus banner de la altul, ca sa nu
indrdznesc sa vorbesc... despre lucruri pe care nu le-as
cunoaste.
Se pare, ca pe muh;i dintre ortodoc§i, nu i-am putut
convinge ca stim despre ce vorbim §i nu i-am folosit deloc cu
cuvintele noastre. Sa ne doara acest lucru? Nu cred ca are rost.
Acum ceva timp am scris un articol intitulat Acefali
sentimentali [14.09. 2007] , adica, despre aia care simt ca
sunt ortodocsi romdni chiar daca se luptd in inima lor cu
patriarhul ales al Romaniei, care e in multefeluri pentru ei.
Ca §i cand nu ar fi fost citit prea mult, reacjiile vizavi de
articol au venit numai de la doi dintre impricinaji. Ceilalji s-au
r ■ ■ ■ 292 1 • a • ■ 1
\mut jerm pe pozi^n . . . dar nu m-au lertat in mima lor.
Nici domnul Gigel Chiazna, confratele nostru,
webmasterul care apara Ortodoxia, nu m-a iertat in inima
dumnealui §i astazi dimineaja: zdup comentariul
[Teologie pentru azi] Please moderate: " Acefali sentimentali " Standard Header »
"'supportiSwordpress.com" <supportta.wordpress.com> CJ" Add Tuesday, October 2, 2007 3:07:49 AM
j :i ir.r bri-.-M i-i ■ bi-.-:-:- .:-:-r M
A new comment on the post #1356 " Acefali sentimentali " is waiting for your approval
http://bastrix.word pn sentimentali/
Author: Gigel Chiazna (IP: 36.124.212.235 , 36-124-212-235.rdsnet.ro)
C-ivi Fill - 4 ■ -:■ -=- 1 -: In Fir 1 1 i»y.- .■ =iho :■ ■: om
URL : http //www.chiazna.ro
Whois : •-.ttt:-.. , /ws.arin.net/cqi-bin/whois.pl?ciuervinput=36. 124.21 2.235
Comment:
Parinte, oare eu (www. chiazna.ro) rna calific pt lista neagra cu "acefalii". Imi trageti si rnie o vizita pe site,
va rog frurnos?
Ah, si inca ceva, rnai va trimit o lista de site-uri
care le-ati putea adauga:
http://forurnschituldarvariro/viewtopicphp?p=4554B&sid=a471fbbccb3B7e2157gfab1cDtB336ag
http://www.gid-ro ma nia.com/Arti col, as p?ID=4296
http://neamulrornanesc.wordpress.corn/Qpinii-si-atitudini/gruparea-prQ-daniel-va-incepe-rafuiala-in-biserica-prin
http://laurentiudurnitru. ro/b : ^cumenismul-este-a-blasfemie-pr-gheorghe-calciu-durrii1reasa/
ah. si parintele loan din cei care au aparut la Realitatea TV:
289 Regasibil aid:
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-picioras/curs-online-de-
teologie-mistica-ortodoxa/ (prima parte) si continuat aici, fiind inca in derulare:
http://www.teologiepentraazi.ro/category/curs-online-de-teologie-mistica-ortodoxa-
continuare/.
290 Aici: http://www.credo.ro/.
291 Regasibil in aceasta carte intre p. 33-39.
292 Adica au tacut...crezand ca sunt filosofi.
71
http://forum.schituldatvari.ro/¥iewtopic.php?p=45546&sid=a471fbbccb8E7e21579fab1c0)S336a9
http://www.qid-romania.com/Articol.asp?ID=4296
http://neamulromanesc.wordpress.com/opinii-si-atitudini/ciruparea-pro-daniel-va-incepe-rafuiala-in-biserica-prin
http://laurentiudumitru.rQ/blo(i/2006/10/01/ecumenismul-este-Q-blasfemie-pr-c]heorcihe-calciu-dumitreasa/
ah, si parintele loan din cei care au aparut la Realitatea TV:
http://www.ortodoxmedia.corn/inreciistrare/408/Pr-loan-aleqerea-patriarhului
Poate si Pr. Proclu?
http://www.ortodoxmedia.com/inreciistrare/404/parintele-procu-aleaere-patriarh
Approve it: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comment.php?action=mac&c=13128
Delete it: http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/comment.phrj?action=cdc&c=1312B
Spam it: http://bastrix.wordpress.corn/wp-admin/cornment.php?action=cdc&dt=spam&c=13128
Currently 1 comments are waiting for approval. Please visit the moderation panel:
http://bastrix.wordpress.com/wp-admin/moderation.php
Nu mai mi-a vazut blogroll-u', frate ~ , §i a zis, ca §i al^i
spadasini 294 ai cuvantului, sa ma intrebe daca §i dumnealui
este acefal.. . §i mi-a trimis bibliografie.
Nu aji in|eles nimic?!
Sa va zicem mai pe romdne§te . . .Daca conceptualizezi
prea mult e§ti crezut teolog ingdmfat .
De aceea trebuie sa vorbesti ca poporul din care faci
parte, indiferent daca nu \\i place sa te fariseie§ti .
A§a ca: domnul Gigel Chiazna 296 , domnul Claudiu
Tarziu 297 , domnii de la Razboi intru Cuvdnt 29% , domnii de la
Civic Media 299 , domnii de la Altermedia 300 §i ah;i domni §i
doamne, fra^i de-ai no§tri ortodoc§i s-au temut §i se tern . . . ca n-
or sa mai fie dan§ii ortodoc§i daca avem pe scaunul patriarhal
pe PFP Daniel Ciobotea, ales de catre Sfdntul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Romane §i de catre Colegiul National Bisericesc §i
elogiat de catre toji ierarhii §i patriarhii lumii ortodoxe.
Sentimentul pe care il am, eel mai sincer, cand vad o
asemenea stare de spirit 301 , e acela din Tragedia veacurilor a
doamnei Ellen G. White 302 .
~ 93 Unde ii f aceam si lui publicitate.
^ 94 Falsi.
" 95 De catre cei care nu iti inteleg cartile.
296 Blogul sau: http://www.chiazna.com/.
~ 97 Idem: http://c-tarziu.blogspot.com/.
~ 9S Idem: http://www.razbointrucuvant.ro/.
~" Idem: http://www.civicmedia.ro/acm/.
00 Idem: http://ro.altermedia.info/.
301
La ortodocsii romani extremisti, care e nascuta din prea putina cultura teologica si
experienta duhovniceasca.
302
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ellen_G._White.
72
Daca cineva nu a citit „marea lucrare teologica" a
fondatoarei adventismului §i nu stie conceptul halucinant,
fabulatoriu de tragedie a veacurilor, unde Biserica lui Hristos
„a cazut in pacat", „s-a denaturat", „§i-a pierdut harul" in
integralitate . . . §i doar ea este singura „dreapta", care vede cum
poporul advent „se urea in razele cerului", atunci e rugat de
catre noi sa caute cartea 303 §i sa o citeasca, ca sa vedeji ce
sentiment am cand vad o asemenea manifestare pseudo-
. i • -304
teologica .
Eu incerc, din rasputeri, sa injeleg ce stare de liniste
mintala au confrajii mei, care nu se tern de dracu, nu sunt
ingrijorati de ereticii care ne fura credincio§ii, nu se tern de
pacatele lor, nu se tern de o mie de lucruri de care ar fi trebuit
sa se teama. . .dar se tern de noul patriarh al Romdniei.
Sincer: nu as. vrea sa simt starea de animozitate
interioara a unor astfel de oameni, care nu recunosc [acesta e
cuvdntul §i realitateal] voia Prea Sfintei Treimi cu Biserica
noastra.
Dan§ii au intrat deja in „catacombele" §i „tran§eele"
Romaniei ortodoxe. . . §i se pregatesc de „martiriu".
Daca acest lucru nu e o manifestare pshihotica sau daca
ace§ti oamenii de^in „adevarul", atunci pe domnul Gigel
Chiazna trebuie sa il calugarim §i sa il facem „patriarh al
Romaniei", pe domnul Tarziu sa il facem „mitropolit", pe toji
denigratorii PFP Daniel trebuie sa ii facem „oameni de
raspundere" in Biserica noastra dar sa ii scoatem din func^ie §i
pe cei care au venit pe 30 septembrie 2007 la intronizare
pentru ca to^i sunt „du§i cu pluta".
Cine sunt atunci ortodocsii romdni de astazi?
Raspunsul psihotic ar fi: extremistii, anti-patriarhalii,
anti-danielii, anti-europenistii, anti-ecumenistii, anti-teologii.
In viziunea acestor oameni (cutremuratoare pentru mine)
tot Sfantul Sinod e „corupt", patriarhul Romaniei e „mason",
exista o mare de indiferenfi...§i ei: singurii mohicani, singurii
superortodocsi, care sunt acefali, acanonici §i adogmatici.
Cum a§a?! Pai atunci cand ni permit sa stigmatizezi pe
ierarhii Bisericii §i sa crezi ca ai luat locul lui Dumnezeu pe
pamant, dand Sinodului Bisericii lec^ii de comportare/de
comportament...e§ti situat, frate §i sora, in afara Bisericii cu
inima §i cu cugetul, dar §i cu picioarele.
13 O puteti downloada de aici, in romana: http://www.scribd.com/doc/282816/EG-
White-Tragedia-veacurilor.
304 In Biserica Ortodoxa Romana.
73
Ca nimeni nu te intreaba ce marca ai sau ca nimeni nu te
invita afara, spre a cauta o Biserica ideala, perfecta...asta e
alta poveste. Considera ca Dumnezeu te pasuie§te, te asteapta
indelung ca sa \\i vii in fire.
Insa, pe cine intereseaza constiinfa §i normalitateal\
Pe cine intereseaza unitatea intre ortodoc§i?
Sunt deziderate prea mari, e drept, pentru unii §i poate
ca nu sunt nici profitabile la nivel de punga personala.
Ne intoarcem in concretul real sau in realul concret.
Din prima clipa a prezenjei noastre pe WordPress am
dorit sa aruncam in aer imobilismul lenevos al saiturilor §i
one
blogurilor ortodoxe §i, se pare, ca Prea Curata Stapana ne-a
ajutat sa se produca asta.
Pana la noi se dezvoltau platforme ortodoxe molcome,
100% copiat sau platforme de inijiativa teologica, cu regim de
scriitura intermitenta.
Adica se mai scria cumva, candva, undeva, cate un
articol, atent ortografiat, atent selec^ionat §i...fara recul la
public. Adica citeai, plecai, te intorceai, il gaseai acolo §i te
intrebai: §i ce dacd statuia, ca o alba statute, ne astepata in
acelasi loc si... degeaba?
Au existat tentative de plagiat ideatic ale stilului
nostra... dar n-au cam mers. Unde s-a inceput ceva, acolo a
mirosit numai cancanul.
Teologia s-a diminat pana la impu^inare maxima §i a
inflorit. . . barbarismul stilistic.
Tocmai de aceea, acolo unde se practica copiatul, pe
blogurile §i saiturile cu pricina, am ajuns cu greu la index
sau...niciodata.
Ne-a lovit, eel mai adesea, implacabilul.
Din acest motiv, in noul blog al colegului intru
Teologie 306 Danion Vasile 307 , pe care 1-am publicitat a doua zi
dupa ce a ie§it pe pia^a. . .n-am ajuns niciodata.
Probabil e o pedeapsd pentru faptul ca facem/?rea multe
§i nu suntem . . . extremisti §i nici partinici.
Dar el are cinci prieteni de blog, tot statici ca §i dansul
[pentru ca sa nu para ca e mai pujin teolog, ca gdndeste
>05 Lucru care s-a constituit in aceea ca am scris aproape zilnic la nivel online timp de 4
ani de zile.
306 Pentru ca am facut facultatea in acelasi timp.
307 A se vedea: http://www.danionvasile.ro/blog/.
74
reloaded!], adica pe: Lauren^iu Dumitra , Orthoblog , Pr.
Iulian Nistea" , Pr. Savatie Bastovoi §i Bogdan Stanciu
-2 1 "2
Nici la Lauren^iu Dumitru n-am putut sa ajung , nici la
Cristi §erban 314 , la domnul Chiazna am ajuns dupa 4 luni [deci
cu greu, cu chin!], nici la parintele Nistea Iulian, nici la al\i
corifei statici ai Ortodoxiei online... dar noi i-am avut din
QIC
prima in blogroll §i am renunjat la dan§ii pe . . . parcus
Doar la unii. Poate vom face efortul 316 sa ii tratam cu
aceea§i indiferenfa atenta, dupa cum ne trateaza si dan§ii.
Adica sa ii scoaiem din dosare, dar sa ne uitam la dan§ii din
avion.
Parintele Savatie Bastovoi ne-a gratulat cu un singur
mesaj in siteul nostru din Brevhost , dar pentru a-§i face
publicitate unui articol §i, mai apoi, a car^ii despre cazul
Tanacu 318 , care a fost prima sa ie§ire in decor periculoasa.
Pentru ca acolo nu a fost vorba numai despre parintele
Daniel (pe care il aparam §i 1-am aparat §i noi, i-am aparat
nevinova^ia), ci de afrontul sau vanjos vizavi de ierarhia
ortodoxa romaneasca.
Cand? Atunci cand s-a intors in Republica Moldova,
cand a plecat din Romania, §i nu mai era printre noi ... a scris
despre ierarhia romaneasca cu un altfel de duh, decat acela pe
care il avea, cand afostfacutprotosinghel.
Cred ca acum vede pujin altfel lucrurile §i ma bucur
pentru ca acest lucru se intampla cu Prea Cuvio§ia sa
308 Idem
309 Idem
310 Idem
311 Idem
http://laurentiudumitru.ro/blog/.
http://www.orthoblog.ro/.
http://www.nistea.com/.
http ://savatie. wordpress. com/.
312 Si-a transformat vechiul blog in acesta: http://eyeswideshut.ro/.
313 N-am fost pus la blogroll, desi eu ii aveam.
Cred ca am cerut prea mult de la niste oameni atat de egolatrii, de inchisi in ei insisi si
de indiferenti la ceea ce inseamna onlineul ortodox pentru secolul nostru.
Mi-am dat seama, in curand, ca sunt veniti la nivel online ca sa isi vanda cartile, sa faca
rost de bani si sa devina notorii si nu sa munceasca, in mod gratuit si temeinic, pentru
Ortodoxia romaneasca.
Adica ii valorizasem mai mult decat trebuia...
314 A se vedea: http://www.cristiserban.ro/blog/.
315 Vazand modul cum ii trateaza pe unii ca noi, care ne implicam, in mod zilnic, in
creatia online.
316 Am facut acest efort in cele din urma...
317 Desfiintat acum. ..si la modul ascuns, ca 1-am gasit peste ceva timp.
318 A se vedea:
http://www.supercarti.ro/carte/pentru_cine_bat_clopotele_la_tanacu .html.
319 Corogeanu. A se vedea: http://www.nistea.com/blog/index.php/2007/ll/26/40-marti-
27-noiembrie-2007-act-final-in-procesul-tanacu.
320 "
In cele din urma s-a dovedit faptul, ca inca nu se regaseste pe sine parintele Savatie
ci e predispus la extremisme de tot felul.
75
Aseara am avut surpriza de a ne fi logat imprevizibil la
o convorbire de chat cu Parintele Ieromonah, Doctor in
Teologie §i Profesor, Petru Pruteanu din Republica Moldova,
care ne cerea, pentru a doua oara, sa ii refacem conexiunile de
la unele articole ale dansului, pentru ca acum are o noua faja a
saitului, lucru publicitat de catre noi intr-un articol §i prin doua
•30 1
widgete, unul pe acesta, celalalt pe Biblioteca Teologica ,
sub sigla: Teologie.net 322 .
Dar dansul ne are pe noi numai in blogul sau din Ablog
§i acolo trecut in graba, cu un alt nume.
Deci dansul nici nu ne stie numele dar vrea sa ii trecem
„imediat" articolele pe alte lincuri, ca §i cand la mine in casa ar
fi un birou de informafii publice iar eu sunt secretara statului,
care trebuie sa ma execut automat.
Sa mai zic §i mai multel\ Cred ca §i a§a sunt prea multe
nesinniri pe metru patrat in acest articol.
Adica in Romania ortodoxa, unde niciun teolog nu te
vede §i unde toata lumea te copie sau te cite§te cu invidia in
palme nu am loc, pentru ca nu sunt extremist, dar imi trimit
incurajari oameni simpli, ortodocsj din Romania §i ortodoc§i
straini de limba romana, ortodoc§i din strainatate, ma stimeaza
ereticii §i paganii. . . dar nu fac bucurie confrafilor mei.
De ce? Nu sunt anti-patriarhal, nu sunt anti-relafii
ecumenice, nu sunt anti-teologie, nu sunt anti-european, nu
sunt anti-statal.
Dar sunt anti-static, adica dinamic, un om care vrea sa
colocviem decent, sa ne stimam reciproc, sa ne imprietenim §i
sa ne iubim cu sfinjenie, intra haral Treimii, sa inva^am unii de
la aljii, sa fim pe fiecare zi §i mai buni, §i mai cura^i, §i mai
sfin^i.
Ceea ce nu au injeles confra^ii mei este ca onlinul aduce
uraciuna din suflet mult mai repede in ochii aten^i. Daca acasa
pacatuie§ti in ascuns §i e inchis apartamentul §i nimeni nu te
vede, online Ji se vede §i mirosul de la subraj dar §i din suflet,
in mod instant...
Daca te faci ca nu-l vezi pe confratele tau teolog, pe care
il cunosti sau afli despre el pe net, atunci nu te ara^i ortodox ci
nesimfit.
De aceea zic, ca obrazul subfire, online, mai intai dupa
blogroll se cunoaste.
321 Al treilea blog al nostra in WordPress: http://dorinfather.wordpress.com/, pe care 1-
am inclus in platforma actuala: http://www.teologiepentraazi.ro/.
322 A se vedea: http://teologie.net/.
76
Dupa cat te bucuri ca ai mai gasit un confrate sau un
neconfrate de Ortodoxie , care scrie bine sau scrie original
sau scrie cufoc, ca a§a vrea el sa scrie.
3 <J A
Daca atunci cand eu te invit la colocviu , tu, frate
Mihail Neamju, tu, frate Claudiu Tarziu, tu, frate Bogdan
Stanciu, tu, confrate preot Lucian Grigore" , tu, §i tu, §i tu, §i
alji zeci de tu, nu vreti sa participati cu un mic comentariu, de
curtoazie macar, dar intrati, in spate, de vreo 7-8 ori pe noapte
ca sa vedeti ce scriu, ce am scris, ce „tampenii" am mai
debitat...asta se nume§te bun simj intors, ceva pe care eu nu il
mestec in ruptul capului in stomacul inimii mele.
La colocviu, la imparta§ire de experienja nu vin teologii
nici daca ii pici cu ceara [ca sa nu para nepregatifi, sa nu para
frivoli, sa nu para ei insist?], dar daca te iei de unul scrie
apologii toata noaptea, ni cere sa §tergi comentariile , i^i cere
sa il ierji, sa un;i, sa rabzi.
Sa stam mai strdmb §i sa gdndim drept: Ce fel de
apologie imi poate aduce un confrate teolog, care nu a avut
timp pentru mine, online, nici 3 minute, sa dea a§a, la
plezneala, un semn ca ma cite§te, iar motorul securistic de care
va vorbeam, spune ca sta cu orele ca sa ma citeasca?
Acum doua zile, pe cand eram in colocviu, au venit doi
cititori care ne-au citit, doi „prieteni", unul a deschis 13 pagini
[adica 1 3 pagini x 1 articole] §i ne-a citit doua ore iar altul, in
aceea§i seara, a vizitat 33 de pagini [33 x 10] §i a stat aproape
3 ore.
Adica, chiar a§a, nu mai suntem niciunul normali, cu
normalitatea bunului simf §i nu vedem niciodata pe cei care ne
depa§esc in munca, nu in altceva?
Sa ie§im to^i pe strada cu: jos patriarhul!, sa
transformam Biserica intr-o secta asociala, aumana, traitoare
in trecut §i cu fobie de prezent?
Sa ne evitam punga§ unul pe altul pe net §i in via^a reala,
ca sa aratam ca suntem uniji §i ca suntem muljil
Sa aratam ca e vai de frafietatea §i de teologia noastrd §i
ca suntem mai de plans decdt tofi?
23 Si in 4 ani de online nu am gasit mai pe nimeni care sa fie avid de autenticitate, de
oamenii cu potente, care vin la nivel online pentru ca sa lucreze pentru aprofundarea
teologiei si a vietii ortodoxe.
324 Le-am trimis invitatii nominale, n-au venit niciunul, dar se uitau pe blog ca sa vada
ceea ce discutam.
>25 De ceva timp creeaza blogul de aici: http://luciangrigore.wordpress.com/.
326 Cum a facut-o Mihail Neamtu...si am acceptat...
77
Daca dori^i sa va evit §i eu, pe toji ortodocsi care se fac
ca ploua, da^i-mi un mesaj ca sa va. . . evit pungas\
Sa nu mai scriem niciunul, sa nu mai vorbim, sa repetam
doar, sa ne facem ca nu §tim de ceea ce putem fi in stare
fiecare §i sa. . .mancam troscot? E alegerea dv!
Insa, deja in ochii mei o buna parte din webmasterii
online ortodocsi sunt compromise prin gradul de non-civilitate
eclesiald pe care 1-au emanat in jur.
Observaji ca nu am vorbit despre smerenie, ingdduinfd,
despre virtufi ortodoxe... ci de acel ceva, de civilitate, de
comportament respectuos macar, de maniere de fafadd, in
cadrul raporturilor noastre intra-eclesiale.
In ceea ce ne prive§te vom continua sa scriem din ce in
ce mai bine §i mai consistent, cu harul lui Dumnezeu, despre
lucruri pe care le consideram vitale pentru cre§tinii ortodoc§i
treji, reali§ti, de astdzi.
Am scris acest articol pentru ca sa despart cumva apele.
Nu semanam cu unii oameni amintiji aici sau cu unele
atitudini ale lor.
E pacat ca simt acest lucru §i e eel mai mare pacat ca a
trebuit sa scriu despre nesimfire la ortodocsi, la teologi
ortodocsi sau ziaristi ortodocsi, despre micimi de caracter,
despre acele lucruri pe care le ascundem la conferin^e, in
car^ile noastre, dar le dam drumul online, uitand ca orice
detaliu ne deconspird.
27 Lucru pe care, de la un moment dat, 1-am f acut si il fac in continuare, adica pe acela
de a-i citi din cand in cand sau de-ai urmari pe RSS-uri...insa fara sa interactionez online
cu autorii acelor locatii ortodoxe sau nu.
78
Sa dormiti lini§tit, Parinte Petru Pruteanu!
In urma articolului de astazi 328 , in care s-a amintit §i de
persoana dumnealui, confratele nostru intru preojie,
Ieromonahul Lector Petru Pruteanu, din Republica Moldova,
ne-a cerut urmatoarele:
2 Responses to "Sf. Efrera Sirul, "Talcuire la cartea
Profetiilui Ieremia""
El Comments RSS Feed
Nu inteleg cum va permiteti sa preluati documentele
noastre de pe www.teoloqie.net fara sa dati link. De ce
era nevoie sa puneti documentele noastre pe un noi
site, Daca nu schirnbati urgent, va dau in judecata.
ierompetru
October 2nd, 2007
n
PLAGIAT!
Pr. Adarn a predat la Edinet si ne-a dat dreptul de a
pune pe site acest doc,iar sf, voastra cu ce drept l-ati
pus aici?
ierompetru
October 2nd, 2007
n
Where's The Comment Form?
Dorinja i-a fost ascultata!
Am §ters toate lincurile spre lucrarile sale publicitate de
catre noi, widgeturile spre situl sau personal §i comentariile
facute de catre dumnealui pe sub Centura de siguranja a
WordPressulur .
Nu §tiam ca plagiat inseamna sa publicitezi ni§te texte
pe care cineva le ofera in mod gratuit tuturor §i pe care le mai
publicitam §i noi, pe langa saitul dumnealui, nu pentru
328 Cel de dinainte. Articolul e scris pe data de 2 octombrie 2007.
29 Atunci si inca odata, parca anul trecut, in 2009, a intrat pe sub Centura de siguranta a
WordPressului (cum numai el stie...dar a negat, in mod constant, acest lucru), adica a
tiparit mai multe comentarii la noi pe blog fara ca ele sa treaca pe la mine ca sa le
moderez.
Cele de deasupra, din imagine, sunt doua dintre aceste comentarii nemoderate...pe care
mi le-a inclus pe blog in mod mod hakeristic.
79
beneficii pecuniare . . .ci din respect pentru ce publico §i pentru
ca am constientizat valoarea lor.
Poate ca nu mai §tiu limba romdnd sau in Republica
Moldova a inceput sa se vorbeasca o alta limba romana, cu
semnificafii ambigue. Asta in primul rand.
Iar in al doilea rand, eu credeam ca manipulatorii
internetului, hackerii nu au ajuns totu§i, pana la a fi ...Dar,
de aici incolo, o sa presupunem §i aceasta varianta.
Toata iertarea din partea noastra, Parinte Petru, §i pute^i
sa plagiaji de la noi, de pe blog, tot ceea ce va place, ca noi nu
ne suparam!
Insa, de aici incolo, pa^ania mea cu Parintele Petru imi
va tot spune: nu e bine sa bagi in seama chiar pe tot
cetafeanul!
Poate ca nu aceasta era invajatura pe care ar fi trebuit sa
o trag, in alte conditii . . .
330 Ieromonahi.
80
Despre un nou inceput §i... experience*
morfilor succesive
Dupa cum §ti^i , in blogroll-ul paginilor noastre
personale, a paginilor constitute de catre noi inline, erau mai
multe bloguri §i saituri, pagini facute experimental pentru a
tatona terenul online romanesc §i strain.
Dupa cateva luni, pentru fiecare locate in parte am
ajuns, din diverse motive, la concluzia ca sunt neproductive
din punctul nostru de vedere, asta neinsemnand ca nu au fast
citite §i cdutate.
Dimpotriva, de§i acolo scriam mai rar sau foarte rar in
comparable cu aici, la desfiinjarea lor, contoarele ne-au
semnalat vizite de ordinul miilor.
Ne cerem scuze faja de cei care cautau diverse materiale
in loca^iile, acum, dezafectate.
Insa, nu trebuie sa se mahneasca prea mult cititorii
no§tri, pentru ca o parte dintre materialele existente in aceste
loca^ii au ajuns, in ceea ce vom denumi de acum incolo:
WordPressul romanesc, adica aici" .
Linkul spre aceasta locate, adica
http://bastrix.blogulmeu.net/, reprezinta o platforma de
WordPress modificata, cu baza de scriere romaneasca pentru
webmasteri.
De aceea il §i denumim WordPress Ro, in comparable cu
blogul de aici, care este WordPress EN.
Ne-am dat seama cu surprindere, ca, in timp ce in el
scriam tot la fel de rar ca in celelalte bloguri dezafectate,
aveam un numar imens de vizitatori.
La ora actuala sunt inregistrate 15.614 vizite.
In placa de scriere, in dashboardul WordPressului
Romanesc exista o serie intreaga de statistici §i acolo, in
spatele a ceea ce vedeji dv., apare contorizarea traficului pe
pagina.
Din acest motiv, cu durere in inima, ca la o inmomantare
a unor copiii iubifi, le-am sters intre 1 octombrie §i 8
octombrie 2007 si, printre picaturi, am dezafectat fiecare
pagina in parte, unele ramanand ca ni§te cladiri stinghere in
331 Un articol din data de 8 octombrie 2007.
Adica: http://bastrix.blogulmeu.net. Mai tarziu 1-am desfiintat si pe acesta, desi
ajunsesem la 40.000 de vizite pe el.
81
oceanul web iar altele fiind §terse cu totul, pentru a le muta pe
WordPress RO.
Motivele acestor inmormdntdri sunt... diverse. §i
motivele au fost constrdngdtoare pentru noi, pentru ca sunt
motive obiective.
Blogul nostru din Ablog, un blog romanesc, era o
platforma unde html-ul era acceptat, unde puteai pune obiecte
in flash, era un loc care imi placea...pana cand au inceput sa
insereze, fara voia noastra, reclame spre intalniri erotice, pe
care nu le puteai §terge, pentru ca erau dorite de proprietarul
serverului.
Blogul nostru din Blog.com, tot un blog romanesc,
incepuse sa aiba defectul de a pune de doua ori o fila audio sau
video. Am reclamat proprietarului defecjiunea...§i niciun
raspuns.
Blogul nostru din Yahoo360 avea un fundal admirabil,
am scris ceva timp pe el fara sa avem parte de defectum, era
foarte cautat, mai ales de persoane din strainatate §i de tineri,
aveam mulji prieteni acolo . . . dar a inceput sa nu mai accepte
fotografiile §i sa nu mai ma lase sa postez.
Adica ma luptam cu ma§ina §i ca§tiga...ma§ina. Insa nu
era nicio eroare . . .
Blogul nostru din Blogspot, care merge pe Gmail §i care,
de la un timp, spre binele platformei, este §i in limba romana,
1-am dezafectat integral in ceea ce priveste postdrile §i 1-am
translat in WordPress-ul Romanesc. Acest sistem de blog e eel
mai bun blog pentru widgete. De aceea vom pune aici numai
RSS-uri, widgete, diferite semne publicitare, forme in flash
etc.
Pe siteul nostru din Free web 1-am dezafectat integral
de§i aveam peste o mie de vizite inregistrate pe el. Era un site
cu potenje mici, preferand sa raman cu Neosite' ' INeogen,
unde avem o baza de date audio-video mult mai extinsa.
Siteul nostru din Brevhost (blogul §i jurnalul de aici), 1-
am dezafectat datorita sistemului complicat de lucru cu aceasta
platforma.
Nu era complicat ca era greu, ci era complicat pentru ca
avea prea multe lucruri redundante, care trebuiau create pas cu
pas. Sistemul de pagini era redus §i spa^iul pe server era mic,
pentru ca era un sistem free.
133 Era aici: http://bastrix.neosite.ro/. Insa, intr-o zi, toata baza noastra audio si video de
aici ne-a fost stearsa de catre propietarul platformei, fara ca nimeni sa ne anunte.
82
Blogul nostra din Vox, de care era sa uit, era o platforma
americana, foarte fiabila cand era vorba de manevrat date deja
existente in pagina dar nu §i de ridicat date din calculator.
La moartea tuturor acestor pagini pe care le creasem
anterior am stat cu inima stransa...insa de la fiecare in parte
am invajat lucruri extrem de importante despre managerierea
complexa a datelor pe web §i despre impactul scrisului, al
imaginilor...§i despre ceea ce vor oamenii, care cauta pe net
lucruri religioase.
Astfel am ajuns la urmatoarele concluzii organizatorice:
1 . Teologie pentru azi,
http : //bastrix . wordpress . com/
§i http://bastrix.blogulmeu.net/ vor reprezenta paginile
noastre de scris curent.
2 BibliotecaTeologica,
http://dorinfather.wordpress.com/ va reprezenta biblioteca
noastra publicitara, in care vom publicita gratuit pe toata
lumea, cu file word, pdf, lit. etc, file audio §i video. . .
3. Teologie pentru azi, http://bastrix.blogspot.com/ va
reprezenta un spa^iu publicitar, spa^iul RSS-urilor §i a
formatelor speciale de publicitare, de publicitare gratuita §i
recunoscatoare pentru munca online a diverse persoane.
4. Teologie pentru azi,
http://www.freewebs.com/dorinfather/index.htm §i
http://bastrix.neosite.ro/ vor fi pagini de publicitare audio-
video, o baza de date la indemana tuturor, in mod gratuit.
In pagina Catalogul paginilor publicitate, din blogul de
fa^a, avem fostul blogroll in stare intacta, translat din partea
dreapta a blogului pe o pagina colaterala pentru fluidizarea
traficului pe pagina.
Repetam, ca sa se retina bine!
Orice articol semnat de catre mine §i de catre sofia mea
pe toate paginile noastre web nu mai sunt publicate si in alta
parte si ele nu reprezinta fragmente din studiile si carfile
noastre aflate in manuscris, ci o munca gratuita, f acuta pe loc,
in mod special pentru formatul online, oferita cu toata
dragostea tuturor, o munca aproape zilnica, facuta intre doua
pauze sau tainddin odihna si plimbarea noastra.
Tocmai de aceea pledam pentru sinceritate §i
comunicare onesta intre noi, pentru comunicarea a ceea ce
suntem noi in mod spontan §i nu in mod artifical constrait,
ultragandit.
83
In clipa de faja, pe Mogul pe care sunteji, in nici 1 1 luni
de zile, am scris sau am creeat pentru dv. 1134 de articole §i
ele reprezinta doar o farama din ceea ce se poate creea
impreuna.
Va ragam sa cumpaniji atent lucrurile §i sa discerned
intre cine scrie pentru dv. §i cine seface ca scrie in blogosfera.
La 1134 postdri avem numai 1152 de feedbackuri
asumate, adica comentarii, dintre care, un procent
semnificativ, sunt ale noastre iar alt procent semnificativ sunt
aflari in treaba, pe care le-am lasat acolo, tocmai pentru ca sa-
i demonstreze ceva anume cititorului atent 334 .
Insa numaral deschiderilor de pagina, adica 111.149, cat
e acum, nu reprezinta cifra reala a celor care ne citesc.
E cifra reala a celor care au intrat pe pagina, dar nu a
celor care ne-au citit §i ne pot citi in diverse forme, care nu pot
fi contorizate de catre WordPress" , pentru ca sunt
independente de el.
Va dorim tuturor sa aveji bucuria de a ne citi in
continuare iar noua ne dorim, ca sa avem bucuria de a va
cunoa§te pe dv., cei care ne citi^i §i §ti^i sa aprecia^i efortul
nostru dezinteresat!
334 Adica diferenta dintre efortul nostru si invidia sau rautatea celor care au venit la noi
in treacat.
335
Prin RSS-uri si prin trafic personal de continut.
84
Cdteva considerafii la finalul „ Colocviului
international al comentariului decent" [15 sept. -15
oct. 2007]
Motto 336 :
„Ca sa vezi cum e sa dialoghezi . . .trebuie sa ie§i din
hibernarea de a nu gdndi serios la lucruri foarte serioasel".
Mai inainte de orice apreciere, sa incepem cu punctul
inijial al acestui proiect.
QQ'7
Prima pagina, pagina de invitafie ' aparea pe data de 1 5
septembrie 2007 pe foaia web a blogului nostra.
Ca o reac^ie la spiritul polemic de care ne imbacsisem
pana peste poate" §i care nu era §i nu este reprezentativ
pentra noi, proiectul de fa^a se dorea o masa de discufie la
nivel planetar, pe subiecte la alegere.
Invitajiile noastre s-au indreptat spre multe puncte de pe
glob, fapt pentra care denumirea colocviului de Colocviu
international era astfel extrem de motivata.
Insa, ca si in parabola chemarii la nunta, nu au venit
invitafii, ci au venit oameni nechemafi, dar care, in pujinele lor
prezen^e au avut diverse reac^ii personale.
De fapt acesta era §i scopul: impartasjrea de reac^ii
personale pe diverse teme, imparta§irea de sentimente, de
trairi, de crezuri personale.
Paginile colocviului va stau la dispozi^ie in 7 pagini
distincte:
l.Zilele 1-3
2. Zilele 4-6
3.Zilele7-9
4. Zilele 10-13
5. Zilele 14-16
6. Zilele 17-20
7. Zilele 21-30 339 .
336 Un articol din data de 15 octombrie 2007.
1,7 Adica: http://bastrix.wordpress.eom/2007/09/l 5/colocviul -international-si -noi-stim-
sa-comentam-decent-15-septembrie-15-octombrie-2007/.
338 Din cauza baptistilor.
39 Am renuntat la lincurile spre vechea locatie... pentra ca nu mai sunt disponibile. La
fiecare zi era cate un line.
85
Vom lasa aceste pagini la vedere, sperand faptul, ca
viitorul sa ne faca mai proprii dialogului, mult mai pufin
egoisti §i ca ne va scoate din auto-ghettoizarea in care ne
ascundem tot felul de remu§cari, fobii, excese temperamentale,
neputin^e §i neajunsuri.
E normal sa credem §i sa spunem asta, atata timp cat
chemdrile noastre la dialog au fost extrem de oneste §i de
repetate iar colocviul nu a avut subiecte batute in cuie . . .
De ce au venit neinvitafii §i invitafii au stat pe tu§a? Din
multiple motive, care nu i§i mai au rostul acum ca sa le
disecam.
Aceasta ne-venire la dialog, la imparta§ire de experienja
ne-a invajat, pe noi, personal, ceva cu miros unit.
§i anume, ca nu mai are rost sa inijiem proiecte
interactive de propoitii sau sa cerem ceva cititorilor no§tri,
atata timp cat nu avem un grup de oameni, deja pregatit,
antrenat pentru a§a ceva.
Adica, trebuie sa ai ga§ca ta §i apoi sa vii pe net pentru
proiecte de anvergura §i nu sa cauji sa atragi oameni la dialog,
care nu te cunosc §i nu au nimic cu tine in comun, pentru ca e
pierdere de timp §i de nervi.
Adica, ce faci, fa in familie, fa in grupul tau, ca in
rest... bate vantul!
Insa plierea pe membrii pe care te po^i baza nu inseamna
dialog ci inseamna discufii de cugeta, discujii deja aproximate,
discu^ii de complezen^a.
Sunt pline blogurile noastre de discujii aranjate, intre
prieteni, intre membrii familiei, pe subiecte deja cunoscute.
Noi nu am vrut sa facem discu^ii deja §tiute, deja
pregatite, deja memorate . . . ci discu^ii cu flux imediat, in ritmul
omului care gande§te §i scrie acum, pe loc, fara ragaz.
Acest lucru inseamna dialog: sa fii acum in cuvinte, cum
po^i §i cum e§ti tu! Sa fii acum\
In greaca veche, pentru descurajare, deznadejde, exista
substantivul 6Xiyo\|/Dxia [oligopsihia].
Insa, din punct de vedere morfematic, al compozijiei lui,
starea de afi descurajat intr-o situate, de o anumita situate de
fapt, de viaja, se traduce prin: micime de suflet.
In Ie§. 6, 9, Sfantul Moise spune ca poporul lui Israel era
in aceasta stare, de micime de suflet din cauza opresiunii
egiptene, incat nu mai credea ca cineva sau Domnul, ii va
scoate din robie.
86
Demonii ne sufla la ureche ca ar trebui sa fim tristi,
descurajaji de cuantumul foarte scazut de eleganja, decen^a §i
delicate^e din relajiile §i discujiile dintre fra^ii no§tri ortodoc§i
§i in lumea de astazi, la scara globala.
Micimea de suflet este o problema letala, fiindca
pasivitatea nu na§te niciodata minuni.
Insa nu imi permit sa fiu trist intr-o astfel de zi
zambitoare, ci numai ingrijorat, in mod legitim, fa^a de acest
soi de indiferen0 orgolioasd sau de indiferenla geloasd cu
care ne tratam reciproc.
In ceea ce ne prive§te, bucuria de a comunica cu oameni
foarte diver§i ne-a imboga^it §i ne-a facut sa ne exprimam
launtrul in diverse moduri §i referitor la multiple subiecte.
Fiecare comentariul al nostra putea §i poate sa fie un
articol de sine statator, Jinand seama de cat de pujin §i de
nepersonal se scrie pe bloguri.
Noi nu am pierdut timpul ci 1-am ca§tigat. Nu am
numarat comentariile, nici macar nu mai §tiu ce am spus, ce
am scris de-a lungul acestei luni [§i nici nu am timp sa le mai
revad] dar ceva e sigur: el a reprezentat o alta etapa importanta
a prezen^ei noastre online §i o invitajie la reflecjie permanenta,
la auto-reflecjie §i experienja.
Mul^umim tuturor acelora care au participat lacunar sau
zi de zi la colocviul nostra §i, fara doar §i poate, certificam
faptul ca nicio luare de pozi^ie nu a fost aranjata, tocmita sa
sune astfel, ci lucrurile scrise de catre mine §i de catre so^ia
mea au venit pe loc, atunci, fara sa stam la discujii. . .
Cei care ni s-au alaturat, ni s-au alaturat pentru ca §i-au
dorit acest lucra §i nu a fost constransi sau platiji ca sa
gandeasca §i sa simta framos.
Insa, dupa cum spuneam mai sus, pozitivitatea acestui
demers, ne-a lasat cu o urma, stresanta pentru noi, de reticenja
faja de proiecte in care sa angajam un public.
Se pare ca nu avem un public care dore§te sa se implice
matur in dialog §i cooperare. De aceea, amanam dorinjele cele
mai framoase pentru zile cu mai multa maturitate.
87
Reflexe ateologice condifionate 340 in exprimarile
publice ale domnului coleg Mihail Neamfu
Uneori 341 nu e bine sa la§i sa treaca timpul...§i nici sa
acoperi oamenii, daca ei nu acopera pacatele nimanui.
Articolul de ieri a pus capac rabdarii noastre publice,
vizavi de repetatele iesiri in decor ale colegului Mihail
Neamtu, din ce in ce mai mediatizat ca „reper teologic" §i
„vocaJional", dar care manifesta asidue ranchiuni anti-ierarhice
§i anti-eclesiale.
Daca lasam timpul sa ascunda unele vorbe, unele
manifestari clare de condifionare ideaticd non-eclesiala ,
mai pe §leau spus: de manifestari facute cu cap pentru a
parveni, pe fondul rdderii generate de Biserica §i de ierarhie
cu toata foita, il facem pe colegul Mihail sa creada ca poate sa
340 Adica despre moduri de a se manifesta in public, care nu sunt proprii unui teolog dar
care se fac sub paravanul titlului de teolog, in detrimentul lui si spre bucuria celor care
aplauda recenzarile marlanesti la adresa vietii si a teologiei Bisericii.
Mai pe scurt, Mihail Neamtu se da de teolog dar nu naste opere teologice ci, sub
eticheta teologiei, isi permite sa iasa in spatiul public cu o critica revansarda la adresa
vietii Bisericii, pe care iti da impresia ca o priveste ca pe podul propriei palme.
341 Un articol din data de 17 octombrie 2007. Fotografia care prefateaza articolul de fata
il reprezinta pe Mihail Neamtu... si ea ii apartine, fiind editata de catre sine la nivel
online.
342 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/epistola_unui_pastor-34078.html.
343 Mai explicit: manifesta idei antieclesiale preluate din spatiul cultural pe unde se
misca, pentru le face pe plac acelora, care nu prea sunt dusi la Biserica si nici nu sunt
prea mult inradacinati in viata duhovniceasca.
88
injure §i sa rada de oricine . . . ca tot o sa fie preot §i mare teolog
al Romaniei.
Insa, daca vrei sa fii nesimjit in mod repetat, daca vrei sa
impro§ti cu insulte, salutate de catre ah;ii, pe ai Bisericii,
trebuie sa ni asumi §i buna-zicere directa catre tine sau
dezicerea noastra de astfel de comportamente huliganice
vizavi de ierarhia Bisericii, taxate drept „curaj", prin care s-ar
„deparazita" Biserica Ortodoxa Romana de trecutul sau
comunist.
Prea multe iesiri in decor ale colegului Mihail, pentru ca
sa fie purine!
Articolul de ieri nu este un unicat. Este un excessum de
fidelitate, o persistare intr-o lupta de gherila...cu ce nu \\i
place \\q din Biserica ta, pentru ca nu injelegi de ce s-au
petrecut lucrurile astfel.
Mai pe direct, ele sunt manifestari juvenile, repetate, de
exhibitionism marlanesc, duplicitar, un suvoi de resentimente
fara fond.
Adica ce mare dreptate avem noi, faja de cei care au
trait pe timpul fostului regim?
De ce suntem mai breji sau ce am facut noi mai mult
pentru Biserica noastra, de ne permitem sa punem scaunul
Judecajii de Apoi in anul 2007?
Cand am citit pp. 9-36, Introducerea din Gramatica
Ortodoxiei 344 a colegului Mihail, m-am inspaimantat.
Nu pentru ca erau lucruri geniale... ci pentru atmosfera
execrabila a scriiturii sale, pentru aplombul fals-superiorist al
discursului sau, pentru excesul de luciferism pe care il emana
pozi^iile sale criticoide.
Cand am citit cartea, am scris un articol pe blog intitulat
Duplicitate juvenild 345 , dar persoana care a scris-o nu a fost
numita.
As. fi vrut, ca §i atunci, ca sa nu scriu aceste cuvinte, ca
abia ma lini§tisem cu apologismul de cartier, care nu are
sprancene, nu e fardat, ci e numai cu ratul prin toate cele care
nu se preumbla. . .prin stele 346 .
Insa, sa aducem discujia spre articolul de ieri, prin ni§te
sintagme din cartea cu un prea pompos nume: Gramatica
Ortodoxiei.
A se vedea: Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei. Tradifia dupa modemitate,
Cuvdnt inainte de Mihai Sora, Ed. Polirom, 2007, 308p.
345 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/06/08/duplicitate-juvenila/.
346 Aluzie la un vers eminescian.
89
Dupa cum o sa citam [va invit sa o cith;i!] nu e o
introducere in evlavie faja de Biserica §i Tractive, ci o
introducere in sarada, in demolarea utopica a fejei „ne-
sociale" §i „anti-intelectuale" a Bisericii.
Incepem citarile.
A existat/exista o asimetrie intre agenda publica a
'l AH
Bisericii §i carturarii romani , cercurile pravoslavnice
manifesto rezerva §i complexul marginalitafii . . .
Nu mai tai cuvintele, ci le subliniez, ca sa se vada
simpatia §i injelegerea autorului fa^a de Biserica unde vrea sa
slujeasca ca preot in curand.
Continuam citarile: avem o Ortodoxie ancestrala,
bulversata de geometriile variabile ale spiritului modern,
timida in faja stilisticii culturale apusene, incapabila de ironie
§i autodistanfare, de relativizare a autoritafii sale. Biserica e
nedumerita in faja statului laic iluminist 349 .
Ea este nostalgica pentru varsta de aur a Bizan^ului,
imaginata ca un paradis intrauterin. Ortodocsji sunt vana^i de
efectul unui nombrilism sentimental [adica de excesul de
sentimente; speram sa nu gre§im], ei au numai instanfieri
empirice, pentru ca reculul teologilor ortodoc§i faja de timpul
occidental nu a avut temeliile unei infelegeri inalte' .
Apologejii Ortodoxiei, care s-au manifestat vizavi de
modernizarea anticre§tina a Romaniei, au suferit de o miopie
completa. Aceasta Ortodoxie romaneasca de secol 20 a fost
structural antimoderna, primejduita de marele rise al
ideologizarii ei. Ortodoxia romaneasca este o cutuma
religioasa impersonala .
Pozh;iile ierarhilor romani sunt confortabil-soporifice
[adica sunt comfortabil-somnolente, pentru ca episcopii, in
viziunea domnului Mihail, sunt... sedafi?\; adj. soporific, venit
din fr. soporifique = somnifer]; Biserica Ortodoxa Romana a
avut §i are o reacfie si o legatura romantica cu Universitatea §i
§coala in general; BOR nu stie sa isi asume dimensiunea viefii
publice, care nu inseamna numai misionarism si filantropie; nu
stie sa converseze cu scientia seculara; nu incurajeaza
pasiunea cunoa§terii; nu are logica competifiei; nu mizeaza pe
pariul publicitafii .
347 Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 9.
348 Idem, p. 10.
349 Ibidem.
350 Idem, p. 10-11.
351 Idem, p. 11.
352 Idem, p. 12.
90
Imperativul ortodoc§ilor de acum, spune domnul Mihail
Neamju, trebuie sa fie ie§irea din minoratul mimetic, adica din
imitajia de joasa speja §i din sfera nevredniciei decerebrate,
adica din nevrednicia lipsei de minte .
In afara scrierilor lui Teodor M. Popescu 354 , Staniloae 35 '
§i Scrima 356 ...carturarii romani nu au putut sa suporte
invecinarea cu nelini§tile disciplinelor umaniste, nu au fast
capabili de mari sinteze, au fost obsedaji de romdnismul
ingust, de captivitatea balconied a civismului local, au dat
dezastruoase solufii teologico-politice, in spajiul
vernacularitajii noastre nu am avut oameni cu o constiinfd
QC'7 ^^8
istoricd largitd ca Pavel Florensky §i Serghie Bulgakov
iar magisterul Bisericii s-a rupt de mediile de refleciie
profunde [a se citi: de intelectuali, care e, de fapt, marea miza
utopica a confratelui nostra!]" .
Exista un vacuum de refleciie asupra multor teme
democratice din partea Bisericii §i nu numai 360 , PFP
Justinian 361 a promovat un trist mariaj intre apostolatul social
§i propaganda marxistd 362 , preojimea ortodoxa are un discurs
autist, teologii ortodoc§i romani vorbesc intr-o limba de
rumegus comunistic 363 iar noi ne scuzam incompetent §i
pripeala pepremisa evlaviei 364 .
„Discursul neopa§unist [al BOR, adica mioripc 365 , fara
racordare la Tradn;ie n.n.] are vadite tonalitaji melodramatice,
cu origini intr-un decelabil complex al persecujiei.
Ortodoxismul emite doar interjecfii inapte [fara a fi in
stare n.n.] sa-§i articuleze ideea.
Un eseist combate homosexualitatea pe criteriul
umorilor sale personale, fara sa asimileze logica vasta a
tradijiei; altul i§i condamna congenarii cu argumente de
gustibus non disputandum 366 .
353 Ibidem.
354 A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/P/T eodorMPopescu.html.
355 Idem: http://biserica.0rg/WhosWho/DTR/S/DumitruStaniloae.html.
356 Andrei Scrima: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Scrima.
357 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Pavel_Florensky.
358
359
Idem: http://it.wikipedia.org/wiki/Sergej_Nikolaevi%C4%8D_Bulgakov.
Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 13.
360 Ibidem.
361 A se vedea: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php.
362 Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 15.
363 Idem, p. 21.
364 Idem, p. 23.
365 Aluzie la titlul cartii lui Romeo Valentin Musca: Ortodoxia mioritica, o alta carte
pamfletara, asemanatoare celei de fata a lui Mihail Neamtu, care atenteaza la viata si
experienta Bisericii Ortodoxe.
366 Expresie latina: gusturile nu se discuta.
91
Nu critica premiselor ontologice care subantind o anume
construe^ e a subiectivitajii conteaza, ci inculparea fdfnoasd, in
numele unei idiosincrasii personate" 361 '.
Rabdarea de a cita atatea porniri juvenile ale colegului
Mihail, sper sa nu fie tratata ca o idiosincrasie personald,
adica drept o reatfie adversd, din motive de „invidie
fraternala".
Pute^i sa citiji intreaga carte §i toate articolele colegului
nostru, unde exista foarte multe lucruri sclipitoare, dar §i astfel
de derapaje nefiresti pentru un teolog, pentru ca sunt probleme
nerezolvate, de culise, ale autorului lor.
Articolul de ieri, in care colegul Mihail poarta
§mechere§te, la nivel lingvistic §i nu faptic, intreaga drama a
ierarhiei BOR in spate, ca un adevarat Hercule al tranzijiei,
nu e decat o piatra de scandalis 369 . . .pentru catva marun^i§.
Adica o vindere pe doi carna^i a unei constiinje de
teolog intr-o continua ratare, intr-o ratare sagace, intr-o
departare plina de animozitate fa^a de Biserica unde el a fost
zamislit cu minte agera.
Nici Cotidianul §i nici Oxfordul nu au facut din Mihail
Neamju un om cu capulpe umeri, ci Biserica maltratata verbal
de catre el!
Asist cu strangere de inima (i-am spus-o de mai multe
ori in particular §i o sa i-o mai repet), la caderea lui pe panta
revendicatismelor de tot felul, in loc sa se ocupe de studii de
Teologie patristica, cum spune ca face §i vrea sa faca §i de
sfin^irea vie^ii lui.
Pentru astfel de atitudini repetate . . . eu unul nu voi striga,
in inima mea: Vrednic este! la viitoarea sa hirotonie.
Daca Biserica in care tu e§ti e retrogradd, e proastd, e
incultd, e barbard, e grobiand, e o tdrdturd. . . §i tu e§ti singurul
cal alb, care nu ai avut nimic cu comunismul, dar ai rdbdat
vitejeste ororile sale §i nu ai facut nimic pentru Biserica ta,
decat sa o injuri pe la spate, §mechere§te . . . atunci ce fel de
teologie sa a§tept de la colegul Mihail, daca intr-o mana are
mistria predicdrii §i in cealalta mana pi chamdrul demoldriil
Am mai facut odata pogoramantul sa §terg un alt articol,
cu referire la colegul Mihail, de pe blog, la cererea sa. . .in care
ii spuneam cam acelea§i lucruri, mai pe scurt.
Acum nu se va mai repeta acest lucru.
367 Mihail Neam^u, Gramatica Ortodoxiei, ed. cit., p. 23-24.
168 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Heracle.
>69 Expresie latina: piatra de poticnire/de scandal.
92
Daca ii este ra§ine cu ceea ce a scris §i nu vrea sa se
scrie ceva rau despre el [adica adevarat], sa dea la topit cele
doua car^i deja publicate in care a insinuat numai astfel de
caracterizari „frumoase" la adresa Bisericii sale.
II rugam sa se disculpe public, ca pastoral Jon 370 ieri, ca
tot a remarcat gestul acestuia, cat mai are con§tiim;a lucida,
dar, mai ales, sa se indrepte, daca vrea, ca in viitor, pe al nu
§tiu catelea numar, dupa Dumitru Stdniloae, intr-o citare a
reperelor secolului al 21 -lea, sa scrie §i. . .Mihail Neamfu.
370 Iosif Ton, care a vorbit despre cum a colaborat cu Securitatea.
93
Despre singurul milionar romdn... care lasa banii
sa cur gape rani
Q'71
Aseara , 20 octombrie 2007, doamna Andreea
Marin-Banica" , la Surprize-Surprize' , a avut con§tiinJa
framoasa, cu totul laudabila din partea noastra, sa spuna un
adevdr dureros al culiselor emisiunii, dar §i al societajii
romane§ti in ansamblul ei.
Avea doua cazuri grave de rezolvat: o domni§oara de 21
de ani, campioana la §ah, care avea nevoie de bani pentru o
operate ca sa mearga din nou, dupa ce coloana vertebrala ii
fusese atacata de un virus rar §i o alta domni§oara, cu o
tumoare la cap, care necesita o intervenjie chirargicala
imediata.
Era treaba de 7000 de euro pentru domni§oara §ahista §i
20.000 de euro pentru domni§oara cu tumoare, pentru ca
interven^iile medicale, programate in strainatate, sa aiba loc §i
cele doua domni§oare sa aiba noi §anse de bucurie §i de
normalitate.
Acum vine partea cu cdutatul banilor. La cine sa cerem
bani? Cioc-cioc-cioc la maharii Romaniei, la miliardarii de
carton, de azbest §i de sange [pentru ca unii fac bani §i din
sangele altora]...§i nu curge niciun franc. De ce? Au alte
priority §i nu se poate sa le ajute.
Marii filantropi de televizor, afaceri§tii nosfri cu inima
de poitelan, grangurii polei^i cu intenjii nobile, marii bancheri,
finanji§ti §i speculatori de oportunitaJi...nu dau niciunul din
urechi.
§i aici vine...uluirea, care trebuie sa inchida gura
ipocrijilor!
Doamna Andreea §i echipa dumneaei (ca §i cand
Romania ar fi o Jara de zece in§i)... ciocanii la primii 9
bancheri §i nimic auz..., pentru ca apoi sa ciocane la ultimul
bancher, la bancherul pe care toji il iau in deradere ... la George
Becali 314 .
371 Un articol din data de 21 octombrie 2007.
372 Despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andreea_Marin_B%C4%83nic%C4%83.
Emisiune pe TVR 1, acum desfiintata...A se vedea saitul:
http://www2.tvr.ro/surprize-surprize/.
374 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Becali.
94
George Becali...e ortodox, nu adventist, mason, satanist
sau scientist*. Asta vrea cu ai lui, cu fara. . . Si ailal^i: ha, ha, ha,
ha. ha! 375 ...
George Becali §i mama acestuia, in Catedrala
mitropolitana din Ia§i, in data de 14 oct. 2006 376 .
Acmn nu ii fac campanie elector aid domnului Becali.
Eu sunt apolitic §i prin vocajie §i prin structura interna.
Dar, dragii mei, sa nu remarc o asemenea dramatica
realitate, ca, dintr-o Romanie de bdiefi destepfi numai ala care
e crezut „prost" §i „agramat" ajuta, e strigator la cer!
E strigator la cer cand nu remarci adevaruri sfinte,
realitaji zguduitoare, intamplari cutremuratoare. §i intamplarea
de acum e §i sfanta, §i zguduitoare, si cutremuratoare.
Pai cum a§a?! Sa scoji lacrimi de bucurie unor oameni in
deznadejde cu banii tai . . . e un lucru sfant.
Nu conteaza daca ii dai la mi§to, ca sa te dai mare cu ei
sau ca sa i|i faci reclama. Nu conteaza daca banii sunt cura|i
sau murdari . . . ci conteaza ce efect au ei in inima celor care ii
primesc ca pe un dar din cer §i care renasc increderea in ni§te
oameni, care readuc viaja in oameni.
Puteau §i ceilal^i sa se dea mari §tabi, mari filantropi,
mari ajutatori.
Pentru ca prea putin ii intereseaza sa isi ajute compatriotii in vreun fel.
376 Un fragment dintr-o fotografie mai larga, existenta pe atunci in articolul sau de
prezentare din Wikipedia citat in n. 374 a cartii de fata.
95
Nu avea Jiriac 377 , Vantu 378 , Patriciu 379 etc. ... 27 de mii
de euro? Dadeau §i ei 10 euro, a§a, ca la milogi. Dar, dadeau,
a§a, lafenta, ca sa spuria Andreea Marin, ca da, a dat §i Vantu
10 euro, sa-i traiasca familia!
De ce e cutremurdtor §i zguduitor cazul asta? Pentru ca
asta e Jara noastra, ace§tia sunt oamenii no§tri cu...inima
albastra 380 .
Nu vreau sa generalizam!
Poate ca se mai gaseau o mie de ah;i oameni ca sa dea
ceva. Poate Andreea Marin nu s-a dus unde trebuia. Poate i-a
gasit intr-o . . .pasa proastd. Poate ca, urand-o pe Andreea
Marin, §i-au dat seama ca nu trebuie sa fie buni cu ah;ii.
Poate . . . de o mie de ori poate . . .
Insa. . . sa vina George Becali §i sa dea tot. . . iar noi tot pe
el sa il luam in sulije toata ziua inseamna sa avem rat §i nu
obraz.
Totu§i, trebuie sa observam faptul ca acest ortodox, cu
toate pacatele lui, face ceea ce nu face nimeni primprejur
pentru defavoriza^ii Romaniei, adica pentru aia escroca^i la
inchiderea fabricii, la desfiinjarea CAP-ului, pentru aia cu
pensie mica, pentru aia care §i-au pierdut ma§ina sau casa la
CARITAS , la banca nu §tiu care devalizata sau in tot feluri
de turbulenfe aranjate.
Cred ca trebuie sa stam in ca§ §i sa fim drepji cu
dreptatea!
Cand George Becali primea o distinctie din partea unui
mitropolit al Bisericii Ortodoxe Romane sau daca va mai
primi si alte decorajii sau posturi de conducere §i le primeste
pe drept sau si le cumpara pe drept, daca totul e de cumparat
§i de vdndut in Romania, atunci le merita.
Sa faca §i al^ii la fel, de inima milostiva sau
par§iva. . .dar sa ajute pe oamenii necajn;i ai acestei ^ari!
Sa dea §i infractorul §i neinfractorul banul din cont...ca
sa iasa spitale, pensii, case de batrani, bilete de odihna. . .numai
sa iasa!
377 Ion Tiriac: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_%C5%A2iriac.
78 Sorin Ovidiu Vantu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Ovidiu_V%C3%A2ntu.
179 Dan Costache Patriciu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Patriciu.
Adica falsii nostri domni, falsii oameni caritabili.
381 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Caritas,Joc_piramidal.
382 E vorba de IPS Laurentiu Streza, care, in toamna lui 2006, i-a acordat, la Sibiu, lui
George Becali „Crucea Andrei Saguna". De ce a primit-o? Pentru ca a ajutat pe romanii
care au lost calamitati de inundatiile care au afectat Romania in 2005 si 2006.
96
Insa, se pare, ca doar create blocul, create uzina peste
noapte, se excaveaza aurul, se vinde \i\Qiu\ §i lemnul
neprelucrat...§i romanul sta cu cu§ma intr-o parte, gandind la
faptul: de ce este elfuratfara voia lui.
Gestul doamnei Andreea Marin-Banica de a spune
istoria colectei . . . e de laudat.
Gesturile caritative multiple ale domnului George Becali
sunt de admirat. Sunt de admirat §i de urmat.
De urmat dupa puterea fiecaraia.
Daca un om care nu are facultaji §i doctorate §tie sa fie
bun, sa fie milos, nu conteaza din ce motive, cei care le au pe
toate §i nu fac aceste gesturi, la nivelul lor §i nu al lui... pot fi
ei numn;i oamenil
In rugaciunile noastre personale, ace§ti doi oameni sunt
de mult timp prezen^i §i ma bucur ca se reinnoiesc in inima
noastra prin noi motive de generozitate, demnitate §i caracter.
Daca generozitatea poji sa o cumperi cu bani iar
demnitatea se poate ca§tiga prin alianja sau mariaj . . .caracterul
nu se prea cumpara §i nici nu se imprumuta.
97
Cyborg Reloaded sau schimbdm pe CMD
cu CL 383
Voi scrie" un curs despre cyborgii existent in wp ?
Adica despre blogurile de ni§a, aflate la imbinarea dintre
natural §i artificial, dintre troscot, adica dintre iarba verde de
acasa 3 * 6 §i caducitatel
I don't no, Romania! ~
A
Insa voi scrie, cu siguranja, in acest moment,
despre. . .succesiunea cyborgica.
Despre o preluare de stafeta, care, dupa parerea noastra
[poate fi infirmata] este un fiasco din start.
Dupa cum aji auzit CMD intra in relantiu, in joe de
glezne, adica in slow dance 3 **... §i apare marea speran|a a
383 II schimbam pe Cruceru Marius David (CMD) cu Cristian Lucaci (CL). Pentru ca
ideea reasamblarii robotilor dorea sa spuna faptul, ca vrea sa vina alt baptist la nivel
online, care sa il inlocuie pe Cruceru in lupta cu noi, dar care nu aducea nimic nou...ci
continua aceeasi strategie puerila de a-i atrage pe ortodocsi la ei pe blog si aceeasi lipsa
de munca autentica.
Fotografia a reprezentat dezgustul meu fata de...preconizata schimbare de stafeta, care
nu s-a mai produs in cele din urma. Din cauza acestui articol?
38 Un articol din data de 21 octombrie 2007.
385 WordPress.
386 Aluzie la: http://www.youtube.com/watch?v=G9fXb.TltFIg.
387 In engleza: Nu stiu, Romania!
In engleza: dans usorllinistit.
98
sfar§itului de 2007: CL 389 , un alter-ego ie§ean, care are viziune
[ma enerveaza teribil folosirea acestui cuvant, in sensul lui de
mana a treia, in tb 390 ] §i pe care 1-a inspirat CMD in ianuarie
dar a dat coljul la iarba in . . . octombrie"
El ne ameninja din prima: „Ve^i cunoa§te . . . ". Adica,
daca l-afifacut la nervi pe CMD iar el §i ai nostri v-au facut la
ratingul inchipuit, fratele meu ortodox §i privitori de pe
margine, eu o sa-1 fac pe icsulescu, adica pe mia
392 i i ,393
persona ...knock-out .
Semnarea adeziunii de succesiune: ianuarie 2007
CMD [ in lima ianuarie 2007]: Frate CL, de ce nu vreji
sa participa^i la marea stramtorare, adica la marea intrecere
de pe wp?
CL: Crede^i dv. CMD ca sunt capabil de o asemenea
acfiune informal
CMD: Cum sa nu! Eu o sa ma bat cu falsul leu din
Singapore 394 , adica cu inamicul necolonializat 395 §i dv. privi^i.
O sa vina luna octombrie, eu o sa ma dau de obosit, de stresat,
iar dv., in^elegand a§a...cu a§a 396 , o sa-1 face^i mart.
CL: Eu ma las calauzit de viziunea dv., frate CMD, daca
QQ'7
zice^i ca este simplu. Dv. aji fost secretarul lui... , pe fostul
anotimp.
Noi va respectam . . . Se poate?! Ne vom incadra in
infanteria terestra, insa, pana in octombrie, vom survola cu
multa aten^ie. . .tabara inamica. Vom fi numai urechi §i ochi.
CMD, rase imbujorat... dar §i pu^in deformat, pentru ca
nu avea incredere in CL, §tiind ca o sa-i ca§une rau la un
389 A se vedea: http://cristianlucaci.wordpress.com/.
390 Teologia baptista.
391 A se vedea: http://cristianlucaci.wordpress.com/2007/10/19/a-murit/. Adica anunta
retragerea lui Cruceru din WordPress.
392 In italiana: propria mea persoana.
93 In engleza: lovitura dobordtoare/finala. Adica il voi face si pe el sa nu mai scrie
online.
394 a i ■ -
Adica cu mine.
395 Adica: neevanghelizat (din punct de vedere baptist).
396 Aluzie la numele blogului lui Cristian Lucaci, care e bun de blog pentru gangsteri si
nu pentru baptisti.
Insa el exprima, pe deplin, moduld e a actiona si de a gandi al baptistilor. Te iau cu una
cu alta, cu ce iti place... dar sa vii la ei la adunare. Asta conteaza pentru ei!
397 Paul Negrut: http://negrutpaul.wordpress.com/.
99
moment dat §i va face BBR-ul 398 de ras. Insa, zise sa o faca §i
pe asta.
Octombrie 2007, inplin viscol...
CMD se pensioneaza brusc [§i, cu toata pensionarea,
ratingul o sa-i stea in floare 399 ca lui Marius Tuca emisiunea 400 ,
de§i ea nu mai exista], insa, inainte de pensionare, cu vreo
doua saptamani, aparea CL 401 .
In doua saptamani, CL scrie despre viaja sa nefericita,
despre intoarcerea lui la Domnul, §i 12 articole...in care se
continua cancanul CMD-ist de trista amintire in floare.
§i, pentru ca era inainte de 14 octombrie, §i fiind §i de la
Ia§i, pleo§c cugetare: Ce-or sta ortodocsii astia la Sfintele
Moaste ale Sfintei Parasheva, in loc sa vina la noi, care nu
avem Sfinte Moaste?
Insa, omul, scrie „finuf ' , prudent. . .El §tie asa... si asa.
El se a§teapta sa dea ochi cu cine nu trebuie sau cu cine
n-ar vrea sa se intdlneasca 402 , insa, acum...crede ca §tie toji
a§ii de trefla, de carou §i de sarma ai baiatului cu ochii verzi 403 .
Mai indulcim pujin atmosfera, nu?!
In plina era a colajului simbolistic postmodern ne
permitem sa bagam totul in oala discursului persuasiv.
Deci 12 articole §i.. .2446 de vizite.
E ca la „leii sunt p-aci, pa undeva" : a pus ni§te poze
mai ieri §i aseara era sa manance bara de sus a wp-ului 405 .
Tot la fel §i cu CL-ul nostru: 12 maranjele §i...2 mii de
vizite.
" 98 Biserica baptista romaneasca.
399 Si am avut dreptate! Acum transleaza tot ce are pe http://patratosu.wordpress.com/
(ultimul articol e din 1 9 octombrie 2009), in mod zilnic (pentru ca nu mai are chef de
scris) pe http://mariuscruceru.ro/, dupa care, probabil, ca o sa desfiinteze primul lui
blog.
400 Marius Tuca Show. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Tuc%C4%83.
401 In WordPress.
402 a i ■ -
Adica cu noi.
403 Tot despre mine e vorba.
404 A se vedea: http://danielfarcas.wordpress.com/.
405 Adica si pe Cristian Lucaci si pe Daniel Farcas ii ajutau baptistii lor ca sa intre in top
100, intrand la ei in nestire si facandu-le astfel rating, desi ei nu aveau ce sa arate la
modul masiv, extraordinar.
Si acest rating uluitor 1-au simulat de fiecare data, cand vedeau ca cineva ar avea same
sa se lupte cu Teologie pentru azi.
100
La sfar§itul saptamanii, care abia incepe, va avea 4000
de vizite, intr-o lima 50 de mii de vizite, peste 3 luni 500.000
de vizite, peste un an. . . incredibilul scor de 5.000.000 de vizite,
14.000.000.000 de comentarii §i marele orgoliu ca a fost... al
doilea cyborg de vifa nobila al wp-ului, fapt pentru care
trebuie sa dea stafeta altuia.
Adica nu au baterii duracell 406 , care dureaza o viaja 407 .
Ci numai baterii obisnuite §i, la un an, cer, frate,
schimbarea 408 , ca se canjesc de atata concurenja.
De aceea, previzionam §i noi [daca tot e sa vorbim
peiorativ despre viziune], despre ascensiunea sudoripara a lui
CL in urmatoral an de zile. Dar am zis sa i-o zicem noi
primii. . . .ca sa fie asa... si asa.
Ieri a facut gre§eala sa intre, cu masca pe faja, §i sa
citeasca ce e ala un blog, la noi pe blog, pentru ca trimisesem
un link catre un articol de pe Technorati 409 , cu subiectul cu
pricina.
§i a scris ce e acela blog de la weblog, luand propozijia
ca atare, de§i articolul era in afara subiectului pentru inifiafi.
Adica omul care se pregatea sa arunce o mica grenada
in ograda noastra de cateva luni de zile, nu prea §tia cum e
fenta cu blogul asta.
Nota 2 la. . . inteligen^a aplicata.
Nota 10 la lipsa de experienja, adica la a§a...§i a§a.
Serviciile secrete insa au imixtionat cyborgicitatea de
data asta...
CL . . . vrea scandal. . . ca teologie vrea ca CMD . Lol ,
frate!
Teologie nu va scrie 412 , decat daca se scremelse
mobilizeaza interior de vreo 4 ori mai mult decat stafetistul de
dinainte 413 . . . dar rating, frate . . . va avea din plin!
Nu sunt deloc mama omida 414 , dar am invajat asa...si
as a, de la alteritatea lui CL 415 .
Pentru ca §i el a venit cu familia, cu facultatea W 416
toata, cu toata partea de nord a Romaniei dinspre est...iar eu,
406 A se vedea: http://wwwl.duracell.com/procell/home.asp.
407 Aluzia la reclama TV a acestor baterii.
408 Adica Cruceru nu a putut sa reziste niciun an cu scrisul pe blog.
409 A se vedea: http://technorati.com/.
410 Adica deloc.
411 Lol = laugh out loud = ras prelung.
412 Lucaci.
413 Decat Cruceru.
414 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mama_Omida.
415 Am inteles cat de parsivi si nepregatiti sunt, in acelasi timp, pentru dialog.
101
sarmanul de mine, stau numai cu foaia in faja...§i sunt singur
cue.
Dar, de diminea^a, pe nepusa mare, e bine sa ni cante
zll *7
cucu, nu cucuveaua!, ci cucu, pentru ca ...[trebuie sa §tii
folclor romanesc ca sa cite§ti toata fraza] .
Bun venit noule cyborg!
Daca n-aji invajat de la eel de dinainte ca e pierdere de
timp sa fhi altul §i ca e mai bine sa fifi dv. insivd . . .spor la
rating!
Forjaji-l la maximum. . .ca orgoliul e asigurat!
Ve^i avea, ca la Mari Romdni, o audienja
A I Q
perplexanta. . . dar gonflata ! §tiji ce spun, nu?
Doar W 419 . este pavilionul academic sub care va duceji
existen^a.
Noi va vom sta... aproape 420 , §i la asa... si la asa §i la
altele...cu altele.
Daca va bucuraji ca v-am scris, bucuria aceasta
dauneaza grav sanation!
Fiji calm... pentru ca in 10 luni sunteji inca novice la
privitpeste gard\
Semnat: Cel care stie asa... si asa...
416 Colegiul Richard Wurmbrand, unde activeaza ca profesor:
http://cristianlucaci.wordpress.com/category/crw/.
A se vedea si saitul institutiei baptiste de mvatamant: http://www.wurmbrand.ro/.
417 Sa te spurce.
418 Baptistii au manipulat ratingul din rasputeri pentru ca sa ajunga Wumbrand mare
romn. A se vedea: http://www.mariromani.ro/primapagina.php. Extremistii ortodocsi au
facut acelasi lucru, insa votandu-1 in disperare pe Sfantul Stefan eel Mare, care a ocupat,
in cele din urma, locul intdi.
419 Wurmbrand.
420 Adica va vom urmari evolutia online.
102
SenzaiionaW! Discuiii secrete... online* 21
ADO
CMD se intoarce de la Media§. Zapada, zoaie. . .
Sta cu lampa aprinsa, ca batranul Diogene 423 , a§teptand
ca CL-ul maichii sa zica §i el ceva interesant, ca sa ajunga pe
locul 1, unde acum e muzica tehno.
Nicio problema: acum e pe locul 7 !
Agitatorii agita patratul 424 ca sa devina cub. Ei sunt pe
pozi^ii.
AD^
Cu cat sunt platiji . . . ca sa? ...
Li se da o nota 426 , un cear§af, o faja de masa, 1000 de
euro, o vacan|a la mare?
Pentru nQ\m\\2i\r. fi§a de ledum nr. 1.
A se citi cu aten^ie 427 .
Deci ziua de 22 oct. 2007. Dimineaja. Ora 10. 34 ante
meridian.
CMD, dupa discu^ii de seara, noapte §i dimineaja,
secrete, in§urubate in telefon §i chat cu CL, adica cu bateria
Duracell 2, merge pe calea destinului. . .
A se vedea fi§a a doua de ledum . A se citi cu
maxium de seriozitate. Fara emoticon!
draga Cristi,
doua sfaturi
1. nu-i raspunde lui Bastrix, Nu rmerita! Cea nnai buna forma de a-i arata
dragostea in casul lui este sa il ignori.
2, pe Dadatroll pune-l la spam, ca se scapa des, are incontinenta, isi
marcheaia teritoriul la fiecare colt de blog,
Mai sint si altii, Cum apar, cum iti spun, Pentru "igiena" blogului tau,
de la un "batrin" ^
» by pitntosu October 22nd, 2007 at 10:34 am
Discujia, pe cat de lapidara, pe atat de expresa.
Un articol din 22 octombrie 2007.
421
422 Tot despre Cruceru si Lucaci, ca si in articolul anterior.
423 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_din_Sinope.
424
425
Adica blogul La Patratosu, primul avut de Cruceru.
Manipuleze ratingul.
426 Buna la examene, pentru ca multi sunt inca studenti.
427 Indicam articolul anterior din aceasta carte.
428 In fotografia de mai jos...Marius Cruceru, alias Patratosu, il sfatuieste pe Cristian
Lucaci in ceea ce ma priveste si vorbeste si despre un alt creator de online, care era
baptist...
103
Cyborg I 429 , conform previziunilor, indicheaza, el
indicheaza sau marioneteazd [de la a face marionetd pe
cineva] pe Cyborg 2 430 .
Lecjia de astazi: igiena blogului.
Lecjia se da in direct .. .pentru ca sa se vada
transparent, luxul de transparent al membrilor BBR 431 , care
i§i fac bloguri dar le e teama sa scrie sus, pe ele: Bdi,
cititorilor: noi suntem baptisti si ne place cu ce suntem!
N-avem frate nimic cu tine... Bravo! Scrie cine e§ti...§i
scrie ce urmare§ti, ce crezi, nu asa... si asa.
Lecfia de igiena consta in . . . discriminarea lui Bastrix ~ .
CMD §tie ca ma enerveaza sa ma confimde cineva cu
anagramul blogului , pe care 1-am mai explicat §i, de aceea,
cand eu scriu Cruceru el scrie Bastrix, pentru ca sa se vada de
unde este; adica ce fel de neam de soi este.
Adica eu nu ii spun cap pdtrat, adica Pdtrdfosu, cum il
alinta ucenicii [nu spun care!] iar el ma ia cu Bastrix.
Da-o cu bastrix in continuare, frate, §i vezi ca o sa vina
domnul Jon sa scrie pe blog in seara asta! E musai! Vine suta
inmie!
CMD §i discriminarea.
Baiatul zice sa s-afript de 3 ori cu dialogul cu mine, dar
el cam frige ortodoc§i pe unde apuca.
Dupa cum previzzionam, CL este mai pu^in coljat decat
CMD. Nu are grade pe umar cate trebuie. Probabil. . .
Sau poate o sa ii dea aprobare Bucurestiu', sect. 5, §i o
sa vina cu mai multa. ..alternanfa.
Adica, lec^ia de astazi: fii igienic!
CMD: Fa-o igienic 434 .. .nu ca Reme§ 435 ! Vezi ca
telefoanele i^i sunt ascultate 436 §i...nu trebuie sa dai in
vileag...pachetul!
429 Marius Cruceru.
430 Cristian Lucaci.
431 Bisericii baptiste romanesti.
432 Adica a mea, dupa cum le placea baptisilor sa imi transforme userul de WordPress in
nume de familie, desi CV-ul meu, in comparatie cu al lor, era la vedere.
433 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/08/22/anagramul-bastrix-si-o-
scurta-istorie-pentru-cei-interesati-de-statistici/.
434 Adica bateti joe de ortodocsi la nivel online dar nu lasa urme ca sa te vada Pr. Dorin
Piciorus!
435 Decebal Traian Remes
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal_Traian_Reme%C5%9F), pe care 1-au prins in
flagrant cu caltabosul... A se vedea si: http://www.gandul.info/news/caltabosul-remes-
partea-doua-video-954 179.
104
Nu te spala in public ca mine, ci a§tepata-l la stramtoare!
Noi o sa te ajutam cu ratingul. Daca e§ti vizitat de mai multe
ori, baie^ii din wp vin la tine, tu te dai de amabil §i...vei fi
considerat mai degtept iar el va ramane de fraier, chiar daca
scrie mult §i bine.
Nu conteaza daca tu e§ti mai . . .pirpiriu . . . Ci a§teapta\
El zice de tine. Tu astep^i. Apoi cand i-o fi lumea mai
draga lu' fratele bastrix, tu te dai de discriminat, de atacat, de
insultat...
Spui ca ai fost atacat in orgoliul propriu, te dai de cadru
universitar, de familist, de pastor apreciat, noi venim cu
bascula cu mineri . . . facem un atac da gherila, da-la care te-am
invajat. . . §i ii mam maul. E corect?!
CL: Da, sa tran;i! Nu scot niciun sunet. Nu zic nici passs.
Daca dv. taceji, eu . . . silentio stampa
CMD: Foarte bine! . . . A§a mi s-a transmis de la . . . , a§a
Ji-am spus...Tu fa a§a...§i a§a. Fara rumoare, fara spume prea
multe. Te dai de intelectual, de non-agresiv, il la§i in pacc.ca
cine sapa... cade unde sapa.
CL: Lol! A§a vom face. . .
Comentatori... binevoitori ai articolului
„Parinte Dorin, de ce va strufocaji atat de mult 439 ...§i ce
fel de atitudine detestabila este aceasta a dv.? A§a se comporta
un pr*** 440 ...cu bapt**** 441 agresivi, inve§mantati in blana de
miel de astrahan?
Ce v-au facut ei? Ce tot va considera^i atacafi, voi,
ortodoc§ii?? Ca noi am fost „martiri", ne-a „martirizat"
regimul comunist. . .
Ne-a dat vize §i am plecat, impreuna cu evr*** 442 ...in
America §i, dupa revolu^ie 443 , ne-am intors ca sa va inva^am
cum se face...noua schimbare la fa}a 444 a Romaniei
preconizata de Cioran [ De Cioran 445 , nu de Brucan 446 \]".
~ Adica eu il urmaresc. . .
437 In italiana: fara declaratii in presa.
438 Superiorii cultului baptist.
439 Impotriva baptistilor.
440 Preot.
441 Baptistn.
442 Evreii.
443 Dupa 1989.
444 Titlul unei carti a lui Emil Cioran: Schimbarea la fata a Romaniei, Bucuresti, 1936.
445 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran.
446 Silviu Brucan, pseudonimul lui Saul Bruckner:
105
Comentariile abundente.. . §i confuze erau mai multe.
Asumarea statutului de convivial, cu faja umana, fara
§iretlicuri, pentru care pledeaza in ultima sa carte domnul
Patapievici 447 , de saptamana trecuta ie§ita pe piaja... nu e la
moda printre CMD-i§ti §i CL-isti.
Pentru ca, spunea autorul citat, noi ne-am inva^at numai
cu cultura generala, cu ABC-uri §i nu avem public pentru
cultura speciala.
Tocmai de aceea ne place De ce iubimfemeile 449, in locul
Filocaliei 449 ', dam pe Enescu 450 pe Florin Salam 451 , vedem in
presedintele Basescu 452 un alt Mihai Viteazul 453 , ne dam huja
cu limba romana, scoatem limba cand nu mai avem ce replica,
venim cu tupeu...in loc sa stain pe banca sa...privim, gonim
stalagmite in orbitor §i alte. . .rujeole.
Concluzii
Daca tot mi-am stricat timpul de dupa masa cu un articol
despre. . . igiena 454 , va ofer si doua concluzii:
1. Nu confundafi igiena de afiprefacut... cu caracterul!
A fi om de caracter pe blogosfera [ca §i in via^a publica]
inseamna sa i^i faci blog/cariera de om onest, sa spui de la
inceput cine e§ti §i ce vrei, sa nu te min^i §i sa nu mhn;i pe cei
pe care ii ai in faja §i sa...munce§ti asiduu, ca pana la urma
oamenii compara.
Se trezesc, mai greu unii...dar pana la urma vad cine
face §i cine . . . clampane sau se uita la sine cu „marime de
inima" crezand ca este Shakespeare 455 al blogurilor\
http://ro.wikipedia.org/wiki/Silviu_Brucan.
447 Cu referire la Despre idei si blocaje, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2007. A se vedea
despre autor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici.
448 A lui Mircea Cartarescu:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu.
449 Tradusa in romana, in 12 volume, de Parintele Profesor Dumitru Staniloae.
Puteti sa downloadati intreaga editie romaneasca de aici:
http://www.4shared.com/file/MlElEjIu/Filocalia_rom_vol_l-12.html.
Utilizator: dorinfather@yahoo.com
Parola: dorinfather
450 George Enescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu.
451 Florin Salam: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Salam.
452 Traian Basescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu.
453 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul.
454 La nivel online.
455 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare.
106
2. Daca vrefi o culturd speciald si nu una elementard:
nu vd apucafi de bloguri/de carter e cu...planuri de scris
inguste!
Priviji mai sus decat marimile ecranului din faja dv.,
decat marimile camerei dv. de scris, decat blocul sau casa dv.,
decat ora§ul, Jara, §i lumea in care trai^i!
Privi^i mai sus §i face^i bucajele serioase 456 . . . dintr-un
puzzle serios, autentic .
Daca vreji sd convingefi, mai intai convingefi-vd pe dv.
cdputefi\
Pe nimeni altul sa nu vreji sa il convingefi, ci numai pe
dv. ! Daca reu§n;i sa fi^i muljumiji cu ceea ce faceji, impaca^i,
sunteji. . .prietenii nostri\
Cei doi, de mai sus... sunt doua exemple lamentabile a
ceea ce trebuie sa nufifi dv.\
456 Pe fiecare zi.
457 Care va fi blogul dumneavoastra in cele din urma.
107
Aid sunt „ editorii realitafii" ...Ai, lasa-ma?! ...
§ti|i reclama 458 , nu ma indoiesc 459 .
Noi suntem editorii... realitdfii §i va prezentam §tirile
zilei sau ale saptamanii.
Se mizeaza pe suprapunerea lingvistica [un loc banal in
reclama de prost-gust, adica consumistd, de consum general a
momentului] care face din numele postului/brandului . . . o
a§teptare plina de nimic.
Adica nu va mai livram doar §tiri §i dv. vi le edita|i
singuri, ci vi le editdm noi. Vi le tran§am noi...De ce, domnule
editor?. . . Crede^i ca nu §tim sa le editdm 460 §i noi?!
Inva^am, daca nu ne pricepem prea bine!
Un articol din data de 22 octombrie 2007.
459 Un promo de la acea data al televiziunii Realitatea TV.
460 Adica sa le intelegem mesajid, daca ni le livrati in mod brut, fara comentariile dv.
lalai eel mai adesea.
108
Sloganul cu pricina are insa in subliminalul sau o tara
caracteristica oamenilor, care au aversiune fata de pluralitatea
maxima.
Adica traim intr-o epoca istorica, a postmodernitdfii cu
pa§i aprigi spre postumanitate, unde avem zeci de miliarde de
subiecte, informal §i idei de discmie . . . iar noua ni se pare ca
putem sa Jinem realitatea in mdna §i s-o mai §i editdm dupa
una §i alta.
Ca si cum nu ar fi de ajuns ca suntem pierdufi in spafiu,
ca suntem un mic punct, noi, fiecare dintre noi, in marea de
cle§tar a incomensurabilului informational ... dar, mai avem §i
tupeul ca suntem buricul pamdntului.
Asta e o mentalitate de ghetou.
Mentalitatea de ghetou, de periferie, este sa spui ca \\-q
bine cu ceea ce e§ti §i cu ceea ce §tii tu §i ca. . .nu mai ai nevoie
de nimic altceva, de nicio opinie de la ah;ii.
Din cauza acestei mentality dubioase, care nu are nimic
de-a face cu cunoa§terea, cu viaja duhovniceasca, cu
normalitatea omului . . . medii ca internetul, biblioteca enorma,
spa^iul de experienja sau viaja ascetica in realitatea ei nuda §i
perplexanta...ni se par spajii incomode, desuete.
Ni se par a§a pentru ca suntem inva^i cu mentalitatea
ca realitatea Jine de aid. .. si. ...pdna aici.
Noi nu injelegem ca realitatea este enorma, pentru ca
suntem indoctrina^i cu ideea ca pentru a fi cineva, trebuie sa
faci asta §i asta, o iei cu studiile §i ajungi aici sau le ocole§ti
pe toate §i ajungi aici...§i cam asta e viaja, intelectualitatea,
cunoa§terea §i implinirea profesionala.
Tocmai de aceea ghetoizan^ii nu pot face
fa^a... incomensurabilului, realitajii care nu poate fi manipulate
§i nici cercetata pana la capat. . . §i, pentru ca sa i§i lini§teasca in
mod utopic mintea...spun: pdna aici! Mai departe e
lucru . . . clinic, nebunesc.
Insa, mai departe, adica traind §i experiind mai departe
lucrurile, toata viaja, fara sa crezi ca ai ajuns prea departe de
1%, inseamna sa fii normal in cunoastere §i mi...anormal.
Normalitatea cunoa§terii §i morga adevaratului
intelectual, cunoscator, carturar, zice^i-i cum vre^i,
este... smerenia.
Adevaratul om care cunoa§te, studiaza, creeaza, se
perfec^ioneaza continuu nu are tupeul sa spuna ca editeaza
realitatea, pentru ca el este, se simte, traie§te, ca un mic om in
fa^a realita^ilor Realita^ii.
109
Editorii realitafii de ghetou sunt cu to\ii... specialisti,
analisti, profesori, academicieni, savanfi de renume
mondial...
Insa adevarul tuturor, adevarul gol-golu^, nu e acela pe
care ni-l revendicam noi, in mod trafa§...ci este eel pe care il
putem susfine de fapt.
§i adevarul realitafii pe care il putem susjine este
acesta: ca fiecare dintre noi avem un cuantum, mai mare sau
mai mic [insa e intotdeauna mic], de cunoa§tere . . . §i 14
catralioane de necunoa§teri.
§i daca suntem specialisti in necunoastere trebuie sa o
spunem, sa incepem mai intai cu spunerea smereniei, cu
adevarul despre noi . . . §i apoi sa spunem despre noi una, alta, o
mie.
Cred ca e destul de simplu adevarul. Eu sunt prost, eu
sunt nestiutor, dar stiu asta si asta are o doza imensa de
normalitate, de smerenie . . . decat: eu sunt specialist in...
§i a§a ne intoarcem la principiile vie^ii duhovnice§ti in
ceea ce prive§te cunoasterea §i in^elegem ca a cunoaste
inseamna, mai intai, afi §i apoi a injelege. Cand ni se spune la
§coala despre teorii, proiecte, afirma^ii colosale §i noi incercam
sa le in^elegem la nivel mintal, fara sa aiba relate cu via^a
noastra, ni se pare. . . ca totul e usor.
Cite§ti Eminescu 461 , Pe langa plopii fara sof 62 , ascul^i o
arie de Schubert 463 , vezi doua tu§e de Renoir 464 , te uiji la o
colec^ie critica de sute de volume, pui mana pe teorema nu §tiu
care . . . §i {i se pare ca le-ai inventat tu, acum, ca ele sunt u§or
de gasit.
Omul de ghetou intelectual merge la supermarket §i
vede salamul in copaie sau cartea nu §tiu care sau mobila nu
§tiu care...§i crede ca e usor sa apara astfel de
produse . . . pentru ca el le cumpara repede, infantil, cu cardul.
Insa, tot ceea ce citim §i privim noi. . .nu ne apaitin! Sunt
ale altora! Ca sa facem §i noi ceva, un mu§uroi de inteligenja §i
de creativitate, trebuie sa facem din noi, ceva, altfel, ceva care
nu mai e, ceva care poate fi privit ca unic.
461 Cele 16 volume Perpessicius ale operei sale:
http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html.
462 A se vedea textul integral al poemului:
http://ro.wikisource.org/wiki/Pe_l%C3%A2ng%C4%83_ploph_tyoC4%83r%C4%83_s
o%C5%A3...
463 Franz Peter Schubert: http://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Schubert.
464 Pierre Auguste Renoir: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre-Auguste_Renoir.
110
§i ca sa faci lucruri unice nu trebuie numai sa vrei, ci
trebuie sa acumulezi ca sa pofi sau sa fii in stare sa pofi,
acumuland tot felul de lucruri care par fara sens, fara legatura,
dar din ele da faci, in cele din urma, o arhitectura cople§itoare
pentru privitori.
Ca sa faci trebuie sa fii\ Nu, vrei sa faci, incepi, e
greu. . . §i apoi o la§i balta.
Daca te pricepi la scris, scrie frate!
Dar daca te pricepi la dri§cuit, las-o cu scrisul §i dri§cuie
pana ameje§ti! Dri§cuie pana mai faci de trei ori Casa
Poporului 465 \ Dri§cuie §i iar dri§cuie!
Insa nu te baga, precum salamul in tort, daca nu te
pricepi. Scute§te-ne, frate, de demersul tau imaginativ,
orgolios! Apuca-te de altceva, pana nu te ratezi cu totul!
Sa tragem concluzii!
Pe de o parte, mentalitatea noastra de ghetou iar, pe de
alta parte, frica noastra de a da ochi cu incomensurabilul, cu
de-ne-cuprinsul realitajii, unde nu mai facem pe Tarzan in
jungla 466 , ci suntem ni§te mici pixelii 461 pe harta
incomensurabilitajii .
Cu aceasta frica trebuie sa ne luam la tranta, noi, da, noi,
noi fiecare in parte, pentru ca sa ie§im din starea de marginasi
ai cunoasterii, de frico§i ai cunoa§terii, de superbiari ai
cunoa§terii [adica de mandrii] . . . spre imprevizibilul §i maretul
cunoa§terii, adica spre incomprehensibilul cunoasterii.
Viitorul nostra nu e de ghetou... ci de incomprehensibil .
Aici, §i nu mai vorbim in lumea viitoare, de dupa
moartea §i invierea noastra. . .realitatea e mai presus decat orice
credem noi ca poate fi numit realitate.
Realitatea e uimitor de uimitor de uimitoare §i, pentru
ea, nu ai nevoie de oameni frico§i, de oameni la§i, de parsjvi §i
orgolio§i . . . ci de oameni smeri^i, plini de dragoste, de dorul de
a cunoa§te, de a trai, de a experia lucruri, pe fiecare
milisecunda noi, cu totul altfel, cu totul inimaginabile, cu totul
indescriptibile.
Noi suntem editorii realitafii?\ ! !
A§...Nu ma innebuni, soro, ca am amefeli! Vezi ca nu
cumva scumpul Goe sa sard din tren dupa palarie si biletet 69 '.
465 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Parlamentului.
466 Pentru noi desert animat.. .si apoi si film.
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Tarzan.
467 Exprimare pleonastica voita, pentru a arata ca suntem insignifianti la modul extrem.
468 Aluzie la D-l Goe a lui Ion Luca Caragiale, pe care o gasiti, in mod integral, aici:
http://www.romanianvoice.com/poezii/teatru/ilc-dlgoe.php.
Ill
Sa fim maturi, a§adar!
Copilaria e buna sa pregateasca maturitatea...§i nu sa se
prelungeasca la infinit. Daca se prelunge§te la infinit e§ti
retard. . . e§ti gaga.
Ca sa nu te pierzi. . .trebuie sa nu \\i fie frica sa te pierzi,
cu smerenie, in incomensurabilul cunoa§terii. N-am auzit ca
vreun om, care s-a lasat in mana lui Dumnezeu, cu smerenie §i
cu dragoste de Dumnezeu, sa nu fii ajuns intru Imparajia Lui §i
la rezultate ale cunoa§terii uluitor de imprevizibile cu cajiva
ani inainte de a-§i incepe alergarea.
Adica ravni^i la cele bune! Editaji-va in mod smerit
realitatea...§i fi^i one§ti cu dv. in§iva...ca de invdjat nu o sa
terminal in toata ve§nicia!
112
What Is the Roll Out In Top 100 Ro
In WordPress?
.469
You can see through wall? If you can, then you
understood the big difference among the labor and charade.
As in another tops of the blogs, in another reams, in the
Romanian ream it exist many charades, considerably
enveloped acts, but little authentic labor.
In continuum we have idea that the system online of the
blog is only for entertainment but not for a spiritual and
cultural job, namely: for elevation.
Therefore, we meet at each step a ground of hard
dilettantism and not a fundamental structure, a coherent
creation, a dynamic and youthful preoccupation with ideation.
Un articol din data de 24 octombrie 2007, scris in mod special, pentru a atentiona pe
creatorii WordPressului despre modul cum se manipuleaza ratingul in topul 100
romanesc.
Insa, privind in urma, observam ca standardul nostru de creatie depasea cu mult cadrul
ingust al topului romanesc, fara ca prin asta sa fim idealisti, lucru confirmat, in mod
practic, de evolutia noastra ulterioara.
113
Maugre the fact that the blog, is presupposed, that it is
the appanage of the young man, it is observable a face very old
of confidence in the life on the blogs.
For this reason, the blog is not frequently a space of
creation but a medium of destruction.
Why is possible. . .this situation?
Because, the greed of confidence in life and in God is
very small. The authors of blogs missed in non-important
aspects or in abject problems, because they haven't high goals.
Failing of solid goals, the blogs become some engine of
manipulation, focus of hubris ... and many waste of time.
On this premise, in the Romanian ream the cancans are
predominating and not the dialogues.
The small groups of the interests want to dominate in
illegal mod and they are manipulating rating of blogs.
The first Romanian blogs from WordPress, modifies in
faces and kinds, the number of the accesses mod on the blogs
and they maintain thus in mode unfairly.
The fact that they abide on top, don't show it that they
are hard-working people. Why not? Because they appeal to
auto-voting and the haven't a real traffic and real visitors.
A good blog is a blog with articles that determines the
interest, with elaborated articles and not with three words and
three phrases .
In top, in the real top entrance the real writers of blog,
men that created views.
Peradventure is not but idealistically desire. . .
Do I pretend very much of statute of young man? I am
too a young man! But I demand from all dignity, the dignity to
know how much, that is the real possibilities of everybody.
In my opinion, WordPress is a platform web of the
excellence. And, for this reason, we should have a ream of
bloggers with most many writings, because that is real
classification of the blogs.
The classification of inputs numbers on blog is not real!
In the Romanian blogs from WordPress, those entrances
into blogs, don't represents real visitors but, rather, what does
the auto-voting from rating.
It is regretably that is spent such things for this platform!
114
If we encourage the robbery, the duplicity, we never
know who works and who is thief 10 .
On this blog, on Theology for Today [Teologie pentru
azi], we never manipulate the rating and now, we have in our
blog, a number of 1183 articles, posts, namely a fair labor,
day-to-day.
Our blog is one for those readers that don 't like to be
lied.
Therefor, we dissociated, in a public mode, of those who
stand in first ten places, mostly through filthy shuntings, in
AH] "
Romanian WordPress top
470 Si, din pacate, WordPressul a incurajat diletantismul, a incurajat autovotarea, fapt
pentru care nu avem o evidenta clara a muncii depuse pentru un blog si a realilor
vizitatori, daca privim topul accesarii blogurilor.
Adica topul e fals pentru ca creatia de pe multe bloguri nu sustine cautarile ca atare.
471 Si cei care au stat mereu in top 10 au stat in mod fraudulos, pentru ambitii personale
si ajutati de clica lor, insa nu au facutprea multi pui, adica nu au lasat lucruri serioase
in urma, fapt pentru care au devenit periferici ori s-au lasat de ambitia de a scrie online.
115
Pozifia noastra personala fata de neo-
conferenfiarii ortodocsi din generafia tdnarct 12
Comentariul ' d-lui Lauren^iu Dumitru din subsolul
acestui articol §i, poate, nenumaratele semne de suspensie
stranse de-a lungul unui an de blogging, in care am polemizat
cu bapti§tii vorbind despre ortodocgi, dar teologii ortodoc§i
din generajia mea s-au facut ca nu ma vad, au dat na§tere la
dorinja de a scrie acest articol clarificator.
De ce neo-conferenfiarii zilei, ca Savatie Ba§tovoi,
Danion Vasile, Laurenjiu Dumitru, Cristian §erban etc.
[numim doar pe cei care se simt, cumva, atacafi de unele
articole anterioare ale noastre] nu au vazut acest blog sau nu au
opinii vizavi de el, de munca teologica de aici, dar elogiaza
bloguri sau saituri, unde nu exista nicio munca curental
Cum se face ca ace§ti oameni, care au contribuit, fara
doar §i poate, la cladirea noastra, prin citirea carjilor lor, nu pot
sa vada un produs, care le depa§e§te a§teptarile dar elogiaza
prezenje web fara personalitate §i care au un mod caduc de a
pune probleme?
Mai pe §leau [ca noua nu ne cam plac ascunzisurile] : De
ce nu le plac baie^ii de acelasi calibru sau poate, Dumnezeu
472 Un articol din data de 3 1 octombrie 2007.
473 A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/10/31/scrisoare-de-publicitate-cu-
accente-prietenesti/.
116
§tie, mai mare, dar le plac, vorba d-lui Cristoiu: pififelnicii ?
Adica... epigonii.
Se pare ca mi-am gasit cea mai nepotrivita zi sa vorbesc
despre aceste lucruri.
Astazi, cand implinesc 30 de ani, in loc sa vorbim cu
teologii ca §i cu niste teologi, sunt pus in pozijia de a vorbi
despre ce nu sunt teologii tineri, din generajia mea, care sunt
peste tot 415 .
Cea mai proasta abordare a demersului meu de acum ar
fi aceea, daca s-ar considera ca as fi gelos pe vecinul de bloc
Danion Vasile sau pe parintele Savatie, pentru ceea ce scriu ei
sau pentru ceea ce sunt, cand acesti oameni sunt in inima §i in
ragaciunile noastre nu de azi de ieri, ci de mult timp.
Sau ca, sunt atat de mandru §i de increzut, incat ma
trezesc dimineaja §i ma gandesc cum sa ma intrec in a scrie pe
blog cu Laurenjiu Dumitru §i Cristian §erban sau cu papa de la
Roma.
Nu! Ci vreau sa vorbesc acum despre modul cum s-au
discreditat ei, de unii singuri, in faja con§tiinJei mele.
Eu nu fac decat sa constat acum modul incalificabil in
care m-au tratat §i in care ii trateaza pe oamenii, care injeleg
cum stau lucrurile §i cine sunt ei in ei in§i§i.
§i ce este incalificabil pentru mine? Ca eu sa ii gasesc
online, pe web, sa ii publicitez, sa vorbesc despre ei, sa ii invit
sa discutam despre cele mai arzatoare lucruri iar ei sa se faca,
ca nu vad deloc ceea ce se petrece pe acest blog.
Adica, ei, cei care vad neajunsurile tuturor, care vad
abisuri peste tot, care sunt la curent cu toate misjnasurile de pe
la noi, care cheama la dragoste, la unitate, la experienja
duhovniceasca, la candoare . . . nu vad nicio candoare, niciun
bun simj la noi, in munca noastra online dar sar aprin§i, cand
le spui ca sunt nesimfifi cu diploma, daca eu ii vad pe ei §i ei
nu se vad decat pe ei insist.
Sa zicem ca as. fi scris 30 de articole §i nu o mie si ceva
pe blogurile noastre intr-un an §i, toji confrajii mei de
generate, nu m-ar fi gasit, pentru ca sa ma incurajeze,
niciunul, pentru ca eram la pozijia numarul
13.567.900.000.000.000 pe blogurile ortodoxe si la periferia
ultima a netului.
474 Pitifelnic = om insignifiant si, eel mai adesea, meschin.
475 Care fac conferinte si dezbateri peste tot, dar pentru care nu se pregatesc deloc, in
mod sustinut, cu munca de cercetare intensa, ci vorbesc din amintiri.
117
§i, din aceasta cauza, eram stan nimeni §i asta era
scuzabil.
Insa eu nu pot sa ii scuz in niciun fel §i nici sa le accept
pretinsa nestiinfd a mea, pentru ca fiecare m-a vizitat de multe
ori, fiecare s-a inspirat de la noi, fiecare a primit pu^ina invidie
intr-un con; al inimii §i . . . a plecat.
Cum poji sa pleci, dupa ce vii de zeci de ori fara sa zici
§i tu, sub pseudonimul: Unu sau: Rdd ca proasta: Bine, bd,
popo!?
§i cum sa nu te bucuri, zic eu, de unul ca mine, care
doresc aceleasi lucruri ca §i ei, cand ma intalne§ti online?
Pai eu cand am fost acolo unde predica Savatie 476 era sa
aplaud la nesfar§it pentru dumnezeie§tile cuvinte care ies din el
§i i-am smintit pe nu stiu caji, cand i-am spus Fericit de pe
acum, de§i e cu un an mai mare decat mine . . .
Ann
Iar unde era Danion , 1-am oprit §i 1-am salutat §i i-am
vorbit cu atata entuziasm despre ceea ce face el, vecinul meu
de cartier §i colegul meu de studii doctorale, incat a sunat-o pe
so^ia mea intr-o zi §i i-a spus ca nu a mai intdlnit pe cineva
mai entuziast ca mine in ceea ce-l prive§te .
Dar, cand i-am invitat pe blogul nostra §i cand au vazut
ca noi a§a scriem de obicei §i nu ca s-a intdmplat sa scriem
astazi, ca era framos afara...s-a a§ternut un a§a intuneric intre
ei §i mine... incat e unul simfit, e tangibil, ca in plagile
Egiptului, de il tai cu securea.
Cum sa nu vezi pe cei care te vddl §i nu la modul: hai
sa ii dam un comentariu la sto si lu ' asta!, ci in sensul eel mai
profund, adica al recunoasterii identitdfii noastre, ca teologi
ortodoc§i romani, in faja provocarilor contemporane.
Cum sa mai cred eu ca ai mei confraji vor pacea §i
unitatea, vor dialog §i parrisialindrdzneald duhovniceascd,
tdrie §iforfd duhovniceascd, candimi arata spatele?
Daca nu dovedeam nicio capabilitate duhovnicesco-
academica, treaca-mearga! Nu era niciun bai! Aveam §i eu un
blog facut la plezneala, dat cu anonimu sau pe care ma
miorlaiam de vazul lumii.
Dar cand vezi patimas. §i taci, cand vezi ateologic §i taci,
cand vezi non-prietene§te §i taci, cand vezi non-colegial §i nu
dai slava lui Dumnezeu, pentru cum lucreaza Dumnezeu in
476 Bastovoi.
477 Vasile.
118
AHQ
fratele tau, in^eleg ca totul merge in clica , ca totul merge pe
premisa noi §i ai nogtri, ca noi suntem Ortodoxia §i cei care nu
sunt cu noi ...nu existd.
Dupa pu^inele lucruri zise, cred ca cei vizaji §i al^ii
nevizaji, dar care intra in aceia§i oala, au o imagine destul de
ii- «■ • • 479
coerenta a modului cum n pnvim .
Ii privim dupa cum §tiu sa-i priveasca pe ah;ii, dupa cum
§tiu sa-§i implineasca angajamentele de con§tihr£a pe care le
verbalizeaza in public.
Iar daca se erijeaza in directori de congtiinfd ai teologiei
ortodoxe romane§ti tinere §i nu au delicatejea de a privi, in
mod generos, pe confra^ii lor nu ca§tiga preeminenfd in faja
noastra, nu se ridica in inima noastra ca veritabili Povdfuitori
ai no§tri, ci ca ni§te stele, care ard prea repede §i se
numesc . . . meteorifi.
Speram sa cream un pol ortodox al tinerilor teologi
ortodoc§i romani pe net, care sa fie foarte puternic, foarte
coerent...
Insa, se pare, ca suntem mana^i de lucruri care nu au
nimic de-a face cu o congtiinfd teologicd foarte atenta, subtila,
smerita, iubitoare, de cuprindere ecumenica.
Adica neo-conferen^iarii ortodoc§i romani se epuizeaza
in public, in car^i pentru care primesc bani, in carji la care
lucreaza u§or, rapid §i cred ca sunt geniali, mereu geniali,
genial i J ard niciun efort, galopeaza de-a lungul §i de-a latul
^arii, maine, poate, al lumii intregi ...dar cad la proba
practicd, la proba evidenfei.
zlRI
Ei vad universalul dar nu au vorbe pentru particular .
Ei au un ambitus protestant, un fel de a le ardta noi ce e
Ortodoxia tuturor, acum, imediat.
Sa le spunem tuturor ce e §i cum e, un fel de teologie a
mecanicii, care se scurge la sigur, fara rest, in clepsidra inimii
omului dar...nu pot sa suporte elementele particulare, de sine
statatoare, alji teologi ca §i ei, carora nu trebuie sa le ara^i ca
§tii ci... ca e§ti.
478 Da, din pacate, totul merge in clica, editura cutare cu ai ei, starul predicatorial cutare
cu ai lui, cu prietenii lui si fiecare se publiciteaza si se lauda reciproc.si cercul e inchis.
Pentru ca una se spune in vazul lumii, in conferinta dar pe alte premize se fac
conferintele: bani, influenta, popularitate.
479 Pentru ca nu numai cei tineri ci si cei batrani vin si se inspira de la noi si uita, de
fiecare data, sa lase un mic comentariu.
480 Lucru pe care a inceput sa il fac Danion Vasile.
481 Ei stiu sa vorbeasca despre lucruri la modul general, dar nu stiu sa vorbeasca, fata in
fata, cun un om sau sa il recepteze ca atare.
119
Poate ca nesansa mea e aceasta: eu vreau sa simt ca ei
sunt ceea ce vad ca vorbesd
M-am folosit a§adar de vorbele lor dar nu §i de tupeul
lor, de tacerea lor mormantala, de acest ocol zilnic pe care mi-1
fac, in care vrei sa dai un sut statuii, care sta ca o statuie,
pentru ca sa po^i trece cu ma§ina §i pe strada asta virana.
Adica avem teologi ortodoc§i romani tineri, neo-
confereniiari cum ii numim noi [pentru ca au o problematical
originala, care se poartd acum §i nu e lucru deloc rau, ci
laudabil], dar nu avem teologi care sa creeze teologi, nu avem
teologi care sa fie prieteni cu teologi, nu avem confrafi
teologi... ci numai individualitafi teologice, care scriu pe unde
apuca, care sunt de la sine aruncaji pe undeva...§i ne citim §i
ne ascultam la ca§ti . . .nu faja spre fa^a!
Daca n-am fost destul de clar...ma indoiesc ca as putea
fi si mai clar de atat.
Nu pretind locul nimanui §i nici nu cer prendre, stima pe
dai boji, adica pe nimid
Dar a nu vedea comoara din inima cuiva inseamna a
pacatui impotriva Sfantului Dull, Care locuie§te in el!
Daca eu ii vad §i ii stimez pe ei, de§i produc^iile lor,
pentru mine, sunt foarte frugale, repezite, nestapanite, pentru
ca se grabesc prea mult...iar ei nu ma vad.... inseamna ca
trebuie saimi schimb ochelarii.
Adica sa nu mai vad nici eu pe nimeni . . . ca nu mai se
poarta dragostea.
Acum, frate, se poartd numai haina de preot sau
demnitatea de teolog dar nu si sufletul de teolog. Asta imi tot
repeta un drac, pe fiecare zi, in ureche, care, pe semne, ca nu
vrea sa oboseasca niciodata.
Insa n-am sa-i fac hatarul §i am sa cred ca trebuie sa-i
vad pe teologi, mai mari sau mai mici, sa ii prejuiesc chiar
daca nu ma pre^uiesc, sa ma cladesc din ei, chiar daca nu-i
intereseaza asta. . . §i sa fiu mul^umitor pentru toate.
Da, pentru toate ....
120
Diferenfa dintre a inchiria o Biserica si... a
apostazia de la credinfa ortodoxa
O alta inflamare online intre webmasterii ortodoc§i,
care, parca, abia a§teapta sa se sminteasca cumva sau care se
intreaba numai despre lucrurile cemite\
Am asistat la tot felul de pozijii pe tema celor doua file
video cu cavalerii maltezi 483 , sph;a a masoneriei, care i§i fac un
ritual in catedrala ortodoxa din Timi§oara §i, prin acest gest,
mitropolitul locului e vizat imediat de catre ace§tia ca
„apostat".
Laurenjiu Dumitru pune filele video 484 §i curg
comentariile garla.
Dan Camen preia imediat ideea §i, inchipuindu-§i ca
prin asta isi spald pacatul acefalismului sentimental, de care
vorbeam mai nu stiu cand...se simte tradat de cei care nu iau
masuri cu cei care lasa astfel de lucruri in Biserica noastra.
Adica cu cine altcineva sa ia masuri, decat cu
m itropolitul Tim isoaref %6 l !
Cand m-am dus pe blogul lui Claudiu Tarziu la un
articol, vad un alt comentariu indurerat al altui ortodox, care
nici acesta nu injelege diferen^a dintre a inchiria o Biserica
cuiva, pentru un ritual al unui alt cult %\...apostazie.
Din cele doua filmuleje pe care le-am vazut la Lauren^iu
§i la Dan, reiese ca maltezii cu pricina fac un ritual cu spada,
pentru adep^ii lor, intr-o Biserica Ortodoxa, adica in catedrala
din Timi§oara. Niciun preot ortodox sau credincios ortodox nu
e prezent la ritualul lor, ci numai cei care depun votul, adica ei
ai lor.
Ceea ce este consternant e ca niciunul dintre cei care au
prezentat filmulejele §i dintre comentatori nu au vazut acest
detaliu sau nu au gandit realist, in parametri lumii de acum,
despre gestul acesta de a inchiria o Biserica pentru cineva ci
au sarit imediat in nota falsului apocaliptism al momentului, in
care, daca dai mana cu un evreu ai devenit evreu sau daca
482 Un articol din data de 1 noiembrie 2007.
483 Saitul lor: http://www.maltez.ro/index-ro.php.
484 A se vedea: http://laurentiudumitru.ro/blog/2007/10/30/ceremonie-a-cavalerilor-de-
malta-in-catedrala-ortodoxa-din-timisoara/.
lN Idem: http://theologhia.wordpress.com/2007/10/30/ceremonie-a-cavalerilor-de-
malta-in-catedrala-ortodoxa-din-timisoara/.
486 IPS Nicolae Corneanu:
http://www.mitropolia-banatului.ro/readarticle.php?article_id=25.
121
mananci cu un penticostal la masa, atunci musai e§ti de-al lor
sau ai. . . cdzut din har.
Nu suntem deloc realisti\ Nu vrem sa fim realist i\
In Occident, noi, ortodoc§ii romani, pentru ca nu avem
Biserici proprii, pentru ca nu avem bani sa le construim, slujim
in loca§uri de cult romano-catolice, luterane, calvine,
neoprotestante...§i unde Sfanta Liturghie ortodoxa e Sfdnta
Liturghie §i oamenii sunt ferici^i ca au unde sa se
imparta§easca, a§a, cu toate neajunsurile.
Daca credincio§ii catolici sau luterani, care ne inchiriaza
locasurile lor, ar gandi ca noi ... am face Liturghia in strada.
Insa, in gandul nostru, ne bucuram ca dia sunt prosti §i
ecumenisti §i ne dau noua loca§urile lor, ni le inchiriaza, ca sa
ne punem Sfantul Antimis in ele §i sa slujim Sfanta Liturghie,
dar noi sarim ca ar§i, ca nu cumva dracii sa vina cu cavalerii
maltezi, sa ramana la noi §i sa ne astupe noua respirajia, ca §i
cand dracii nu pot sa vina la noi §i singuri, ci adu§i numai de
maltezii cu spada.
Intr-o lume ideala, in care Ortodoxia noastra, singura
Bisericd a lui Dumnezeu pe pdmdnt ar fi singura, lucrurile ar fi
calme: astea sunt Bisericile noastre, noi slujim in ele...deci
suntem ferici^i!
Insa, in postmodernitatea noastra aiuritoare, unde trebuie
sa vedem lucrurile mai nuanjat, inchirierea de Biserica pentru
maltezii satanisti sau «w...cred ca nu ar trebui privita ca
sfdrsitul lumii, ci ca pe o iconomie, ca pe un lucru facut cu
rost, de catre mai marii no§tri, care nu impieteaza cu nimic, in
mod major, credinja noastra.
Caci daca e a§a, atunci ar trebui sa daramam orice
carciuma sau sex-shop, facut intr-adins in zonele de pe langa
Bisericile noastre, pentru ca ele ne smintesc atat de
mult. . .incat prezen^a lor ne alter eazd credinfa.
In concluzie, de§i multe s-ar putea spune in aceasta
chestiune, ii invitam pe colegii no§tri ortodoc§i, care se produc
online, sa se produca in reliefarea lucrurilor care reprezinta
comoara noastra, sa o prezinte, sa o expliciteze dupa cum pot
§i sa vada mai pu^in negrela de sub unghii.
Daca te apuci de lucruri serioase te inveji sa gande§ti
mai serios.
Mai seriosul acesta cred ca nu le-ar strica §i nu ne-ar
strica niciunuia dintre noi.
122
Pastorul baptist Ted Doru Pope: singurul pastor
baptist online care priveste lucrurile cu diferenfo
,Fiecare om poarta cu el lumea in care traie§te" 487 .
Am vrut sa remarc , de mai mult timp, printr-un articol
elogiator, modul in care pastorul Doru Pope se produce online,
de ceva timp, intr-un ritm aproape zilnic.
Mutandu-se de pe wp-ul clasic 489 , pe o platforma de sine
statatoare, a reu§it in cateva luni sa realizeze eel mai generos §i
atractiv blog baptist pe care il cunosc, scris de un roman care
locuie§te in Occident pentru romdnii de pretutindeni.
Bineinjeles, pastorul Ted scrie ca un pastor baptist .. .iar
noi remarcam eforturile sale din punctul de vedere al unui
preot ortodox, care nu stimeaza teologia baptista ca atare, dar
care stie sa remarce, care face diferenje, dupa cum §i pastorul
Ted §tie sa remarce oamenii, care se produc online, avand grija
de un public imens, care ne cite§te.
Dansul e baptist 490 iar eu sunt ortodox.
Insa asta nu ne face sa nu fim §i oameni atenji, delicaji,
care §tim sa facem distincjii.
Cand scumpa sa mama a murit in aceasta vara... noi am
§tiut sa vedem omul care sufera §i am fost de partea sa,
transmi|andu-i condolean|ele noastre, fire§ti, normale.
Am remarcat multe articole ale sale, care aveau subiecte
dureroase, dramatice pentru cre§tini, oricare ar fi ei §i am §tiut
sa ne complimentam reciproc pentru aceasta observafie find
asupra realita|ii lumii noastre, in ciuda faptului [sa rejinem
acest lucru!], ca dumnealui §tie, ca pentru mine, orice baptist
este un eretic, prin prisma credinfei lui.
Cu toate aceste diferen^e doctrinare insurmontabile din
punctul nostru de vedere, pastorul Ted a fost singurul dintre
487 A se vedea: http://dompope.eom/2007/l 1/se-apropie-craciunul/.
488 Un articol din data de 3 noiembrie 2007.
489 Cel gratuit.
490 Intr-un articol ulterior a marturisit ca nu e baptist, ci ca el e pastorul unei congregatii
care e formata din multiple factiuni religioase.
123
neortodocsii online, care ne cunosc §i care ne admira, in ciuda
diferenjei de varsta dintre dansul §i noi, si care a §tiut sa ne
felicite cu ocazia zilei noastre de na§tere.
Redam mesajul sau de felicitare §i credem, cu siguranja,
ca este o manifestare reald de constiinfa, o manifestare
admirabila:
„La multi ani, Parinte Dorin!
11 9 1
Nu pot sa nu iti doresc ceea ce se spune intr-o expresie a
indienilor cherokee 491 : Cdnd te-ai ndscut tu ai plans si lumea
s-a bucurat. Trdieste astfel incdt atunci cdnd mori, lumea sa
pldngd iar tu sa te bucuri!
§tiu ca te straduiesti sa faci o diferenja.
Dumnezeu sa-Ji dea sanatate §i putere [ca] sa-L cunosti
§i sa-L reprezinji cu cinste!".
Doi oameni, care se cunosc numai din ceea ce scriu
online §i care §tiu sa se respecte, in ciuda tuturor inamicitiilor
§i a pozh;iilor contrare, nascute din pozi^ii personale, de via^a,
distincte, credem noi, ca este un exemplu de atenpe, care ar
trebui urmat, daca vrem sa dovedim ca suntem crestini.
Daca e§ti ortodox sau baptist, mormon sau ateu §i nu §tii
decat sa il injuri pe celalalt, sa vezi ce are rdu, dar nu §tii sa
vezi §i ceea ce are bun, ce e uman §i addnc in el. . .inseamna ca
nu e§ti autentic, ca nu e§ti ortodox, baptist, mormon sau ateu
cuprofunzime, ci doar un ndtdrdu.
Blogroll-ul pastorului Ted dovede§te deschidere.
E un blogroll de roman, de om care e curios de multe
lucruri, e un desfa§urator de aten^ie divers, prin care elogiaza
munca multora, deopotriva coreligionari sau nu.
El dovede§te ca nu vrea sa fie considerat un ghetoizant
ci un baptist al vremii sale, care i§i asuma, din perspective
proprie, pe mesagerii online ai ideilor.
Intr-o lume a internetului, unde Dumnezeu ne da sa
vorbim la to^i cu toata lumea §i sa facem lucruri frumoase
impreuna, exemplul pastorului Ted, acela de a fi deschis faja
de tot ceea ce miscd §i viazd in noi, e unpas spre normalitate .
De fapt e primul pas spre a fi un om responsabil, un
cre§tin al zilelor tale, care nu te ascunzi de metehne, nu inchizi
ochii la abuzuri, nu te dai de incolor cand ai o opinie, ci §tii sa
ni asumi crezurile pe care le ai.
491 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Cherokee.
124
§i noi va muljumim, domnule Ted Doru Pope, pentru
urari §i pentru exemplul de con§tiin^a pe care ni-1 daji, prin
faptul ca priviji dincolo de ziduri §i §ti}i sd facefi diferenia,
diferenja majora, intre promotorii diletantismului cu fafd
religioasd in sistem online §i oamenii care au crezuri pe care
le spun frumos!
Dumnezeu sa ne pazeasca pe toji!
125
Stdlpul femeii
;492
Femeile sunt sensibile: oricat de truist suna afirma^ia!
Femeile sunt atente: alt truism.
Femeile sunt delicate: alt truism.
Femeile sunt...pe stalp!
Acest lucru e paradoxal de adevarat...caci, de la un
moment dat, le vedem urcate pe blocuri, pe stalpi, pe ma§ini, le
gasim pe produse comestibile, pe hartie igienica, pe §ampon,
pe sticla cu esenja de rom, pe plasticul de la ciorapi,
peste...tot.
Femeia sensibila, atenta, delicata...sta pe stalp, atata
timp cat din treaba asta iese ceva bani.
De§i expresia: numele prostilor pe toate gardurile, de
esenja comunista, e o eroare fara valoare bugetara, acum, daca
nu ai numele undeva, pe gard, pe stalp, pe bloc.inseamna ca
nu existi.
Publicitatea agasanta e depersonalizanta.
Dar daca nu face din femeie o marfa, femeia nu cam
apare pe undeva.
Spre exemplu, apare femeia pe ciorapi, pe prezervative,
pe reclama pentru pensii private, pe sticla de apa, pe u§a
veceului public, prin metrou sau pe ma§ina. . .
Femeia in mi§care . . .
' Un articol din 9 noiembrie 2007.
126
Femeia e vandabila; chipul femeii.
II po|i cumpara u§or odata cu revista porno, il po|i
vedea, il po^i fotografia, te poji juca pe imaginea ei cu
instrumente de marit, mic§orat, deformat. . .
Femeia de pe stalp e degradabila. Ea se decoloreaza in
timp. . . §i apoi cade pe asfalt §i o ia vantul.
La fel, femeia de pe blocuri, de pe 20 de metri patraji de
bloc . . . e si ea degradabila.
Reclama, cumva, e in tandem cu viaja.
Protesteaza cineva ca femeia e vandabila, ca e
depersonalizata, ca e o marfal\ Unde, ca sa merg §i eu?! !
Daca am pune o imagine cu Maica lui Dumnezeu pe un
bloc . . . care sa aiba 30 de metri pe 30 . . . ca^i ar protesta?
§i Maica Domnului e imbracata frumos...in compara|ie
cu picioarele goale ale domni§oarei de la Divertis 493 .
Nu ca am fi pudici dar, din dorinfa de diversitate, am
dori sa punem o luna picioare goale §i o luna picioare
imbracate pe bloc §i, de ce nu, o cruce de 30 x 30 m sau o
Inviere a Domnului, un alt semn al altui cult religios . . . adica
lucruri care sa insemne ceva pentru cat mai mul|i, de ce nu?,
steagul Romaniei, trei imagini din Delta, sa auzi in magazin o
muzica simfonica romaneasca sau una lautareasca.
De ce sa nu punem §i una imbracata pe bloc, una care sa
neinve^e de binel\
De ce sa nu facem §i noi o cruce mare, mare de tot, care
sa intreaca ditamai bradul din Unirii , facut acolo unde
trebuia sa fie Catedrala mdntuirii neamului 495 , adica acolo
unde papa 1-a imbra|i§at pe patriarhul Romaniei 496 ?
493 A se vedea: http://www.divertis.ro/. E vorba de Catalina Ionescu alias Jojo:
http://stirileprotv.ro/show-buzz/film-tv/pentru-noul-sezon-divertis-de-la-protv-jojo-are-
look-nou.html.
49 Care a avut 76 de metrii inaltime, a cantarit peste 300 de tone (fiind din metal) si a
lost impodobit cu doua milioane si jumatate de beculete:
http://stiri.acasa.ro/articole/social/bradul-de-craciun-din-piata-unirii-este-gata.
495 Unde e crucea patriarhala pusa, in parcul Unirii si unde acum fiecare scrie ce vrea pe
ea...
496 Fotografia infra e preluata din locatia:
http://www.acad.ro/com2009/pag_com09_0507.htm.
127
De ce sa nu punem §i noi insemne, de-ale noastre, daca
femeile se urea pe bloc?! Nu am putea sa urcam pe bloc §i o
Icoana, o faja a lui Eminescu, clo§ca cu puii de aur...ci numai
chipul lu' domn' Stolojan 497 care imbraji§eaza un batran, ca sa
devina. stimabiHl
Femeia nu costa doi bani, adica. Pe ea po^i sa o cumperi
de oriunde.
Chipul femeii e de cumparat §i de aruncat. Al barbatului
nu e mai pu^in. Al copilului aidoma. Al batranului §i mai rau.
Totul e de aruncat. Totul e de fa^ada, de vanzare, de
disprejuit.
Pentru ca, cu cat ni se aratd ceva mai des... cu atdt nu-l
mai vedem !
Ultima fraza reprezinta crezul meu in ceea ce prive§te
acomodarea cu orice.
Publicitatea e forma de manipulare tacita, prin care orice
microb, bine infasurat, e un cal troian 498 indepistabil in timp.
497 Si care, pe atunci, era in campania de a fi ales europarlamentar.
498 Aluzie la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Calul_troian.
128
Experimentul Ciao: un experiment care se lipe§te
pe pielea ori§icui! 499
Experimentul mediatic Ciao este forma grosiera de a
crea o imagine defavorabila cuiva...prin prisma redarii unor
imagini rupte din context.
Imaginile sunt insojite de un comentariu
decredibilizant...§i rezulta ca tu e§ti mama prostiei sau a
rdutdfii.
Orice televiziune, radio §i ziar din Romania, practica,
mai mult sau mai pujin discret, acest fel de linsaj mediatic.
El se practica de ani buni §i, mai ales, atunci cand e
vorba sa se batjocoreasca reputajia cuiva sau sa se faca dintr-
un „eveniment" marginal la culme un eveniment de cdteva
minute.
Cand vine vreun praznic ortodox, dupa evenimentul
inchinarii la Sfintele Moa§te, spre exemplu, evenimentul real
§i central al §tirii . . . apare sub evenimentul impinsului la coadd,
al lesinului a doua persoane sau a fipatului vreunuia din
public.
La intronizarea PFP Daniel sub evenimentul mediatic a
fost... lesinul fostului pre§edinte Emil Constantinescu 500 . Asta
da „§tire"!
Cand, dupa o stire buna, faci o remarca proasta,
tendenfioasa sau voit rautacioasa, ca sa nu mai spun de ticluiri
de eveniment sau de minciuni sfidatoare . . .§tirea e proasta, e
defavorabila evenimentului §i persoanelor care participa la el.
In continuare vom face o exemplificare amatorista a
experimentului Ciao.
Ii rugam sa nu se supere niciunul dintre cei vizaji pentru
minciunile §i calomniile pe care le vom debita la adresa lor,
pentru ca dorinja noastra e de a prezenta o realitate mediatica,
pe care o dezaprobam profund, fara sa avem ceva cu
persoanele pe care le vom eticheta, in mod tendenjios, spre
exemplificare.
499 Un articol din data de 18 noiembrie 2007.
500 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu.
129
Motto-urile de culise ale experimentului Ciao
1 . Cobaii no§tri: sursa noastra de profit!
2. Daca avem §tirea...nu ne intereseaza ce simt cei pe
care noi ii facem cu oua §i cu o^et.
3 . Daca suntem jurnali§ti . . . putem sa ii ironizam pe toji.
Exemplul 1:
^a|Mnts
Emisiunea de divertisment Cdrcotagii 501 : o emisiune
dezaxatd . . .unde se scoate limba §i se behaie . . . fara sa se spuria
ceva inteligent.
Dupa cum vede|i in imaginea alaturata. . .eel care i§i zice
Huidu are un comportament de-a dreptul hilar, bezmetic . . . §i
oligofrenic.
A se vedea: http://cronica.primatv.ro/.
' Serban Huidu: http://www.serbanhuidu.ro/.
130
Cuplul Aurelian Temi^an 303 §i Ramona Badescu 504 este
un cuplu fiasco .. .
El suplineste prin gesturi lipsa de cuvinte...iar ea se
simte complexata. . .nu stim de ce. O emisiune ratata din start.
Neindragostitul Mircea Radu 505 , care vorbe§te toata ziua
despre dragoste... are o faja extrem de comica §i, dupa cum
arata imaginea de fa|a, pare extrem de dubios. Putem considera
ca este un agent secret al extremi§tilor arabi?!
^ Contul sau din Facebook:
http://www.facebook.com/people/Aurelian-Temisan/1585276338.
504 Saitul sau: http://www.ramonabadescu.it/.
505 Contul sau din Facebook:
http://www.facebook.com/pages/Mircea-Radu/79607564372.
131
Andreea Raicu 50 '' s-a apucat de yoga...§i nu se poate
stapani nici in emisiunea ei extrem de proasta... care poarta
numele pompos de Megastar .
De fapt e o emisiune inadmisibil de proasta. Iar parul
sau, mai tot timpul dezorganizat, arata ca are probleme de
sandtate majore.
A§a ne-au spus sursele noastre. . . din teren.
Mihaela Radulescu ° vine adormita la emisiunea ei
duminicala...
E drept ca nimeni nu se uita la ea §i. . .prezentatoarea are
dreptul sa caste.
Cei de la Antena I 509 nu au bani ca sa-i cumpere §i ei un
microfon discret §i o lasa sa intre cu ditamai maciuca in
emisiune?! E deplorabil . . .
Experiment abject. . .incheiat cu succes!
' Saitul sau: http://www.andreearaicu.ro/.
A se vedea: http://megastar.primatv.ro/.
' Blogul ei: http://mihaela-radulescu.blogspot.com/.
' A se vedea: http://www.antenal.ro/.
132
Bineinjeles, ca daca e§ti „felicitat" in acest fel de catre
to^i. . .te simji „extrem de bine".
Insa experimentul Ciao se face in media romaneasca pe
bani grei, spre omorarea imagistica a cuiva sau chiar pentru
imbolnavirea lui de nervi §i de inima.
Din fericire, noi ne uitam la toate aceste emisiuni pe
care le-am mat in deradere cu placere §i respectam pe oamenii
pe care i-am caricaturizat pe nedrept...dupa cum, ei sau colegi
de-ai lor. . .fac cu ah;ii care nu sunt din breasla.
Adica e foarte u§or sa ni baji joe de cineva, mai ales
daca ai un trust media in spate, caruia o voce singulara nu ii
poate face fa^a.
Daca la Giurgiu s-a facut astazi un mar§ pentru cainii
strazii...§i pentru legiferarea unui act de lege prin care sa se
protejeze animalele de ferocitatea oamenilor, ar trebui sa
facem §i o campanie de demitizare §i caricaturizare a
patologiei mediei romdne§ti [§i pe bloguri o putem face din
plin!]... pentru ca patronii ei §i creatorii de §tiri sa §tie in mod
expres ce ne enerveazd la televiziunile §i emisiunile lor...§i de
ce nu mai vrem sa ne cam uitam la ele.
Media romaneasca nu mai e credibila de ceva timp
pentru ca ne Jine pe toji de pro§ti, de oligofreni §i de maniaci
sexual . . .fapt pentru care ne §i arata ce tot ne arata peste tot.
Modul fals in care se transmit §tirile, caricaturalul §i
vandabilul lor, ipocrizia §i interesele care sar din grila de
programe precum sar purecii pe caine . . . asta lasa un gust amar
celor de acasa. . . care deschid televizorul §i le vine sa ca§te.
133
Cum de ajungi ortodox ... extremist si nu i^i place
safii ortodox... induhovnicit?
Intrebarea 510 e cat se poate de dureroasa in clipa de faja.
Traiesc un sentiment de stupefacjie amestecata cu
groaza §i asta pentru sanatatea interioara a acestor oameni,
cand aud ca exista ortodoc§i romani . . . care vor schismd pe
motive de evlavie, pentru ca se cred urma§i ai...Sfinfilor.
Ce fel de percepjie aiuritoare pot avea ace§ti oameni
vizavi de Sfinjii lui Dumnezeu, daca vor sa faca, mai degraba,
o alta secta, ca cea stilista 511 . . .in Romania, decat sa i§i vada de
propria lor mantuire?
Un articol din 19 noiembrie 2007.
A se vedea: http://www.mitropoliaslatioara.ro/.
134
Am in faja ochilor o serie de articole ale ultimelor zile
de pe bloguri, tot felul de convorbiri, emailuri §i zvonuri, care
mai de care mai tenebroase . . .despre cre§tini ortodoc§i romani
care nu pot accepta, la nivel inalt, dialogul cu alte culte, insa
nu ii deranjeaza deloc faptul ca ei in§i§i, intr-o mare pondere,
au un mod de via^a occidental §i o mentalitate seculard . . .dar
vorbesc despre ierarhia Bisericii ca despre un partid, ca despre
o adundturd de bandifi, care ne-ar dori rdul sau ca despre un
grup terorist.
O psihoza mai mare ca aceea cu care intru in contact in
aceste zile nu cred sa mai fi avut de-a face alta data, de§i
grupul care a intrat peste PFP Teoctist in palatul patriarhal,
dupa revohnia din decembrie 1989...ca sa il stranga de gat...
era manat de o stare de spirit §i de o mentalitate asemanatoare
acestei miscdri de gherild, care, dupa zicerile lor, i§i strange
randurile §i . . . sunt. ..nespus de mulfi.
Avem de-a face cu o revivida mi§care fals-
contestatoare, cu un fanatism religios obscurantist sau cu o
miscare de manipulare bine concertatd §i nucleul mi§carii e
pldtit copios de cine trebuiel
Pentru ca nu sunt deloc intamplatoare afirma^iile,
ameninjarile, luarile de pozi^ie anti-sinodale, care sunt
fundamentate de ochii lumii pe cuvintele unor Sfin^i Paring ai
romanilor, adormi^i sau in viaja §i pe dorin^a de pdstrare
nealteratd a credinjei.
Daca e sa ludm de bune luarile de pozh;ie vehiculate
online sau la nivelul parohiilor, in mod tacit, cu sau far a stirea
preotilor...rezultatul e cutremurator.
Unii dintre extremi§tii, care se declara, in mod faji§,
impotriva sinodului „ecumenist" §i „corupt" vorbesc despre
faptul ca au girul celor mai reprezentativi Paring monahi ai
momentului sau chiar al unor ierarhi.
Mai trebuie sa ne intrebam ce consecinfe ar avea o
asemenea dramatica realitate?!
Insa agitata interioara a acestor militanfi pentru
schismd... difera ame^itor de mult de via^a §i lucrarea acelora,
pe care ei ii numesc drept giranfii lor.
Nu mi-1 inchipui pe parintele Cleopa , pe parintele
Sofian 513 , pe parintele Dumitru Staniloae 514 , pe parintele Teofil
M ^Idem
513 Idem
514 Idem
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopa_Ilie.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sofian_Boghiu.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae.
135
eel orb 515 sau pe parintele Arsenie de la Techirghiol 516 militand
pentru schismd in Biserica Ortodoxd Romdnd §i pentru
neascultare faja de ierarhia de drept divin a momentului.
Daca aljii se gandesc, pot sd gdndeascd la faptul, ca o
astfel de facjiune ortodoxa, desprinzdndu-se, cum zic ei, de
Biserica Ortodoxa Romana va fi acceptata de catre celelalte
Biserici ortodoxe surori...inseamna ca trdiesc in lumi paralele .
Parerea noastra e ca ace§ti oameni vor sa decredibilizeze
deopotriva §i sinodul Bisericii §i pe pdrinfii mari ai
momentului §i sa transforme totul intr-un balci, unde fiecare
crede ca e posesorul adevdrului . . .dar nimeni nu vrea pace
intre noi §i nici adevdr existential, adevar in fiinja noastra,
adica sfinfenie la nivelul fiecdruia §i nu doar laude cu iubirea
pentru Sfinfi.
Lipsa de logica a celor care sus^in aceasta pozi^ie e
lamentabila. De aceea ni se pare ca e mai mult obscurantism in
aceasta afacere decat o miscare a unor intelectuali rasafi sau a
unor oameni duhovnicesti de calibru, care indica ni§te
probleme absolut inadmisbile din punct de vedere ortodox.
Ii pun pe teologi ca Fericitul Dumitru Staniloae sau
Sfantul Iustin Popovici drept embleme de oameni non-
ecumenisti [pentru ca pentru ace§tia ecumenistii nu sunt numai
cei care relativizeazd credinfa ortodoxa ci, pur §i simplu, top
teologii care au contacte dialogice cu alfii] cand cei doi au
citit §i au avut contacte viguroase cu teologi de alte confesiuni,
fara ca prin asta sa traiasca o diluare a credinjei lor ci,
dimpotriva, §i-au gasit o putere §i mai mare in a-si apdra
frumusefea §i sfinfenia credinfei ortodoxe.
Asta una la mana.
In al doilea rand este laudata persoana PFP Teoctist
Arapasu, ca om care nu a fast ecumenist dar e denigrata
persoana PFP Daniel Ciobotea, ca unul care nu numai ca este
„ecumenist"...dar actiunile sale „nu mai pot fi acceptate" de
catre ei.
Insa care sunt acjiunile „insuportabile" pentru ace§tia?
Toata situa^ia, daca te patrunzi de ea, daca te doare
pentru ei...e dramatica la culme §i astazi am fost pur §i simplu
paralizat de durere, cand am pus toate astea 518 pe o masa §i le-
arn privit.
515
Idem
516 Idem
517 Idem
http://ro.orthodoxwiki.org/Teofil_%28P%C4%83r%C4%83ian%29.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenie_Papacioc.
http://en.wikipedia.org/wiki/Justin_Popovi%C4%87.
Tot ceea ce s-a scris in ultimul timp de catre acesti extremisti ai nostri.
136
Insa, daca o prive§ti din afara...e o situate ironica la
culme, pentru ca cei care i§i dau adeziunea unui astfel de gand
nu au nimic de-a face cu o duhovnicie profunda .. .ci cu o stare
de frivolitate preeminenta.
Intre dramatic §i comic .. .dramaticul primeaza. Daca in
loc de zile de post §i de rugaciime . . . avem timp sa ne gandim la
schisme . . .eu nu cred ca oamenii ace§tia sunt crestini ortodocsi
seriosi §i nici oameni atenfi la detain.
Mai mult nu §tiu daca mai pot sa zic ceva.
Subiectul imi produce o a§a indispozi^ie incat nici nu
stiu daca am fost atat de coerent, pe cat mi-as. fi dorit, in ceea
ce am spus.
137
Meserii ingrate: o marca Silviu Prigoana care
ne place!
Oricat 319 de mult ne-ar enerva unele pozijii ale domnului
Silviu Prigoana , nu putem sa nu remarcam show-ul sau cu
impact, relativ recent scos pe piaja, pe care il face la Prima TV.
A pune in lumina muncile care nu ne plac.dar care
sunt absolut importante pentru funcjionarea unui oras. sau a
unei Jari e un semnal de alarma pentru a fi mai respectuo§i cu
astfel de oameni.
§i gunoierii, §i taietorii de animale, §i cei care spala
veceurile, §i cei care imbalsameaza mortii, cat §i cei care il
ingroapa trebuie respectaji de catre noi.
Muncile sunt ingrate daca mergi cu nasul pe sus, daca
nu e§ti realist.
Insa, stim cu totii, ca daca nu ni se mai ridica gunoiul
doua saptamani sau ni se infunda veceul s-a ales praful de
sarbatorile noastre.
Obi§nuiesc sa salut foarte respectuos pe gunoieri, pe
femeile de serviciu, pe |aranii care isi vand produsele in
piete...§i oamenii se simt flatafi.
Un articol din data de 24 noiembrie 2007.
'Blogul sau: http://www.prigoana.ro/.
138
E foarte bine ca se simtflatafi, trebuie bine remunera^i §i
trebuie sa vedem muncile lor ca munci de onoare, ca munci
indispensabile .
Dintre cei care pleaca sa munceasca peste granijele
Romaniei, intr-un procent ridicat, incep cu astfel de munci
aventura lor extra-statala.
E un lucru bun, atata timp cat sunt trataji ca oameni ai
muncii, cat sunt remunerafi §i respectafi in modfrumos.
Daca nu respectam nu vom ca§tiga respectul nimanui.
Dar ca sa ne ca§tigam respectul cuiva, trebuie sa ne
facem treaba bine, sa ne profesionalizdm in ea, sa fim buni
tran§atori de carne sau masori, maturatori sau instalatori.
Ii dorim succes domnului Silviu Prigoana §i consideram
ca acesta e showul care il prinde eel mai bine.
Daca §tii sa aduci adevarari dure, profunde la lumina,
fara sa vexezi, atunci faci curalenie morald in societate.
§i noi, romanii, avem nevoie sa ne reca§tigam
increderea in noi, increderea in munca, in datorie, in valorile
^arii noastre, in credin^a noastra, §i sa invajam sa respectam §i
sa ne asumam toate cutumele care ne innobileaza.
139
Drd. Danion Vasile: unul dintre promotorii
manelismului teologic in Romania [studiu de caz]
A CO 1
Ii dedicam colegului Danion Vasile aceasta melodie
clasica din repertoriul national, foarte gustata de publicul de
gen, pentru a sublinia faptul ca autorul trilurilor de mai sus se
adreseaza unui segment falimentar de public, stagnant, ca §i al
lui §i ca, in cadrul publicului amandurora nu se suporta. ..alt f el
de muzici, ci numai muzica grupului.
Daca nu e§ti manelist sadea sau manelist
teologic. . .publicul te sfa§ie, daca ai mi§cat din front.
Fila video §i textul acesta a fost scris dupa terminarea
articolului de mai jos, nevrand sa pun poza autorului caruia i 1-
am dedicat, pentru ca §i a§a e notorie. Sau, nu?! . . .
Pledoaria noastra de astazi s-ar fi putut numi, tot la fel
de bine: Monologul: dialogul care ne place noua, Carfi pe
banda rulanta sau despre urechismul teologic care nu suporta
Un articol din data de 27 noiembrie 2007.
140
munca smeritd de cercetare teologica sau Conferinfele
neoconferenfiarilor romdni: prilej de corner! teologic.
Insa, conform cu titlul de blog al confratelui Danion,
unul smerit, cu siguranja, in care teologia sau opiniile
teologice par a se confunda cu numele sau §i a-1 inghiji cu
totul, am convenit sa folosim titlul de mai sus, pentru ca
evaluarea noastra valorica sa aiba prezent targhetul ei inca din
titlu.
Cu indispozijia, de a nu se crede faptul ca, daca am o
poztfie criticd faja de el inseamna ca il invidiez pentru ceea ce
face, ma voi exprima tot la fel de concis §i de sincer ca faja de
colegul Drd. Mihail Neamju.
Cazul colegului Danion difera fulgerator de mult faja de
eel al colegului Mihail §i e la polul opus al acestuia.
Daca la Mihail, cercetarea §tihnifica teologica frugala
avea superbia celei care da lecjii teologilor de orice fel, pe
premisa ca nu au racordare la un limbaj teologic apriat, la
colegul Danion avem de-a face cu lipsa cercetarii stiinjifice
teologice, de orice fel ar fi ea, §i cu insailarea de povestiri
nenumarate, de propuneri de sine repetate §i de renegare a
teologilor cu teologii invechite pentru paring duhovnice§ti cu
un limbaj invechit.
Daca Mihail e hip-hoperul limbajului teologic elevat,
dar fara experien^a duhovniceasca, Danion, cu aceea§i lipsa de
experienja duhovniceasca, esenjiala in domeniul teologiei, este
manelistul limbajului teologic predicatorial, eel care a intuit ca
pove§tile inca prind la public §i de aceea pot fi livrate pe banda
rulanta.
Conferin^a sa de aseara, la care am fost invitat in mod
special [ii mul^umim pentru cardie primite cadou!] a avut darul
de a-mi lamuri enorm de multe lucruri, in ciuda plictiselii
suflete§ti pe care mi-a provocat-o.
Mai intai de toate, am injeles cum se formeaza
pasivitatea unui mare numar dintre tinerii ortodoc§i dar, mai
ales, m-a ajutat sa iau o decizie majora: sa nu mai particip
niciodata la astfel de sezatori exclusiviste, unde e§ti pus pentru
patru ore sa asculji monologuri decalibrate, cu care nu po^i
interac^iona §i, bineinjeles, unde autorii lor cred ca nimeni nu
are nicio pozi^ie. . .speciala sau diferita de a lor.
Colegul Danion a confiscat, in spa^iul romanesc, prin
incursiunile sale prin Jara, binein^eles profitabile financiar §i
creatoare de imagine, injelesul lui confero, adica al
conferinjei, crezand ca a purta impreuna o discufie, un dialog,
141
ceea ce inseamna in mod autentic conferinfa inseamna
monolog, adica vorbirea de unui singur. Asta prima la mana.
In al doilea rand a transformat ideea de expunere
teologicd intr-o dezlanare lingvistica, fara nicio munca de
cercetare prealabila §i unde po^i sa i_i aminte§ti despre ce vrei
§i ce nu vrei in acest format predicatorial . . . ca §i a§a titlul
expunerii nu are nimic de-a face cu confinutul.
Nu imi pot inchipui o conferin^a teologica fara vreo 4
luni de munca de cercetare §i de reflecjie la buna pozijionare a
membrelor unui discurs teologic, pentru ca sa arat unui public,
care ar veni sa ma asculte, ca am muncit pentru el, ca m-am
zbatut §i ca acestea sunt datele eforturilor mele de cercetare
asidua, conforme cu tema propusa.
Pentru noi o conferinfa este echivalentul unui capitol de
tezd doctorala, unde amatorismul nu are ce cauta §i unde
munca e munca §i adevarul e adevarul care sare din texte §i nu
sare din...auzite.
Pentru subiectul sau de aseara: Eu §i Hristos (care poarta
marca lui Bultmann , adica a subiectivismului hristologic,
mai degraba decat a lui Staniloae sau a lui Iustin Popovici,
care vorbesc despre personalismul dialogic), in mod
extraordinar, adica, daca erai genial la culme, sfar§eai
pregatirea in 4 luni pentru conferinja §i incepeai cu Hristos al
VT, al NT, cu Hristos al Apostolilor, cu Hristos al Sinoadelor,
cu Hristos al evului mediu, cu Hristos al iluminismului, cu
Hristos al comunismului, cu Hristos al postmodernilor,
incheind cu Hristos al Monicai, eleva in clasa a 11 -a, care se
drogheaza §i a fost violata in veceul liceului, intr-o pauza...§i
sala trebuia sa aplaude minute in §ir.
La o asemenea munca perplexanta, sala trebuia sa fie in
delir. De ce? Pentru ca tu expuneai ceva nou, ceva uluitor de
frumos, munca ta facuta cu sfinjenie §i ei erau mul^umitori
pentru asta.
Daca vrei sa instruiesti trebuie sa te pregatesti ascetic
ca sa vorbe§ti §i nu sa frunzaresti ni§te car^i, mergand pe
premisa, la mine la conferinje vin numai copii cu capul mic,
carora eu le spun povesti, gandindu-ma ca sunt un parintele
Cleopa de la Sihastria, care vorbesc in snoave dar, pe coperta,
scriu ca sunt doctorand in Patrologie ortodoxa in Grecia.
Am avut sentimentul persistent aseara, ca in persoana lui
Danion am un manelist in ale teologiei §i nu un patrolog, care
522 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Bultmann.
142
incearca sa scoata surasuri §i rasete u§oare, care divagheaza
din poveste in poveste, care da impresia ca toji Sfinjii Paring
sunt numai cei pe care ii poate citi toata lumea in romana, ca
se cam plimba degeaba prin Grecia, ca nu am vazut nicio
schimbare de caracter §i nici de nivel teologic in discursul sau,
ci revinde un discurs al anilor '70-90, deja expirat, al
pozifionarii cerbicioase [de le cerbicie] impotriva:
ecumenismului, masoneriei etc., deja subiecte fara relevanfa
pentru public, arhi-macinate in gol, neintuind miza
momentului.
Insa grija pentru a i se vinde cardie atinge cote
chicioase. Toate carjile sale publicate pana acum, facute in
graba, amestecate cu rugaciuni §i extrase din alte carji, erau
insjrate in fa^a podiumului, langa o Sfanta Icoana, care trebuia
sa dea impresia ca ne aflam intr-un sanctuar in sala
Dalles 523 ...
Erau adu§i numai prieteni ca sa il vorbeasca de bine. A
inceput sa i§i promoveze fiul de 9 ani, ca pe o mare
sperania...§\ are o nespusa grija la cultul personality gonflate
pe care §i 1-a creat.
De aceea nu m-a mirat de ce nu doreste sa aiba
intrevederi direct e cu cei care il asculta, pentru ca mitul
Danion are fundamente fragile §i se prabu§e§te repede.
Mai mi-au atras atenjia §i alte lucruri interesante. Spre
exemplu modul extremist, dar profitabil, in care injelege ideea
de ascultare faja de duhovnici.
Daca duhovnicul X sau Y i-a dat binecuvantare pentru a
vorbi. . .inseamna pentru el, ca nu va gre§i cu nimic din ceea ce
va spune sau ca poate sa spuna orice, pentru ca §i a§a el e . . .
ortodox traditionalist.
Sintagma a fost decredibilizata la culme...dar e o
poveste lunga.
Toate propunerile de sine faja de public se fac fara
pudoare, colegul nostra erijandu-se in director de constiinfa la
nivel national, „dand peste nas" unui mitropolit, unui patriarh
al Romaniei, unor teologi romani, care nu ies sa
propovaduiasca Cuvdntul [?!!!!!!]***, cum spunea colegul sau
de carte manelista, adica scrisa dupa ureche, Laurenjiu
Dumitra [ei doi i§i scriu prefe^ele reciproc, flatandu-se unui pe
altul]...§i el, e singurul mohican al acestui pamant, adica
singurul evanghelizator al poporului roman.
523 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sala_Dalles.
143
Orgoliul sau, bineinjeles teologic, nu este evident pentru
nimeni!
Gre§it, frate Danion! Mai e inca un evanghelizator ca
dv., tot la fel de aprig convins ca e genial, §i il cheama Marius
Cruceru, e pastor baptist §i lector universitar la facultatea
baptista din Oradea...§i acesta este evanghelizator nu numai
peste Romania, dar peste tot sud-estul Europei, ocupandu-se,
impreuna cu ceata sa, de evanghelizarea ortodoc§ilor.
§i acesta se lauda, ca acolo unde propovaduie§te colegul
Lauren^iu Dumitru Ortodoxia, adica in Oltenia, el face ravagii
predicatoriale . . .
Scrisul colegului Danion Vasile are ceva din Sandra
Brown pe care o citeau fetele tinere imediat dupa revoliuie:
sentimentul facilului, al abordabilului, carQpare sa te ajute.
El scrie simplist dar imita [a se citi: vorbeste] in stilul
celor consacra^i, al Parinjilor duhovnice§ti, nu simte ridicolul
situajiei deloc [infi orator pentru noi!] §i crede ca po^i sa explici
pe cele mici daca nu e§ti mare.
El vine §i ne serveste gogoa§a ca vorbeste pentru tineri
lucruri de lapte duhovnicesc, ca un alt Pavel.
Insa nu ne-a dat niciun motiv sa credem ca delicate^ea §i
duhovnicia, ca mare^ia §i candoarea sunt dincolo de un limbaj
apropiat tinerilor, ci numai ca exclusivismul sau §i
vandabilitatea discursului nu ajuta unei cre§teri duhovnice§ti
reale a tinerilor.
Daca nu e§ti mare nu poji vorbi pentru cei mici. Iar daca
nu e§ti mare §i nu §tii sa vorbe§ti in limbajul lor. . . o sa ca§te.
Nu pentru ca tu nu ai niciun adevar sa le spui, ci pentru
ca tu nu ii ascul^i. Pozi^ionarea fariseica §i cu aplomb in faja
unui public ascultator, pentru care nu te trude§ti, ci vii doar cu
trei date incoerente este un f aliment predicatorial .
Din punctul nostra de vedere caravanele de orgoliu ale
colegului Danion prin Jara sunt infuzatoarele urmatoarelor
idei, ca sa injeleaga toji ceea ce vrem sa spunem:
1 . Eu, Danion Vasile . . . sunt singural care vorbesc in Jara
asta teologic, ortodox . . . §i inca nu sunt preot, atenjie!
2. Toji ceilalji preoji §i ierarhi nu §tiu sa vorbeasca ca
mine... Sunt unic! Sunt providential! Sunt scaparea §i
luminarea voastra!
524 Idem: httpV/www.fantasticfiction.co.uk/b/sandra-brown/.
144
3. In viaja mea s-au intamplat multe minuni, se
intampla, am intalnit oameni speciali, deci §i eu...sunt special
§i sfdnt.
4. Eu cunosc tinerii, eu cunosc cum sta treaba cu
ecumenismul care e de la dracu, eu nu suport masoneria, eu
sunt impotriva celor care pacatuiesc. . . cumpara^i-mi carjile!
5. Singura modalitate in care se poate vorbi ortodox e
cea a mea, eu sunt de^inatorului ei . . . §i toji trebuie sa vorbeasca
tot la fel de prost ca §i mine...ca sa fie ortodocsi
tradifionalisti.
6. Eu sunt traditionalist, fac ascultare de duhovnicul
meu, sunt doctorand, tata de familie geniala...sunt de
canonizat\
Daca hip-hopismul teologic era virulenja antiierarhie §i
antiteologi „necrozaJi", survolare pe de-asupra realitajilor §i a
campiilor „pa§uniste" [cazul Mihail Neamju], manelismul
teologic consta in scrierea de carji dupa ureche, le facem
repede §i nu aducem nimic nou, imbinam pove§ti cu duiumul
§i ne erijam in sfinfi §i denigram ierarhia Bisericii, pentru ca nu
e „activa" ca noi [cazul Danion Vasile] .
Adica avem de-a face cu fanatisme juvenile de oameni
in prima maturitate, care nu ne propun proiecte teologice
vaste, restauratoare, gen Filocalia, Viefile Sfinfilor, Sf.
Scriptura inca odata tradusa, Comentarii la lumea
postmoderna. §i la istoria Bisericii, adica metanarafiuni §i
incearca amandoi sa iasa in fa^a cu impachetarea unor idei deja
uzitate, a unor lucruri comune, pentru ca sa nu vexeze psihicul
cititorilor cu noutatea.
Insa... disputa de idei sau ideile de constiinfa, §tiu ca nu
prind la ace§ti oameni ai imaginii, imagine pe care o vand pe
bani.
Cea mai mare problema a celor doi, stim asta, nu sunt
criticile constructive, nu dau doi bani pe ele, pentru ca au intrat
in starea de nesimjire patologica, o stare pe care Ji-o aduce
popularitatea nemeritata, ci e aceea de a...nu pierde din
vdnzari.
Ca §i atacul calomniator [nu a fost nicidecum un drept la
replica. Nici nu §tim daca poate sa faca asta!] al lui Claudiu
Tarziu, de pe blogul sau, ca reac^ie la faptul ca i-am stricat
piaja fara sa vrem, vanzarea de carte, tot la Dalles, cu o
145
intrebare tradifionalista ...§i eforturile demolatoare ale lui
Danion la adresa teologilor academici din Romania, se inscriu
in circuitul afacerilor gastilor ortodoxe, adevarate fortareje ale
exclusivismului, care tiparesc §i vand carte teologica §i care,
deja se cred monopolizatorii gdndirii ortodoxe din Romania,
ca §i cand teologii s-ar instrui numai din ceea ce traduc
editurile ortodoxe romane§ti.
Concluzia pledoariei noastre e aceea ca: Danion nu
creeaza con§tiin^e profund ortodoxe §i romdne§ti in acela§i
timp, prin discursurile sale, apte sa faca faja confruntarilor
reale §i viejii de zi cu zi, ci le da o copie a propriei sale stari de
ghetoizare, unde a nuface e mai important decat a face, unde
entuziasmele tinere§ti sunt stranse de gat in loc sa fie invajate
sa zboare §i unde acreala e considerate entuziasm §i
entuziasmul edulcorat e denumit drept rdvna.
Insa, binein^eles, fiecare are dreptul sa aleaga ceea ce
vrea. Po^i sa asculji pe cine vrei, ce vrei, cand vrei, unde
vrei . . . §i fanii sai vor merge pe mai departe, fara siguran^a, la
conferinjele sale.
Insa am scris aceste lucruri [stim ca va veni sa le
citeasca §i ii va parea rau ca ne-a invitat, dar nu de ieri §tiam
aceste lucruri] pentru ca sa §tie ca il §tim, ca nu ne
entuziasmeaza cu teme neaprofundate §i nici cu badarania
exclusivista cu care ne-a tratat aseara, intr-un mod
incalificabil.
Dragul nostru coleg, daca va este frica de o intrebare, pe
care nu pute^i sa o asculta^i pana la capat §i va isterizaji atat de
u§or, dv., care sunteji vale a lini^tii, cavitate a bunei voiri §i
munte al smereniei, nu dovedi^i decat ca va e frica de propria
dv. umbra §i ca va §ti^i nivelul!
Va dorim succes intr-o calatorie cu care nu ne
solidarizam nicidecum!
Din punctul nostru de vedere trai^i intr-o lume paralela,
care nu are nimic de-a face cu ortodoxul care lucreaza la
computer, cu femeia care da cu matura sau cu teologul care se
inconvoaie zilnic de spate, asupra textelor sfinte, pentru a crea
o jumatate de pagina de munca de cercetare §i nu...4 ore de
pove§ti amalgamate.
" De ce induceti ideea publicului, ca Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane e
impotent, e neputincios sau ca nu doreste, ca e rau intentionat si refuza sa isi canonizeze
Sfintii, care au suferit in inchisorile comuniste?
Aceasta a lost intrebarea, care a iritat toata asistenta si la care facem referire in articol.
146
Update, 25 iunie 2008
*** La insistence domnului Laurenjiu Dumitru redam
aici fragmentul de text citat din dumnealui.
E vorba despre ultimul pasaj al paginii:
In lac de prefatft:
BUCURIA VIETUIRH CV DOMNUL
Laurenfm Dumitru
UrmSresc cu ncdisimulai inlcrcs misiunea pc cure
Danion Vasile o face de ca(iva ani, in fiecarc dimre postu-
rile bisericejli de durati. In ultima vreme, fiind doctor and )
la Tesalonic. sacrifica, de altfcL si puu'nul timp liber a) /
(_v^antelor deJ*a^4Lde_Craciun, Limp pe care, dc buna * I
mmiiki, l-m puiea pctrcce cti so(ia~si copiii, >i cutreiera (ara j
in lung si-n lat ca si dca marturie dcsprc Hristos in fa|aC_/
umil public nulnKiKlC^una dodjf) Nu-i este u§«r, Tnsa
asculta tit durM^iicTccuivinr-fitlid ca Domniij Ji va cere
^andva sal arate talamii inmut(i]i Tincrii.(j>bosit|_de
'pacai,4j provoaca la dialog, dc multc on un.diAjyjp3ut| | -
^~ ^loP^iesmccr.dar se aiata curand invinji si pu?i pc
^aliduri de eeTcare are mlotdeamiajrai mulic rSspunsurJ
,jlccai in< reb|ri1e^ d in^aJS . Simji mtoidc^na^fltitferewi^dc
tcma say raspuns, ca^tn el ard<^Bucuria vicjuirii cu
f D ommil, \
~~ Danion Vasile ar vorbi ftra ineetare. flr& %\ bat&_
campii, de aceea $i mtainirile din tj^ji joate ora^Ic^sc
ierhunS tlrziu, in noaptc, pentfu el c(unvorbitor caplivan^
un m firturiiijpr cum nu jiinji mai fie astazipe hinm, dcsi
t(xy\)ttja.rioastrJ^scpatc absolvent t pc bandi rolanta an de
jL^yffjahiori c uriic m^cisajul septal vremurilor noastre,
^des/din discu(iilc pc clu^e^aTnpiirtat cu el. nu-$i dorcstc
asta, dimpotriva. II infiP' '^"^' <~a tenlog
eand pc buzcle lui ar irebui si steajwrmanent CuvtntuL
>
ft
147
Profilul religios al blogarilor din wp 100 §i
alte...reflecfii 526
Motto:
„Cine vede in top 100 wp. ro un sandvici cu de
toate . . .totu§i, trebuie sa §tie, ca pe§tii mari sunt mai mulji de o
singura culoare ".
coo
Adica...acest aspect nu conteazd , dar pe baza lui se
clicdreazd !
Pentru ca tot mai mul|i cititori ai no§tri, carora le place
sa fie atenji la detain, sa aiba mult mai clara ideea topului ro
pe WordPress, din punct de vedere religios, vom reda in cele
ce urmeaza o mirosire a subiectului . . . care poate fi amendata
pe ici pe colo.
Folosim configurajia topului din data de 27 noiembrie
2007.
' Un articol din data de 27 noiembrie 2007.
" Ca foarte multi sunt baptisti, care au venit sa imi astitpe vocea prin numarul lor. ..si
nu prin creatiile lor.
Imaginea supra e din pasajul de la Universitate inainte ca acesta sa fi lost refacut si vrea
sa ne sugereze ideea, ca diversitatea mancarurilor e falsa, pentru ca exista cam aceleasi
ingrediente in toate.
Si topul nostra era fals, pentru ca era aceeasi substanta ideatica in mai multe locatii.
528 Vor sa spuna ca nu conteaza.
529 Dar pentru a-i tine pe ai lor in top, baptistii fac front comun.
148
Gramo's World 530
Blogul lect. dr. Gheorghe §tefanov ~ , al sojiei sale,
Ramona §i al unei prietene* 532 .
Se declara ortodocsi, dar i§i boteaza copilul in ritul
romano-catolic . Mai degraba: liberi cugetdtori.
Se autovoteaza §i se susjine, prin prieteni, in orgoliul
primelor locuri tot timpul, de§i materialele sale nu il arata mai
deloc a cadru unversitar ci a inventator de discufii sterile sau,
mai degraba, prostesti.
La Patratosu
Blogul pastorului lect. dr. Marius David Cruceru 534 ,
fir
pastor baptist, lector la facultatea Emanuel din Oradea ,
simpatizantul eel mai penibil al ortodocsjlor §i omul cu o
ambijie nemasurata, care a reu§it, ca §i europarlamentarul
roman luteran de ieri 536 , sa se autopropuna in stil mare cu
lucruri puerile, care mai de care mai dubioase §i incoerente.
Se auto-voteaza la greu §i e ajutat de coreligionarii sai
din spirit de fronda.
ECHILIBRU 537
Blogul domnului Ion Iliescu , fostul pre§edinte al
Romaniei, care spune ca este ortodox, de§i cei mai muh;i il ^in
de liber cugetdtor. Despre dumnealui §ti^i mai multe, cu
siguranja.
Pe aici nu toji sunt important pentru ceea ce vrem noi sa
spunem, a§a ca nu o sa ii bagam pe to^i in seama.
530 Pe atunci: http://gramos.wordpress.com/, acum desfiintat, pentru ca au trecut pe
domemu propriu: http://gramo.ro/.
531 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C5%9Etefanov.
"" Acum e doar al sotilor Stefanov.
533 A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/.
534 Pe atunci: http://mariuscruceru.wordpress.com/, acum: http://mariuscruceru.ro/.
" A se vedea: http://www.emanuel.ro/.
36 E vorba de Laszlo Tokes, care a candidat ca independent la europarlamentarele din
2007 si a castigat, fiind ales de 176.533 de votanti.
A se vedea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/L%C3%A1szl%C3%B3_T%C5%91k%C3%A9s.
537 A se vedea: http://ioniliescu.wordpress.com/.
538 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescu.
149
bucurenci.ro 539
Dragos. Bucurenci 540 a venit recent pe wp ca
sa...demonstreze. Nu §tim ce credinfd are... dar de ortodoc§i
§tim ca i§i bate joe cu non§alanJa. A§a ca prieten nu ne este.
Pana aici nu prea avem prieteni . . . de nddejde in ale
credinjei ortodoxe §i suntem pe locul 6 al topului. Deci nu o
sa-§i manifeste bucuria primii 6 daca o sa scriem lucruri
teologice de mare fineje.
Persona 541
Szl9
Blogul Prof. [?] Dr. in teologie Damn; Manastireanu ,
aparut ieri pe wp, teolog baptist 543 , care s-a mutat pe wp...sd
demonstreze . . .
Deci §i acesta ne e... prieten. Se va auto-vota intr-o
fericire. Speram sa gre§im . . . dar nu cred ca e cazul.
andreanum&co 544
Blog in/de familie + prieteni ... autorii avand aversiuni,
antipatie faja de . . . credinja ortodoxa.
Aici se vorbe§te genital la greu, adica cultural, §i
emo^iile sunt. . . nestapdnit de vaste.
a 545
A§acu...a§a
Prof, liceal de engleza Cristian Lucaci din Ia§i, de la
Colegiul Wurmbrand 546 , de credin^a baptista.
El trebuia sa fie schimbul de §tafeta...?\ lui Cruceru,
venit ca sa ne/ma bombardeze la rating, dar se pare ca s-a
schimbat...planul.
A venit §i Manastireanu la pupitru, pentru ca sa se arate
cat de mult §tiu bapti§tii sa nu scrie... teologie.
539
Idem
540 Idem
541 Idem
542 Idem
http://bucurenci.ro/.
http://bucurenci.ro/about-2/.
http://danutm.wordpress.com/.
http://agorachristi.wordpress.com/despre-noi/.
543 Pe atunci era, de f apt, penticostal si acum e anglican.
544 Pe atunci aici: http://andreanum.wordpress.com/, blog inghetat din 17 martie 2008,
pentru ca s-au mutat pe: http://andreanum.org/.
545 A se vedea: http://cristianlucaci.wordpress.com/.
546 Idem: http://www.wurmbrand.ro/.
150
Deci pana aici avem o lipsa de ortodc§i de la un capat la
altul.
Adelix 547
Studenta, singura, viitoare jurnalist [?], de credinja
adventa. Sloboda la gura cand ploua. . . §i cand bate vantul.
Pe locul 21 numai, intr-o Jara majoritar
ortodoxa. . .Despre Taina Casatoriei .
Un blog ortodox, al unei domni§oare din Ia§i (mi s-a
spus numele dansei), sprijinita de membrii curentului [nu e
prea mult spus?!] „tradn;ionalist", fara faja, care copie carji
ortodoxe §i le pune pe blog. Fara accente personale.
Adica neinteresant §i neddundtor pentru activi§tii
bapti§ti de pe wp., care au facut din scrisul aici un motiv de
orgoliu suprem !
E o intrecere socialistd intre ei. Daca e§ti baptist si te
mai pricepi la scris, trebuie sa vii si sa scrii. . .pe wordpress!
Clujul Evanghelic 549
E un blog al ramificajiilor neoprotestante din Cluj . . . dar
e opera tot a unui baptist.
§i cand te gande§ti ca nici 20 de in§i bapti§ti fac toata
campania asta de clicdreald pe wp, ca bapti§tii, de 6%
reprezentare in Romania, sa fie primii la producfia defuraje la
hectar. . .ma apuca groaza faja de ce o sa faca pastorul Tokes la
UE, cand va fi trimis drept cal troian pentru. . .Romania.
Dansul ce va vrea: anexarea, matra§irea, denivelarea,
scurgerea Transilvaniei in vreo eprubeta, pentru ca sa o puna la
vreun muzeu ungar?!
Ne trecem din vedere din top, astazi fiind pe locul al 25-
lea, dupa ce in fiecare zi, de vreo luna, avem numai peste o
mie de vizitatori in mod zilnic.
Insa nu pentru ca nu are lumea ce citi la noi . . . ci pentru
ca ratingul nostru nu e manipulat §i vine cine vrea §i cand
547 Pe atunci aici: http://adelix.wordpress.com/. Si-a desfiintat acest blog si si-a facut
altul, tot pe WordPress, aici: http://adebalerini.wordpress.com/.
548 A se vedea: http://tainacasatoriei.wordpress.com/.
549 Pe atunci: http://decluj.wordpress.com/. Acum, pe domeniu propriu:
http://clujulevanghelic.ro/.
151
vrea. . .pe cand in alte parji lumea se voteaza la greu. . . dar scriu
prost, execrabil de prost.
De ce nu incepem sa ne intrecem in de§teptaciune, in
bun simf, in carfi citite §i prezentate frumos, in proiecte
grandioase prin care sa ii folosim §i pe ah;ii, daca tot ne doare
fimdul stand pe scaun §i ochii de la vazut ecranul?
[vom da o urmare alta data] 550
Concluzia primei par^i: daca vrea vreun baptist sa
demonstreze ceva, din punct de vedere puncte-pimcte [nu ne-a
dovedit nimeni nimic pana acum, decat ca se voteaza cu un
fanatism stoic] ... unui preot ortodox, nu are decat sa ne dea
noua lecjii, noua, personal, pentru ca alt blog de teologie,
cultura §i informal e ortodoxa nu mai exista in primele 30 din
top.
Urmariji regulat blogurile baptiste . . . §i ve^i vedea
semnale clare de luare in deradere ale unor acjiuni ale noastre,
ale ortodoc§ilor, dar §i gradul de enervare crescanda a acestora,
de disperare, ca din ei nu emana lucruri prin care sa
ne . . .flateze bunul simf §i, poate, §i inteligenfa.
Parerea noastra, ultra-personala, e ca teologii bapti§ti
care vin in wp nu vor sa ne prezinte teologia lor, ca le e ru§ine
cu ea. . . ci ei sunt numai venh;i . . . laprodus.
Scuze: la evanghelizat...
Ma mir de ce nu s-au trezit §i mormonii, iehovi§tii,
adventi§tii, catolicii . . . sa facem aici o tdrld teologicd.
Daca ar veni mormonii pe wp 100 s-ar prinde cu
Pdtrdfosu in hora sau...ar merge pe cont propriul Dar
adventi§tii? Dar catolicii?
Viitorul . . . poate na§te mon§tri . . .
50 Nu a mai avut rost... pentru ca s-a inteles mesajul nostra, acela ca am inteles motivele
lor subcatanate, ceea ce i-a determinat ca sa vina la nivel online.
152
Recomandare speciala: va invitdm spre un loc
wide mdputeii injura academic la nivel online!
I-
OrtHolrim Lacrinu Adellna
Orthoblog ■ ■V»::.i'-fc
Galea, Adsvfirul si Vlata ■ ' ■
Caiss, Adsvfirul si Vla^s
Aici 551 aveji articolul in format word 552 , cu injur aturi...
pentru acasa!
Motto:
„Noi stim sa pastram ce e cu adevarat. . .preposl".
Un credincios ortodox anonim, ne-a facut bucuria sa ne
preia articolul dedicat colegului Danion Vasile, pentru ca
oameni echilibrafi, modegti, cu o buna parere despre ei
in§i§i. . . sa i§i dea cu parerea despre noi.
Va invitam sa citi|i sfaturile pe care ni le dau, cu un
patos ponderat...dm§ii fiind „tradiJionalistii ortodoc§i
romani", cei care il injura „frumos" pe patriarhul Romaniei, pe
oricare ierarh care le iese in cale...§i, cu o bucurie
nedisimulata va anunjam, ca §i pe noi.
Inaintea mesei de seara, cuvintele dumnealor ne-au mers
la inima. Ce putea fi mai frumos decat sfaturile dumnealor
pertinente, judicioase, smerite, calde §i, mai ales, pacatele
dumnealor facute cu ravna dintre cea mai autentical\
Citiji cu atenjie §i, la o adica, injuraii-ma cu
...con§tiinfa\
Va ducem chiar noi la locul undc.se „binecuvinteaza"
ortodox!
AICI 553
Avem o singura intrebare: colegul Danion are vreun
amestec cu partizanii dezlan|ui|i ai dumnealui sau...e doar o
551 Un articol din data de 28 noiembrie 2007.
552 A se vedea:
http://www.esnips.com/doc/ce73a390-b8ea-43ab-86c8-e84792f373e4/comportament-
ortodox-autentic.
553 Idem:
http://www.orthoblog.ro/2007/ll/28/ce_pa_rere_aveapi_despre_scriitorul_dani.
153
expresie a dialogului fundamentalist, care a inceput sa se
infiripe la noi in Jara?
Nu dorim un raspuns. . . imediat.
§tiu ca dv. daji raspunsurile pe la spate, peste 1 sau 20
de ani . . . §i nu on line, in vazul lumii.
Daca doriji sa §tiji diferenja dintre poztfie personala . . .§i
insulta grosolana . . .va scriem un articol sau va punem o
...poza!
Deci nu pierdeji ocazia! E ocazie unicat!!! Va rog sa
nu...lipsh;i!!!!
Comentariile 554 , facute la adresa noastra, pe Orthoblog:
^t/(28.11.07; 16.05):
Intai trage^i o fuga pe site-ul Parintelui Picioru§ §i pe
urma sa va vedem parerile. Danion poate face prea mult... insa
face.
Sunt §i eu unul dintre cei care, citind una din carjile lui,
am intrat cu bucurie in Biserica, pentru ca m-am simjit un
tdnar infeles.
Manelele nu sunt educative. Muzica Jiganeasca veche
are arta fina
In rest cine are de criticat, mai critice, cine are de postit,
mai posteasca. Doamne ajuta!
Mircea (28. 11. 07; 16.11):
O abjec^ie de articol, in stilul deja consacrat marca
Piciorus. Sinonim cu batjocura „academica" 556 .
Danion are §i el minusurile lui, ca nu e nici sfant, nici
geniu §i nici nu se pretinde a fi, are multe de indreptat la el,
554 Le-am corectat si le-am stabilit diacriticele. Insa la noi nu au venit deloc sa
comentezc.dar mi-au comentat articolul meu, daca a fost preluat acolo.
' 5 Adica nu a citit deloc articolul meu, ci s-a referit doar la faptul ca nu ii plac
manelele, din care eu indicasem una, ca sa ii spun lui Danion Vasile ca seamana cu
manelistul de acolo.
556 Adica era un om care ne citea constant si care considera, paradoxal, ca un articol
critic e o abjectie.
154
dar acest fals preot este ultimul de la care trebuie sa
a§teptam lec^ii
Este un scandalagiu de profesie 559 , un om necdjit 560 ,
tulburat 561 , care trebuie ignorat §i e o prostie ca i se face atata
reclama, ca i se da atata atemie 562 ...
Avem lucruri mai bune de facut decat sa ne murddrim
mintea 563 cu aceste porcdrii scrobite...
MariusMatei (28. 11. 07; 16.13):
Cam dur articolul. Nu pot sa spun ca il cunosc pe
Danion. L-am auzit la o conferinja la Campia Turzii §i mi-a
schimbat viaja. Nu vreau sa ii iau apararea, deloc.
Dupa ce l-am auzit 564 , m-am hotarat ca trebuie sa ies din
pasivism §i din barfatorism §i sa fac lucruri concrete §i
discrete.
Nu sunt de acord cu toate ideile din cardie lui, ca doar
nu are infailibilitate papald ex cathedra.
Chiar am conversat pe mail cu dansul. Ce nu mi-a
placut e faptul ca, la un moment dat, mi-a spus sa iau o pauzd,
exact a§a.
Dar am trecut peste asta §i conteaza efectul cuvintelor
lui asupra mea §i a pasivismului sau activismului meu.
Degeaba ai o conferinja, care se incadreazd la rigoare §i nu
are efecte in ascultatori 565 .
Nu zic nici ca nu conteaza mijloacele.
Eu zic: Bravo, Danion!
Nu cred ca vrea sa faca avere din carji, ci eel mult sa nu
legdm gura boului care treierd.
57 Desi ne citeste in mod constant sau asa da impresia comentariul sau... ma declara un
preot fals, lucru care e o contradictie in termeni sau care exprima enervarea lui
crescanda pentru productia noastra online.
Nimeni, pana la urma, nu va veni cu argumente, ci doar cu invective.
58 Adica sunt prea mic.pe langa el, ca sa ii dau lectii. Insa nu si-a dat decat numele
mic: Mircea. Daca si acela e numele lui adevarat.
" 9 Adica as stdrni numai scandaluri... si doar atat la nivel online. Nu cumva
acuzelc.vor sa acopere atributele reale ale persoanei mele, pe care un om care m-ar fi
citit, mi le-a descoperit?
560 Cu sensul de ranchiunos, resentimentar. . .
561 Adica as fi tulburat la minte, ratacit.
62 Pe de o parte ma citeste. ..si ma acuza de tot felul de lucruri aberante...iar, pe de alta
parte, ptotesteaza impotriva publicitarii mele, cand Marian Busoi, creatorul lui
Orthoblog, nu facuse un articol care sa il combata pe al meu, ci mi 1-a preluat fara sa imi
deanicio atentie...
63 Adica efoarte curat. . .pentm porcariile pedante pe care eu le scriu.
564 Pe Danion Vasile la conferinta...
565 Aici, deabia, imi raspunde.
155
Nu e sfdnt, are defectele lui, dar nu trebuie sa ii
minimizam merit ele.
Cred ca e cam exagerat Dr. Piciorus. sau are mintea
hodinita 566 .
Florin (28.11.07; 16. 22):
Propun ca toji care vom citi aceste lucruri urate 561 , sa-i
punem pe amandoi pe pomelnic.
Dumnezeu va §tii sa-i impace pe amandoi.
Florin (28.1 1.07; 16.25):
Propun sa-i trecem pe amandoi (Danion §i Dorin
Octavian) de azi inainte pe pomelnic, ca Dumnezeu sa-i
lumineze pe amandoi 568 .
MariusMatei (28.11.07; 16. 30):
Eu zic sa nu ii bagam prea tare in seama pe cei care
discuta despre sexul ingerilor, cand Constantinopolul e atacat
de turci 569 .
Herrasku 510 (28.11.07; 17. 59):
Trist, trist, trist!
Dl. Danion este un personaj inter esant prin faptul ca
exista. Am intuifia §i mirosul valorilor de la prima atingere.
Am simjit ca pentru mine dl. Vasile este inutil. Nu §tiu
daca §i pentru al^ii. Sper sa existe trezire chiar §i din vorbele
lui . Este §i este suficient.
Insa sunt terifiat de comentariul Pr. Drd. Piciorus.
Dorin Octavian. Am vazut saitul lui. Un kitsch de toata
frumuse^ea
566 Adica e prost = are mintea odihnita.
' 61 Adica cele spuse in articolul meu.
Ne ia de sus, ca si cand am fi niste copii care ne scoatem ochii precum
chiorii... facandu-se ca nu intelege constiinta cu care am scris articolul, sub care, mai
multi, dupa cum se vede, s-au grabit sa comenteze.
69 Cu alte cuvinte, vorbesc lucruri teologice prea savante, cand ar trebui sa discut, ca
Danion Vasile, lucruri pe care cred ca le stiu toti sau cred ca sunt usoare.
570 A se vedea: http://sites.google.com/site/heraasku/. Niciunul, pana la acesta, nu ne-a
dat un line catre vreo pagina personals.
571 Ale lui Danion Vasile.
156
Felul cum se §taiu;eaza in realitate cu doctoratul §i
erudijia stiinfificd este de-a dreptul dezgustator . Acum
citesc ca §i preojia este o valoare stiinfificd. Sa nu-mi zica
cineva ca nu a zis asta, ca nu-i explic.
Critica clericala stearpa, fezandata cu imaginar familiar
fericit, in care pretinde ca traieste - din sait se vede asta -
mie, personal, imi lasa senzajia de nefericit vanitos.
Tonul comentariului este dezagreabil §i nu folose§te
nimanui, nici chiar lui insu§i
Altfel cui ii foloseste?
Concluzie: dl. Danion, ma rog, este si el.
Pr. Drd. Piciorus. Dorin Octavian, ma rog, fii mai calm,
sau altfel spus: maifrumos.
Gigel Chiazna 516 (28. 11. 07; 18. 18):
C'7'7
Un mare duhovnic spunea despre acest pdrinte
Piciorus (oare chiar e pdrinte? ) ca e un pericol pentru
ortodoxia romaneasca 579 .
I§i face un stil din a fi cdrcotasul de serviciu , dar
cdrcoteala lui este lipsita de orice lucru constructiv, ci el doar
aruncacunoroi 581 .
72 Autorul cred ca nu are proprietatea termenului. De ce l-a terifiatlingrozit pe el
articolul meu...si pe Danion Vasile l-a lasat recel
A se observa modul in care comentatorii incearca, numai din invenctive, sa imi
contureze un profit negativ, neaducand niciun argument, desi platforma noastra era la
vederc.si articolele nu erau putine.
' 73 Cand un om are mai multe specializarL.si scrie despre cat mai multe...blogul e un
chici sau un proiect uluitor, care depaseste nivelul de aperceptie al unui cititor neavenit?
574 II enerveaza studiile mele doctorale, modul cum scriu...dar a devenit comentatorul
fidel al lui Mihail Neamtu. Nu e interesant? !
575 Adica nu ajuta imaginii mele.
576 Singurul care si-a dat numnele real si reperabil al nivel online, cat si lincul spre
blogul personal: http://www.chiazna.ro/. Insa el a facut-o, ca sa imi raspunda deselor
mustrari si aluzii la adresa modului extremist in care se produce la nivel online.
77 Care este numele sau? Ne-a intalnit vreodata? Ne citeste la nivel online?
" 78 Un altul care se indoia de CV-ul nostru si de tot ceea ce scriam la nivel online, desi
noi nu ne indoiam de faptul, ca el ar fi construit anumite saituri si bloguri la nivel
online.
79 Daca existau motive reale...m\-\ asa ca autorul nostru le-ar fi adus, cu bucurie, la
cunostinta tuturor, la nivel online?
E o mare diferenta, d-le Gigel, intre cancanisti si oamenii care critica constructiv o
stare de lucruri. Eu sunt un critic atent si cinstit cu oamenii si cu realitatile, fapt pentru
care coerenta punctelor mele de vedere vizavi de o tematica anume se poate vedea, pas
cu pas, in creatia noastra online.
581 Nu, eu doar am pus, in cateva articole, in lumina, modul dv. de a va manifesta si de a
fi, pe cand, in celelalte cateva sute de articole, am vorbit despre cu totul alte probleme,
foarte constructive si personalizante. Cartile noastre stau marturie.
157
In curand ma a§tept sa inceapa cu injuraturi §i blesteme
fO')
peblogullui
Cezor (28.1 1.07; 18.31):
Parinte, v-au chinuit un pic aceste ganduri §i nelinistea
cu care aji plecat de acolo! ...
Poate ca dvs., mai bine decat noi, cei care lasam
comentarii, ar trebui sa §tiji de ispitele care vin §i care ne
/\ • 584
mtuneca mmtea ...
Eu zic ca, inainte de a arunca cu piatra, sa va uita^i la
for
„binele" mai mare facut de dvs. , faja de scriitorul Danion
Vasile...
Daca sunte^i mai vrednic, atunci treceji §i dvs. §i ne
vorbiji mdcar despre relajia dvs. cu Hristos , conform
ironiilor de mai sus...
Nu uitaji: „Vai de eel ce aduce sminteala!"
Fra^ii din sala, care au sarit cu gura la dvs. 588 , vor primi
iertare de la Domnul, caci au fost ispiti^i de dvs. , dar dvs. nu
aji fost ispitit de nimeni.
Doamne ajuta §i ierta^i-ma fra^ilor daca aduc sminteala
prin vorbele mele!
Mihaela (28.11.07; 18.32):
Daca preotul acesta atdt infelege din conferinja,
inseamna ca acesta este nivelul dumnealui .
Cert este ca uitandu-ma pe un site 591 , 1-am vazut §i pe pr.
„bastrix" pe acolo, iar dumnealui (m-a uimit inca de la
prima vedere) are ni§te Favorite (upload-uri), care denota ni§te
amestecaturi tare stranii...
582 Cred ca ati asteptat in zadar...
1,3 Adica articolul meu ar fi fost o razbunare usoara pe Danion Vasile... si nu o
radiografie punctuala a modului sau de a se manifesta.
584 Adica 1-am scris tulburat la minte, plin de enervare, cu patima...desi nimic nu arata
acest lucru.
585 Adica n-am facut niciun lucru bun criticandu-1.
586 Vi se pare ca nu aveti ce citi la noi pe blog?
587 In ce consta sminteala articolului meu?
588 Ati fost unul dintre cei din sala?
589 Au fost doar incurajati de propriul lor fanatism.
590 O privire de sus...catre persoana mea, desi, cu siguranta, ca nu s-ar trage de sireturi
fata in fata cu mine.
591 Pe un sait... care plutea in deriva?
92 Poate ca e...o credincioasa baptists, care a preluat ideea de la mentorul Cruceru...
158
Nu spun mai mult, caci la argumente se gasesc contra-
argumente. Insa Danion este o minune de om §i ma bucur mult
sa vad ofiinfa asa de minunatd.
Cornelia (28. 11. 07; 18.38):
Carole lui Danion Vasile pe care le-am citit m-au
influentat in sens pozitiv §i am injeles ca se poate §i in zilele
noastre sa lupji pentu ni§te principii §i idealuri crestine, care
nu sunt la modd.
E u§or sa scrii din trdirile altora §i sa-Ji spui §i tu
parerea, dar scriind din propriile tale experience arati mult
curaj §i, cu siguran^a, dai mai multa credibilitate.
Despre articol...nu cred ca meritd citit §i, prin urmare,
comentat.
Ovidiu (28. U. 07; 18.39):
Articolul parintelui Piciorus e deplasat ...Eu cred ca nu
se cunoaste pe el insusi §i are nevoie de vindecare 594 , cum
poate avem nevoie toji.
Dar sa iesi cu aberapi 595 la adresa lui Danion mi se pare
lipsd de bun simf...
Are, poate, §i Danion lipsurile lui sau defectele lui dar
trebuie sa vedem efectul §i rezultatele car^ilor lui §i ale
conferinjelor lui...
Eu va spun ca a schimbat multe vieti, mai ales ale
tinerilor, fiind si Profesor de Religie...
Cartile sale au avut un impact deosebit la liceul unde am
predat anul trecut. Plus ca m-au ajutat si pe mine in multe
momente ale vietii.
Dupa roadele lor ii veti cunoaste.
Mariana (28. 11. 01; 18.58)
Felicitari, Parinte Drd. PiciorusJ
593
In ce puncte ale lui?
594 Si se transforma dintr-un comentator al unui tex/...intr-un duhovnic al meu. Insa
acesta nu are nimic de-a face cu textul, ci cu bagarea in seama.
595 Care sunt aberatiile/neadevarurile?
159
Pierdeji un singur amanunt din vedere, as. spune pe eel
esenjial: este plina lumea de personaje ca Sfin^ia voastra, de
teologi cercetdtori si erudifi 596 .
CQ'7
Avem o maaaare lipsa de trditori in Ortodoxie .
Banuiesc ca aspectul de cercetator ' ar trebui sa fie
subliniat pentru titulatura „drd" 599 .
Succes! La judecata particular^, oricum, mai intai va va
intreba Hristos cdte luni aji cercetat o anumita problema
teologica §i cat de elitist aji fost in dezbaterea ei 600 .
Nu vreau sa va acuz 601 . Teoretic: sunte^i preot §i avefi
har . Dar pentru a se mantui eel de Idngd noi, ce am facut?
Nu vreau sa il apar nici pe Danion. Poate ca, pe alocuri,
exagereaza cu promovarea eu-lui.
Dar de unde §tim noi cu ce gdnd o face? Poate o face cu
gdndbun.
Numai Dumnezeu §tie, nu noi. Noi nu avem toate
datele.
In rest, ce sa spun, sunteji, din pacate intr-o ispita de
post 604 , pentru care ne rugam sa o depa§n;i cu bine, in duhul
Adevarului.
Sarut mana, Parinte!
596 Pe care dv. nu ii cititi deloc, tocmai de aceea va bucurati de lucrurile elementare,
nemuncite ale lui Danion Vasile.
97 Orice teolog e si un traitor al credintei ortodoxe, pentru ca trebuie sa afli in ce crezi,
ca sa traiesti conform credintei... Iar daca te duci in lungul si in latul Romaniei nu
dovedesti ca esti un traitor... ci un om caruia ii place sa se plimbe.
98 Autoarea facea abstractie de faptul sau nu stia, ca, in acelasi timp, colegul Danion
Vasile era tot doctorand ca si mine, dar nu in Romania ci in Grecia, dar s-a plimbat mai
mult in Romania decat in Grecia, in timp ce, amandoi, trebuia sa ne scriem tezele
doctorale.
' 9 Doctorandul este un cercetator... pentru ca teologul este un atent cercetator si
comentator al patrimoniului de credinta al Bisericii.
Ceea ce eu i-am imputat in articol e tocmai acest lucru: nu isi face treaba deloc, nu
cerceteaza subiectul ca atare, pentru ca sa se duca apoi, cu competenta si smerenie, ca sa
il prezinte in public.
Insa comentatorii de ocazie al articolului meu, in loc sa imi multumeasca ca cer
seriozitate si atentie lui Danion Vasile, dimpotriva s-au indurerat nespus, considerand
ca un nivel mai inalt al pledoariilor lui conferentiariste ar insemna...ww lucru rau.
600 Un raspuns fals evlavios, ca si cand ar fi in locul Domnului la judecata sau ca si cand
teologia nu conteaza pentru un teolog sau pentru orice credincios, pentru ca ar fi tot la
fel de usor sa o faci ca bautul din sticla.
Astfel de ifose de om prost insa se trag din ideea, ca nu teologia conteaza, paradoxal, ci
asceza, nestiind ca ereticii de-a lungul timpului nu au fost, in mod neaparat, niste
pacatosi notorii, ci niste oameni cu idei teologice eretice.
601 Dar ati facut-o deja.
602 Si practic sunt preot si prin mine lucreaza harul lui Dumnezeu, cu toate pacatele
mele.
603 Platforma Teologie pentru azi, cu tot ceea ce contine, e grijd imensa... pentru eel de
langa noi. Asta pe langa slujirea mea preoteasca...
604 Se refera la faptul ca eram in Postul Nasterii Domnului.
160
Poate, daca aji fi spus doar asta despre sfinjia voastra,
ne-aji fi convins de bunele intenfii §i de ingrijorarea privind
pierderea sufletului lui Danion.
Dar daca v-aji pus toata titulatura 605 ..., ceranadu-mi
iertare, am rezerve serioase.
Monica 606 (28.11.07; 19. 47):
Prin cartile §i conferinjele sale, Danion a trezit multe
con§tihr£e...El indeamna la practicarea Ortodoxiei, dar la pr.
Piciorus. Ortodoxia inseamna tratate, stiin}a...vorbe §i atata 607 .
Daca i§i prezinta din experience sale (care pt. Pr.
Piciorus. sunt povesti pt copii), impreuna cu alji tineri, putem
sa spunem ca astfel de „pove§ti" ne-au facut sa infelegem
lumea §i ne-a invajat cum sa ne raportam la Ortodoxism,
Biserica, Hristos 608 .
Danion vorbeste, mai ales, acelor tineri, pe care
preojii 609 ca Piciorus. nu spun decat ca sunt „gunoaie"...sau
altceva de genul acesta.
Pr. Picioru§, cate ore pe saptamana (nu cer mai mult) va
petrece^i vorbind cu acei tineri neinfelesi de lume?
Cate suflete a^i scos din prapastia deznadejdii (§i nu
vorbesc de acele minufeh petrecute la Taina Sf.
Spovedanii)? 610
605 Aluzie la faptul ca m-am semnat: Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus. Insa semnatura
mea inseamna asumarea articolului meu ca preot si teolog, implict ca si confrate cu
Danion Vasile, ceea ce, pentru autoarea noastra, era un semn de mdndrie.
606 Autoarea era colaboratoare a lui Marian Busoi si membra a platformei Orthoblog.
607 Oare as putea sa scriu tratate si sa spun vorbe, daca nu ar avea nicio legatura cu viata
mea?
Insa, dimpotriva, pentru preotul Dorin Piciorus Ortodoxia inseamna ceva foarte serios si
prea sfdnt, fapt pentru care cartile lui sunt atente si serioase cu traditia teologica a
BisericiL.si nu facute urechist, in graba, fara munca de cercetare asidua.
Insa toti cei care au scris aici doresc si citesc carti mici, brosurelc.si teologia mare a
Bisericii, marile carti patristice stau in umbra... pentru micile carti ale lui Danion Vasile,
care spoliaza marele carti ale Parintilor Bisericii.
608 V-a invatat sa va raportati, in mod minor si fara perspectiva profund teologica la
Ortodoxie, Danion Vasile, pentru ca asa este si experienta lui. Numai ca ati inceput sa
intelegeti ca atdt e Ortodoxia, pentru ca eel care a transmis-o atdt era.
Tocmai de aceea reactia noastra a lost impotriva increderii in sine a lui Danion Vasile,
incredere care nu se bazeaza pe studiu coerent si pe un plan solid de c ate hiz are... ci pe
citiri rapide sau pe amintiri din ce a citit vreodata, indiferent de tema conferintei.
609 Frustrarea autoarei e mult mai adanca...si are de-a face cu preoti intalniti anterior.
610 Imi traiesc preotia si vocatia teologica slujind si scriind, fara sa am un plan de
convertire. Eu seman cuvantul...si Dumnezeu il face sa creasca in inima omului.
De aceea nu cred in campaniile de evanghelizare printre ortodocsi, de vindecdri cuforta
sau la termen a sufletelor oamenilor.
Pentru ca eel care are nevoie de raspunsuri le cauta...si le gaseste acolo unde doreste
Dumnezeu sa i le descopere.
161
Danion face asta indirect: prin cardie §i conferinjele sale
§i direct prin raspunsurile sale la e-mail-uri 611 .
Pr. Picioras. sufera de mdndrie, care ii intuneca rafiunea
§i judecata §i se apuca sa loveasca in acei mdrturisitori, care
fac tot ce se poate din dragoste pentru Hristos 612 . Post cu folos!
Teolog 613 (28.1 1.07; 20. 05)
Nu judec, dar am dreptul la o pdrere personald...
Sunt inaintea plecarii in Ucraina, unde vreau a ma
intalni cu oamenii lui D-zeu (Sfinjii).
Nu ma pot ab^ine a observa, ca titlurile (efemere, ca
§i viaja), nu Jin de „cald" in Ortodoxie.
Singura titulatura vrednicd este d&...preot\ 615
Faptul ca preotul judecd aspru, pe un frate al lui, spune
totul 616 ...
Hai sa ne aducem aminte, ca nu suntem ai no§tri, ci ai
lui D-zeu.... Daca vom §ti acest lucru, vom fi mantuiji. Caci
vom §ti, ca toate sunt ale lui D-zeu 617 si nimic al nostra.
§i, mult studiu, duce la concluzia ca nu §tim nimic.
Hai sa ascultam, Duhovnicii Adevdrafi 61 *, trecuji prin
valtori §i primejdii multe.
Suntem atdt de mici, iar cajiva care incearca a invdfape
alfii (asemeni fratelui Danion), cuvantand Cuvantul, trebuie
prejui^i prin ascultare. Atat!
Asupra comentariilor pr. Picioras. ma ab^in a judeca ,
ci constat ca existd. . Jar intr-o societate democratica trebuie sa
existe...Atat!
D-zeu sa ne lumineze §i sa-i lumineze pe to^i! Caci
suntem toji crea^iile Lui.
Doamne ajuta! 620
611 Aceleasi lucruri facem si noi...numai ca in alti parametri si cu altfel de asezare
interioara.
612 Si-a dat verdictul asupra persoanei melc.dar nu ne-am vazut la fata niciodata!
613 Un alt membru al platformei gazda.
614 Un alt om indurerat din cauza studiilor mele desi se semneaza: Teolog.
615 Si preotul e omul care are nevoie de multa si nu de putina teologie.
616 Adica, daca eu il critic pe Danion Vasilc.sunt un preot nelalocul meu, dupa el.
617 Am lasat prescurtarile aidoma. I-a fost lene sa scrie numele lui Dumnezeu... fara
abreviere.
618 Cuvinte scrise in mod ostentativ de catre autor, pentru ca sa diferentieze adevaratii
duhovnici de mine, care nu as fi, dupa el, un adevdrat duhovnic.
619 Pentru ca niciunul, in definitiv, nu a comentat aici articoul meu...ci fiecare si-a spus
ofurile personale, care nu aveau de-a face cu mine.
162
Weiss (28.11.07; 20. 50):
L-am vazut recent pe d-nul Danion Vasile la emisiunea
duminicala de religie de pe TVR1 §i nu mi-a placut
fundamentalismul lui ortodox, care pare desprins dintr-un soi
de Jihad" total anticre§tin.
lata ce spunea dumnealui: ca nu are rost sa se discute cu
catolicii, caci ace§tia sunt „eretici §i schismatici", ca a§a a spus
nu stiu care sfant 621 ; ca §i cum sfinjii nu aveau dreptul la erori.
Un astfel de mod de a privi lucrurile mi se pare prea
pu^in crestin, o ilustrare perfecta a pildei din evanghelie cu
vamesul sifariseul.
Aceasta mandriel - §i lipsa de smerenie aferenta - a d-
nului Danion Vasile, legata de apartenen^a lui la Ortodoxie, mi
se pare de-a dreptul prosteascd.
Toate cele de mai sus nu cred ca afecteaza meritele pe
care d-nul Danion Vasile le are ca promotor neobosit al
Ortodoxiei.
Totu§i, cred ca mai multa smerenie nu prisoseste
nimanui...
Urma raspunsul lui Marian Busoi... catre Weiss...
620 Pana aici, toti comentatorii, reali sau falsi, au fost impotriva mea. Urmeaza unul,
care semneaza Weiss, care trage niste concluzii despre o iesire publica a lui Danion
Vasile, si tocmai lui, Marian (care e Marian Busoi), ii raspunde...
Adica articolul a fost preluat pentru a exista o platforma unde pot fi denigrat...si nu
pentru ca sa se afle punctul de vedere al eventualilor cunoscatori/admiratori ai lui
Danion Vasile.
621 Autorul scrie cu i din 2 ... si poate fi un baptist enervat pe Danion Vasile.
163
Ortodoc§ii online s-au impotmolit acolo...unde
se impotmolisera si baptistii online
Pe vara 622 , pentru cei care stiu toata tara§enia [daca nu,
pot sa scrie: baptist la search-ul de pe blog], accentele noastre
critice la adresa comunitajii baptiste online din Romania, adica
a baptistilor de pe net au iscat...reacjii adolescentine, grabite,
de la cei care se credeau evanghelizatorii Romdniei.
Cu excepjia catorva teologi bapti§ti, mai umbla^i printre
oameni cu bun sinn;...reactiile dumnealor, cu preponderenja
ale tinerilor, ale neofnilor, ale celor cu rdvnd multd au
avut. . .zero maleabilitate, zero gentileje, zero fair play.
Articolul nostru critic la adresa colegului Danion,
caraia, in esen^a, i-am spus ca: mai mult bun simf si mai multd
muncd acrivicd, teologicd [ca doar suntem incadraji academic,
pentru o teologie duhovnicesco-academica §i nu suntem
lacdtusi mecanici] in avanpremiera cdrfilor sau a
conferinfelor sale nu stricd. . .s-a soldat cu reacjii identice, din
partea admiratorilor sai, care se vor evanghelizatorii
necredinciosilor si ai pdcdtosilor . . . adica zero smerenie, zero
delicateje, zero profunzime de spirit.
Salutam cu aceasta ocazie...prudenJa colegului Danion
Vasile, a lui Lauren^iu Dumitru, a lui Dan Camen, Claudiu
Tarziu §i a altora, care se produc online . . . care nu au cazut in
capcana rdzbundrii, a contestarii prin spate, cum, spre
neuimirea noastra a facut-o Gigel Chiazna.
§i acum: tema de reflectie!
Bapti§tii online, unii, se cred prigoniji §i se a§teapta la
prigoane fizice . . .dar nu pot suporta trei repro§uri constructive,
de bun sim^, venite din partea noastra.
Ortodoc§ii online, care vor sa dea dovada ca sunt
urmasii Sfinfilor, ca au delicatefea §i pdtrunderea lor
duhovniceasca §i care, unii dintre ei, se a§teapta §i ei la
prigoane .. .nu pot sa suporte repro§urile venite din partea unui
preot, a unui slujitor al lor, spre folosul lor... dar cred ca o sa
faca fa^a eventualelor prigoane fizice impotriva lor.
Ce nu a placut din articolul nostru pentru Danion, ca
impotriva lui nu a fost?
622 Un articol din 29 noiembrie 2007.
164
Cum trebuia sa te compor^i fa^a de un punct de vedere
personal. . .ca sa araji ca e§ti un om delicat duhovnicestel
Credem noi:
1. Toata lumea ar fi trebuit sa se bucure ca dorim...o
mai bund §i duhovniceascd prezentare a teologiei §i a viejii
ortodoxe in car^i §i conferinje publice.
2. Ca trebuie sa ne limitam la ceea ce §tim §i sa nu ne
mai propunem peste poate, pentru ca deranjeaza. Daca noi am
smintit pe unii care stiu §i gandesc pufin in domeniul cuviinjei
teologice...§i noi am fost sminti^i de gradul de intoleranfd §i
de lipsa de cuviinfa cu care am dat bot in bot.
3. Noi ne-am exprimat ca un doctorand catre un alt
doctorand, ca un prieten catre un alt prieten, ca un om care
scrie catre altul care scrie . . . §i pozijia noastra e pozijia noastra,
spusa galant, in vazul tuturor, asumata §i la fel poate face
oricine faja de noi, pentru ca a§a se face intr-o lume ortodoxa
§i civilizatd in acela§i timp.
4. Dreptul la opinie, care imbraca accente critice, care
pot ajuta pe eel caruia ii sunt adresate...nu face niciodata rau.
O mustrare venita de la un prieten, ca §i cea de la un du§man
sau ispitele dracilor...ne fac tot la fel de bine, daca le
acceptam cu smerenie.
5. Iar daca noi ne-am exprimat intr-un anume fel, dar
galant §i s-a reac^ionat badaran la afirmajiile noastre, atunci
enervarea §i bdddrdnia nu erau in cuvintele noastre, ci ele erau
acolo, in cei care le-au exprimat prin gesturile §i acjiunile lor.
Intrebareazilei:
De ce nu poji suporta cuvinte, daca e§ti smerit §i
profund... dar crezi ca vei suporta prigoane pentru dreapta
credinja?
E o intrebare care ar trebui sa ne cufunde, pu^in mai
mult, in. . .ru§inea fejei.
Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus.
Ps: Ne-am semnat din nou integral [cum a remarcat
cineva ieri 623 ], pentru ca sa aratam ca vorbim de la autoritatea
nivelului nostru §i nu ne erijam in conducatorul poporului, in
Sfantul Sinod al Romdniei sau in vreun Sfdnt al tuturor
oamenilor.
623 Intre comentatorii de pe Orthoblog.
165
Ce mi-a urat... tractoristu '
,624
Mi-a urat : „Popo pupa-mi-ai p . . . oala! ".
popo. pupa-mi-ai p... oala
November 29,21)07
diifm cum nc-a obisnuit, popa baslrix lovcslc din orice politic:
athirtwrntmAiv
Strip in/'iie famtlnz I printem ...aujtirii avdnti tn/tfrsitim. anlspaUe fala de ...uredinta Atrtmhtxa. .
Aicise vurbcSFe Hnnital In jjheu. adicS cultural, Si emuliile sunl . . .neitdpanil de vasts,
siiu onoralca reusim sa-i pcovocati) preasfliujlerulm... aaaa, preasilrilituM (pardon) emutii
ncslapinit dc vastc si nut rog la Dunuiczcu feu D marc, ea asa imi su bine) sa ru sc 11
descarcat prin vrcc capra de cenlura (fie ea si de filial lenineX pc de alia parte, n-am nemaTtal
ta vreunid dmlir ni)i sa aiha anlipalii fala de credinla cneilina, tun] prca&fi ncleriti Sa
sugeneaza, ti numaj tala de iinii erelini, dc niaa cu rasa care inieleg ta ea Irebme prnpovaduila
prin extremism si atcntale la libcnalca dc gindirc si exprimarc.
bastris, deeuriuzitaie, irni ptili explieasi miedeee apelaiivul carese poirivcsle arum i tor popi
Pilled hv IruutDrisiu Filed in freaks , imbecililali. papa si LriltuL siinaljite minlala , IruLlprislu
Tags; hmeuuvinlea^a-ma garinte m id dau sa crapi tie gnu is
A Responses in "popo. pupa-mi-ai p.,. oala"
No winter j'l. JM7di l:]Sdm
nici n-am da1 publish bine la pyslul dcspre poptiriaul (pop" in1emau1 h nimie genital in
usla'i si iata ce spam ne LuveSle all isnieLu.
Oare ce a vrut sa spuria?! Cu siguramja ceva. ..decent.
Daca vre|i sa vedeiji delicatefe la maximum, necenzurata,
faija de noi: intrati aici 625 . E ultima §ansa!
Aici sunt oameni cu stil. . .
Mergeiji u§or, ca sa nu gonifi praful de pe intelect!
624 Un articol din data de 29 noiembrie 2007.
A se vedea: http://www.esnips.com/doc/485938c7-76f7-4b5c-a0f4-
a7dd2897ab66/Pareri-necenzurate-despre-delicatete.
Adica badarania la ea acasa...
166
Despre sintagma: „mdntuirea neamului"
De ce 62< se va numi viitoarea catedrala patriarhala:
Catedrala mdntuirii neamului 621 !
Pentru ca va fi, ca punct central, centrul de
reprezentativitate a credinjei unui neam, traitor in mai multe
regiuni, care crede §i traieste ortodox.
Acest centra liturgic, care va fi viitoarea catedrala
patriarhala, va arata din punct de vedere simbolic §i real, ca
a§a cum exista un popor romdnesc unitar a§a exista §i o
credinfa unitara in arealul acestui popor, care e credinfa
ortodoxa.
Mantuirea nu poate fi problematizata numai la nivelul
persoanei distincte, atata timp cat Biserica este comuniunea de
' Un articol din data de 2 decembrie 2007.
" A se vedea:
http://www.basilica.ro/ro/stiri/catedrala_mantuirii_neamului_un_dar_al_tau_pentru_eter
nitate.html. Imaginea supra e din aceasta locatie si reprezinta macheta viitoarei catedrale
patriarhale.
167
har §i de iubire dintre Dumnezeu §i un popor de oameni
credincio§i, renascu^i prin Sfintele Taine.
Poporul, neamul romanesc are dimensiuni istorice §i
religioase viguroase, de nedespar^it, atata timp cat poporul
roman se formeaza deopotriva crestin §i romdn.
Cand vorbim de o catedrald ortodoxd a mdntuirii
neamului ne referim, in acela§i timp, la o intreita abordare
istorica a destinului acestui neam.
Neamul adormit intra dreapta credinja, neamul de azi §i
neamul de mdine au o singura aspirate ca ortodoc§i:
mantuirea.
Orice parastas pentra cei adormi^i §i orice urare
ortodoxa pentra cei in viaja sau pentra cei care vor veni in
viitor e conturata in jural mantuirii, al binelui de aici §i al
binelui vesnic.
Daca din punct de vedere ortodox, din punctul de vedere
al Bisericii Ortodoxe Romane §i al neamului romanesc, romdn
= ortodox, pentra ca a§a a fost secole la rand, pana cand
romanii au inceput sa fie §i catolici, §i greco-catolici, §i
luterani, §i calvini §i...de toate, din punct de vedere al istoriei
recente §i in cadrul statului democratic, religia unui cetacean
nu este un factor indispensabil pentra a avea sau a dobdndi
statutul de cetdfean romdn.
A§a se face ca avem doua mari viziuni asupra a ceea ce
mseamna. Romania §i romdnul.
Pentra romanii ortodoc§i, Romania e o Jara ortodoxa, in
care locuiesc §i cetajeni de alte religii iar romanii sunt
ortodocsi, aceasta fiind viziunea tradifionala.
§i exista §i viziunea statala, a statului democratic, in
care Romania este un stat format din cetajeni egali in drepturi,
pentra care apartenenja religioasa este o op^iune sau fa^a de
care pot fi indiferenji.
Un cetacean roman de credinja romano-catolica sau un
cetacean roman de etnie turca nu vor imparta§i ideea de
catedrald a mdntuirii neamului, chiar daca s-au nascut sau nu
aici sau sunt cetajeni prin dobandirea statutului de cetajean
romdn in urma unor demersuri legale, ca in cazul celor de ieri,
care au devenit cetajeni ai statului roman pe 1 decembrie 2007.
De ce? Pentra ca realitatea: poporul romdn este neam
ortodox este una eminamente religioasa §i constitutive,
genetica pentra aparijia noastra ca neam.
De aceea cand vorbim de trasaturile creatine ale
datinilor, obiceiurilor, crea^iilor culturale ale neamului ne
168
referim la trasaturile crestin-ortodoxe ale acestora, ca unii
care, timp de 20 de secole am dat esenja, matricea noastra ca
romani in tipare de gdndire §i de simfire ortodoxe.
Pe drept cuvat, perspectiva tradi^ionala asupra poporului
roman, a sufletului §i a concep^iei sale despre via^a §i lume ii
face pe cei de alta credin^a sa se simta strdini in Romania §i
neasimilafi in proiectul teologic al catedralei.
Pentru ca, acest proiect, e unul exclusivist, ca orice
proiect integrat intr-o viziune soteriologica.
Poporul lui Israel, in viziunea soteriologica a mantuirii
neamului, este paradigma prin care se poate in^elege proiectul
catedralei mantuirii neamului.
Puteai sa devii evreu, nu numai daca te na§teai din evrei,
ci daca te taiai-imprejur §i te includeai in sistemul religios al
lui Israel.
Tocmai de aceea exista numero§i romani care nu sunt
nascuji din romani dar, prin convertire §i Botez, au inceput sa
in^eleaga existenja de a fi roman ca o existen^a eminamente
legata de credinja ortodoxa, care explica profunzimea
gesturilor umane ale romanilor.
De fapt Ortodoxia este climatul real al oricarui popor al
lumii §i oriunde simfi ortodox e§ti deplin francez, e§ti deplin
turc, e§ti deplin american, pentru ca adevarul credinjei
ortodoxe §i modul de viaja ortodox este respirajia normala a
oricarui om de pe aceasta planeta.
Viziunea ortodoxa este viziunea paulind asupra
neamurilor, unde nu mai e§ti roman sau maghiar, nu mai e§ti
Jigan sau belgian, nu mai e§ti barbat, separat interior de femeia
§i de copiii tai ci, daca ne leaga pe to^i Ortodoxia, normalitatea
relajiei cu Dumnezeu, atunci ne simjim frafi, ne simjim
impreuna, ne simjim acasd.
Imi spunea un ortodox englez venit in Romania §i
casatorit aici: Oriunde ma due si sunt printre ortodocsi, daca
sunt oameni care simt ortodox si au iubirefafa de cei care vin
la ei... ma simt acasd.
Acest afi acasd, la romani, inseamna afi ortodocsi.
§i a fi ortodocsi §i romani in acela§i timp nu inseamna
nationalism, pentru ca Ortodoxia nu este numai pentru noi ci
este pentru tofi, este o credinfa ecumenica, e pentru tofi §i e a
tuturor §i, in ea, fiecare popor se simte locuind, in adancul
169
fiin^ei lui, cu Dumnezeu, Care a venit la noi, ca sa Se nasca, si
■■ . -628
sa creasca, si sa ne mantuiasca .
628 Fragmentul final din colindul: O, ce veste minunata...A se vedea textul integral:
http://ro.wikisource.org/wiki/0,_ce_veste_minunat%C4%83 ! .
170
De ce catedrala vafi mare? De ce avem nevoie
de Biserici mari? De ce avem nevoie de instituty §i
monumente reprezentative?
Catedrala 629 va fi mare pentru ca avem nevoie de un
spajiu liturgic acomodat unei populajii bucure§tene de peste 2
milioane de oameni, din punct de vedere statistic §i, poate, de
peste 3 milioane de oameni, in mod nestatistic.
Nu poji sa faci un Pasti sau un Craciun in actuala
catedrala, pentru ca puhoiul de lume e de 10 ori mai mare
afar a decat inauntru.
Avem nevoie de o catedrala mare §i de Biserici mari
pentru ca acum, majoritatea celor existente, reprezinta
populajia de secol 19 sau 18, care nu mai e populajia de astazi
§i nici viitorul Romaniei nu mai e eel de acum doua secole.
Tot la fel putem intreba: de ce v-aji dus cu to|ii, de era
sa muri^i acolo de inghesuiala, sa vede^i marele brad din faja
magazinului Unirea?
1 Decembrie 2007, Piata Unirii
630
Un articol din data de 2 decembrie 2007.
Cf. sursa: http://www.flickr.com/photos/piticuro/2082921627/. Bradul era vizavi de
Magazinul Unirea iar magazinul Unirea e eel din fundal, plin de reclame. Ce fel de
Biserici trebuie sa avem pentru o astfel de populatie?
171
3 Decembrie 2007, Metrou Victoriei 2, ora 8:47
631
Ce va trebuie supermarketuri de zeci de hectare?
De ce va trebuie parcuri late cat pomana Jiganeasca §i
parcuri auto supraetajate?
Pentru ca nevoile reale sau mai pufin reale ale
momentului cer acest lucru.
A privi in urma cu regret §i a nu vedea nevoile
prezentului inseamna anacronism inacceptabil.
Avem nevoie de Biserici ultradotate cu de toate, la
parametrii tehnologici §i de securitate ai prezentului pentru a
vorbi §i a sluji unei lumi in viaja, care rasufla §i are un mod de
a gandi §i a exista extrem de nuanfat §i de schimbator.
De ce am avea §i noi nevoie de un Turn Eiffel 632 , de un
turn al Londrei 633 sau de recunoa§terea marilor capodopere
ale romanilor?
De ce am avea nevoie de justice, transporturi, spitale,
armata, invajamant, agricultura etc. . . .la standarde europenel
~ Cf. sursa: http://www.flickr.com/photos/piticuro/2082921543/. Ambele fotografii au
fost inluse in articolul: http://www.piticu.ro/mail-bucurestiul-zilelor-noastre.html.
632 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Eiffel.
Idem: http://casa.jurnalul.ro/stire-constructii-celebre/turnul-cu-ceas-din-londra-
307633.html.
172
Pentru ca asta e lumea noastrd §i asa ar trebui sa fim,
daca ne-am uni mai mult, daca am munci mai mult, daca n-am
mai fi atat de exclusivisti §i negativisti §i, mai ales, nu ne-am
mai disprefui, noi, pe noi inline, la modul in care o facem.
Ne trebuie institujii credibile, fundamentale, cu o buna
intre^inere §i func^ionare, in care sa intri cu drag §i pe care sa
le admiri.
Nu va place sa intraji intr-un delfinariu, intr-un pare de
distrac^ii, intr-un mall, intr-un cinema, teatru sau teren de
fotbal, unde totul strdluceste de curajenie §i de frumuseje?
Acest continuu: De ce? e o mentalitate de om slab,
pirpiriu, care nu §tie cine este §i ce asteaptd de la el.
Mentalitatea omului capabil §i realist e urmatoarea: Am
inceput sdfac lucrul, ilfac si Dumnezeu sa ma ajute si sa ma
intdreascd, ca sa gdndesc bine, sa am forfd ca sd-l due la
capdt si sa gdsesc oamenii care sa creadd in proiectul meu.
Nu po^i sa traie§ti cu un De ce? continuu, cu intrebari de
copil razgaiat. Trebuie sa traie§ti pentru a injelege, pentru afi
explica intrebari, care se pun sau nu se pun, pentru ca sa te
limpezesti interior.
173
De ce aft pus fotografii ... de laArculde Triumf?
TEOLOSIE PEIMTPI
@200£ MYSPflCEEflNHERS.COM IMflGESH ACK.US.
Pentru 634 ca editorii seniori, redactorii de la Teologie
pentru azi sunt romdni, sunt ortodoc§i . . . §i se bucura de
bucuria altora §i stiu sa se bucure cu cei care se bucura §i sa
planga cu cei care plang.
Insa §tiu sa §i vada §i sa amendeze ceea ce nu e de
acceptat, sa taca cdnd trebuie, §i sa vorbeasca cand ceva
trebuie remarcat. . .
634 Un articol din data de 2 decembrie 2007.
174
Care protect e megaloman §i nefolositor de
suflet: Catedrala mdntuirii neamului sau Cea mai
mare caricatura de brad din lume la care s-au
inghesuit aseara bucure§tenii?
.635.
Bineinjeles ~ : tonele de schele §i de luminije, care
puteau fi transformate in bani pentru ajutorarea unor camine de
batrani, pentru orfelinate, pentru proiecte vitale pentru
bucure§teni 636 .
~ Aceste articole scurte sunt raspunsuri punctuale la diverse acuzatii si atacuri la
adresa noastra, care circulau in acea vreme la nivel online.
E tot un articol din data de 2 decembrie 2007.
636 Imgmea infra e cf. http://www.flickr.eom/photos/10816753@N04/2083844916.
175
Destinul fotografiilor §i copyrightul superfluu
Ce faci 637 cu fotografiile luate de pe net?! Faci salata de
iarna cu ele, marmelada, faci bani cu ele?!
Eu unul le pun in computer, in folderele mele, le
/TOO
inscrip|ionez §i le pastrez. Pe unele dintre ele le reutilizez pe
net sau pun din fotografiile facute de mine pe net.
Care e diferen^a dintre o fotografie publico §i alta
privatdl Niciuna.
De ce atunci cand folosesc o fotografie de la altcineva,
pentru ca sa o pun in alta parte pe net, intr-un blog sau
sait. . .privesti acest lucru ca unfurtV.
Ce te a§tepji sa fac cu o fotografie, cu fotografiile tale
downloadable? Atunci cand pun fotografii pe net, care imi
aparjin, trebuie sa caut tot netul ca sa vad daca cineva imi
folose§te fotografiile?! Pai atunci de ce le-am mai pus pe net,
daca nu sa le vada oricine §i sa le foloseasca oricare?
Una e sa editezi la tine o fotografie a altuia, in mod de
respect... §i alta e sa te joci pe fotografie §i sa ii pui mustaji,
coarne §i copite individului care Ji-a dat fotografia §i e in
fotografia modificata.
Fara doar §i poate cand ai pus fotografia ai vrut ca ea sa
ramana intacta §i sa fie vazuta §i luata §i de al|ii.
Un articol din data de 3 decembrie 2007.
' Pe DVD-un.
176
Insa ce inseamna copyright la o fotografie, care poate fi
luata de oricine? Daca vrei ca eu doar sa o vdd pe net, bate-o
in cuie! Pune lacate electronice fotografiei §i vom sti sa nu ne
apropiem de contul tau... pentru ca e§ti avar cu posesiunea ta
online in materie de fotografie.
Din punctul meu de vedere copyrightul textului §i al
imaginii sunt concepte invechite de posesiune, care nu au ce
cauta pe net, nici acum §i nici in viitor. Daca vrei sa faci bani
cu textul cutare sau cu imaginea cutare atunci trebuie sa faci
ace§ti bani intr-un mod acomodat sistemului online sau...le dai
pur §i simplu gratuit.
Gratuitatea sistemului online e legata de maleabilitatea
fenomenala a contactului direct cu alji participant la trafic §i
cu ah;i creatori de text sau imagine.
Daca ramai la ideea: cefac eupe net nu trebuie sa apard
si in altd parte, pentru ca e posesiunea mea, nu ai injeles deloc
spiritul onlineului, cum merge treaba pe-aici.
Pentru ca in sistem online crea^iile tale pot circula
oriunde, §i daca vrei sau nu vrei tu iar, daca ai acceptat sa intri
aici §i sa scrii ceva, atunci e§ti al tuturor.
Ce inseamna pentru mine: sa tfifolosesc fotografiile? Sa
te respect, sa ni respect creajiile.
Dintre miliardele de fotografii ale netului, sa iau tocmai
poza ta §i sa o pun §i la mine... inseamna sa te respect, sa te
bag in seama.
Ce inseamna daca imi preiei textele §i imaginile, filele
audio sau video? Inseamna sa ma bagi in seama §i asta ma
onoreaza.
Poate ca unii aveau nevoie sa §tie aceste lucruri de la
mine...
177
De ce primim, eel mai adesea, comentarii
stupide, badarane sau frivole...pe „Teologie pentru
azi"? §i de ce suntem duri in limbaj cu cei care ne
injur a far a premeditare ? 639
1 . Pentru ca unii oamenii se enerveaza cand vad lucruri
de calitate.
2. Pentru ca ah;ii nu-§i pot inchipui un preot vorbind pe
injelesul lor sau un teolog pierzandu-§i timpul cu tot cititorul.
3. Pentru ca nu au ce face.
4. Pentru ca nu au ce spune.
5. Pentru ca nu §tiu cum sa deschida gura §i sa se faca
placu|i.
6. Pentru ca sunt rautacio§i.
7. Pentru ca sunt invidio§i.
8. Pentru ca sunt obtuzi.
Un articol din data de 3 decembrie 2007. Icoana infra reprezinta durerea Domnului
pentru copiii avortati.
178
9. Pentru ca au §i ei racordare la net §i ifose
grandilocvente.
10. Pentru ca nu sunt serio§i §i au existence marginale in
societate.
Pentru aceste motive §i altele, credem noi . . . primim ni§te
comentarii de tot rasul.
Pacat ca nu pot sa le pun pe toatc.ca ar fi de toata
coma.
Adica chiar a§a: noi ne chinuim sa scriem §i...sa primim
tot prostalaul, care vine sa ne comenteze §i sa mai §i il
aplaudam?!
Totu§i, trebuie sa existe ni§te limite. Cand mai trecem
peste ele §i il mai lasam §i pe Zavaidoc Ciocoflenderul sa
spuna §i gura lui ceva, nu o facem pentru ca stimam prostia §i
bdddrdnia, ci pentru ca sa vada cititorii no§tri cumin^i, cu bun
sinn;, ce trebuie sa induram noi de la bdddranii onlineului, ca
sa scriem lucruri de interes general.
De ce suntem duri in limbaj, agresivi cu unii?! Pentru ca
mulji dintre cei care ne citesc nu stiu ce se intampla in spatele
culiselor, cu baiejii care par flori de mar §i ce mesaje ne trimit.
Sa va dam cateva mesaje?! Sa va dam exemple?!
Unul imi spune ca sunt facut la befie §i ca sunt resturi de
avort.
Altul ma dracuie cu Sfinji, cu mama §i Dumnezeul meu.
Altul i§i baga sexul in toata mancarea §i moiti mei.
Altul vine §i spune ca nu §tiu sa scriu, pentru ca in
treizeci de articole el a gasit 3 greseli.
Altul imi spune ca s-ar putea sa nufiu preot...dxxpa ce
imi vede CV-ul §i faja dar eu habar am cine este.
Altul vine §i imi spune ca sunt tdmpit.
Altul ma descoase, vorbesc cu el, pentru ca peste trei
zile sa ma spurce ca la u§a cortului.
De ce sunt agresiv cu prostii, cu nebunii §i cu §mecherii,
care se plimba langa taind frunza la caini?!
Atunci o sa vi-i trimit dv. ca sa vedem cum reacjionaji,
daca, metodic, zi de zi, primi^i astfel de scrisori de...bun simf.
§i e foarte interesant ca dracul ii pune sa ma felicite
tocmai cand e sa adorm, cand e sarbatoare, cand ma simt eu
bine §i cand scriu lucruri de mare supleje.
Cei care vreji sa ne judeca^i pentru ceea ce facem pe net
pentru dv., in mod gratuit (de§i puteam sa ne vedem doar de
car^ile noastre §i sa ne doara in cot, ca §i pe ah;i colegi de-ai
no§tri, de luminarea oamenilor), pentru ca sa ne judeca^i pe
179
drept, intraji in hora alaturi de noi, faceji-va blog pe
WordPress, scrieji macar 300 de articole intr-o jumate de
an. . . §i apoi veniji sa ne spuneji cum suntefi primifil
Dar sa scrieji lucruri serioase, grele, de con§tiinJa,
sufletul dv. §i sa veni^i apoi §i sa ne spuneji cum suportafi §i
daca nu cumva nu va vine, cateodata, sa da^i cu computerul de
pamant §i sa ii lasaji pe astfel de cititori in plata lor.
Eu zic sa incercaji . . . §i apoi nu ne ve^i mai judeca!
180
Daca eu ii spun: „ Cruceru" 640 si el imi zice mie:
„ Bastrix " ... ce denota asta? 641
Izbaveste-ne
de Gel Rau
1 . Ca nu vrea sa aiba bun simf.
2. Ca nu §tie sa fie om responsabil §i matur.
3. Ca §tie, mai degraba, sa insulte decat sa dialogheze.
4. Ca nu a inva^at nimic din profilul omului academic,
ca sa nu mai zic din statutul de crestin.
5. Ca nu §tie sa fie maleabil §i sa primeasca critici cu
zambet de om delicat.
Lucru pe care 1-a facut si in noua locatie
642.
alta bucurie pe care a am vine din faptul ca Tn ciuda atacurilor oribile, in
forme si cuvinte greu de reprodus, atacuri si la adresa co-blocatantilor,
da r si asupra comentatorilor (cred ca asta este deja o premiera, un
patent care trebuie inscris la OSIM), acestia din urma nu s-au lasat
intimidati, jigniti fiind in multiple rinduri, siau continuatsa transmits
mesaje dare referitoare la ce merita citit-vizitat si ce nu. Am apreciat atit
pe vremea Patratosului, cind atacurile Bastrixului au fixat un standard greu
de atinsTmpotriva mea, darmai ales acum, rind atacurile s-au disipat si
asupra comentatorilor ; solidaritatea tacuta de cele mai multe oh si
tacerea foarte graitoare. Le multumesc tuturor celor care au continuat sa
comenteze decent, cu gratie, curaj chiar, marinimie, cind a fost nevoie,
dar mai ales in situatiiletn care au fost provocati.
Lui Marius David Cruceru.
Un articol din data de 3 decembrie 2007. Imginea infra e cf. locatiei:
http://www.radioarmonia.ro/despre/parteneri/marius-crucera.
642 Imaginea infra e cf. art.: http://mariuscruceru.ro/2009/09/29/omul-care-miriie/.
181
Pastor ul Cruceru: omul care nu ne
dezamageste niciodata
. . . cu nesim|irea sa 643 .
Regretabil! A se vedea comentariile de la acest
articol 644 , pe care le-a scris sau moderat.
Se pare ca i§i regizeaza, sub diverse nume, atacurile
impotriva noastra sau i§i aduna ga§ca ca sa acjioneze.
Dar daca a§a fac unit pastori baptisti treaba [aljii scriu
mai delicat sau chiar foarte delicat 645 ] . . .cu ce ma pot opune?!
Cred ca e o mare diferen|a intre a avea o opinie §i a
avea o insulta.
Ceea ce gasim aici, la el, se nume§te . . . magarie online.
Dar asta eparerea noastra. . .nu §i a sa.
Spor la denigrat!
Cateva exemplc.de la comentarii...
Marius Cruceru (3 dec. 2007; 2. 58 PM) 646 da tonul:
Evedule, vezi ca BAstrix se face ca raspunde la sintagma pe care o atac eu. N-are rost
sa raspund din mai multe motive pe care le-am expus alta data, in primul rand pentru
ca nu stie sa dialogheze, in al doilea nnd se face ca stie despre ce vorbeste. LeTncurca
si mai rau in defavoarea teologiei a carei aparator se reclama. Asta-i ghinionul
ortodoxiei, ca si-a gasit astfel de aparatori, Citeste, vezi ce spune. Dezamagitor. La
pretentiunile dinsului, chiar si el insusi cred ca se astepta la mai mult. Eu, nu!
aici pseudo-raspujnsul lui Bastrix
http://bastrix.wordpress.com/2007/12/02/despre-sintagma-mantuirea-
neamului/
pentru Evedyahu
»■ prin patratosu decembrie 3, 2007 at 4:12 pm
Dupa care lasa nemoderate comentariile lui Razvan
Cristian 647 , pe al carui blog U nasise, dintre care noi il redam
pe primul:
643 Un articol din data de 4 decembrie 2007.
644 A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/2007/12/01/mintuirea-neamului/.
645 In sensul ca se prefac oameni ai dialogului si ai bunului simt la vedere, in actiunile
lor publice. Nu si in cele la care participa proprii lor credinciosi.
Face referire la articolul Despre sintagma: „ mantuirea neamului ", inclus in cartea de
fata la paginile 167-170.
647
A se vedea blogul sau: http://rasvancristian.wordpress.com/.
182
Marius, am citit si eu ce a scris Bastrix, pentru ca e doctor in teologie, nu? Fit
a tent ce afirma omul:
"...Biserica este comuniunea de har si de iubire dintre Dumnezeu sj un popor de oameni
credinciosj, renascuti prin SFINTELE TAINE", pentru ca, zice el, "Mantuirea, nu poate fi
problematizata numai la nivelul persoanei distincte".
Cu alte cuvinte, accepti Sfintele Taine via BOR, esti mantuit, nu, iadu te mananca,
Sfintele Taine administrandu-se doar prin biserica- aid ortodoxa,
Omul asta repeta, practic, ceea ce zicea papa Benedict acum cateva luni, acolo fiind
catalicismul filiera mantuirii si excluderii noastre, protestantii, de la ea.
A doua "clauza" a mantuirii:
"Orice PARASTAS PENTRU CEIADORMnTsj orice urare ortodoxa pentru ceii'n viata sau
pentru cei care vor veni in viitor e conturata in jurul mantuirii,"
Cu alte cuvinte, CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI ESTE DEMONSTRATE IN PIATRA
A EXCLUDERII PROTESTANTILOR DE LA MANTUIRE.
Pentru acest Bastrix, popa emfatic, intuit si nationalist savin, un text neteologic, al unui
istoric, Arnold J. Toynbee:
"Si, daca s-a intamplat ca iubirea Domnului pentru omenire sa se infatiseze pe lume in
chipul rascumpararii pacatelor omenirii de catre Cristas, stradaniile oamenilor de a se
apropia cat mai mult cu putinta de divinitatea care l-a creat pe om dupa chipul si
asemanarea ei TREBUIE sa implice si stradania de a merge pe urmele pildelor lui Isus si
de a se jertfi pe sine pentru MANTUIRE A SEMENILOR LOR."
(AJ. Toynbee, Studiu asupra istoriei, Humanitas, p. 114-115)
De la mantuirea ta spre mantuirea semenilor, prin jertfa de sine, asta e singura punte
intre mantuire individuala- mantuire colectiva si singura ratiune pentru care o cladire sa
poarte numele mantuirii, simbolul ei,
Jfr prin rasvan cristian decembrie 3, 2007 at 7:31 pm
Alte reactii...in lant:
Asa cum spunea cineva alta data aid: ca cantitate Bastrix scrie bine ca
calitate e mai rau... w
» pn'n Juristu de servitiu decembrie 3, 2007 at 8:08 pm
Din perspectiva ortodoxa, explicatia parintelui Dorin Piciorus este foarte buna;
si, iertat imi fie, da r si forma respectivului comentariu este net superioara
unor mistocareli de aici la adresa viitoarei catedrale.
Iar invidia nu cunoaste granite confesionale,
» prin CNI decembrie 3, 2007 at 9:43 pm
rt
183
Nu sint de acord cu mistocarelile de doi bani, dar am ales sa las pina la limita indeeerctjei
comentariile.
Nu sTnt de acord cu forma in care isi construieste juristu comentariile, dar l-am lasat
pentry ca face distinctia intre cantitate si calitate,
Bastrix ne aduce tot timpul aminte ca a scris mult, ceea ce este bine pentru a exersa
condeiul.
Asa cum remarcau si altii, substanta este problema,
» prin patratosu decembrie 3, 2007 at 9:55 pm
Bine scuze... dar sa stiti ca Bastrix a fa cut iar diaree pune posturi si poze una
dupa alta,
Scuze CNI n-am vrut sa jignesc dar tipul are ceva ... la cap.
S-a suparat ca este numit Bastrix cand el ii spune Cruceru Patratosului...
n
Singur si-a ales porecla ca si patratosu. Patratosule de ce nu te superi ca te numim
asa?
Spune-i Piciorus si gata parerea mea este ca e mai rau decat Bastrix,
W prin Juristu de serviciu decembrie 3, 2007 at 10:16 pm
Domnu' CNI, matale ai avea curaj sa iesi noaptea pe strada, prin tara asta majoritara
si ortodoxa?
Eu cred ca ti-ai lua Piciorus-ul la spinare, urland "noi suntem romani" si te-ai ascunde in
catedrala aia, sa nu te "mantuie" aia daca te prind,
» prin rasvan cristidn decembrie 4, 2007 at 3:31 pm
Din perspectiva ortodoxa, explicatia parintelui Dorin Piciorus este foarte buna;
si, iertat imi fie, dar si forma respectivului comentariu este net superioara
unor mistocareli de aici la adresa viitoarei catedrale.
Iar in vidia nu cunoaste granite confesionale.
by CNI December 3, 2007 at 9:43 pm
n
subscriu
W prin Irina decembrie 4, 2007 at 3:31 pm
Irina, seeriooos!? Inseamna ca esti ,% al patrulea element", dupa
CarbonAzotlod.
Sfr prin rasvan cristian decembrie 4, 2007 at 3:38 pm
, Irinium?
» prin rasvan cristian decembrie 4, 2007 at 3:39 pm
184
Marius Cruceru...ii raspunde, printr-o intrebare, Irinei
Constantinescu 648 , care imi luase apararea.
Irina, CHI, lamurit;i-ma §i pe mine, nepricepirtul, ca tot nu vad substant;a, ce este "bun"
Tn demonstrate dlul Piciorus (am vazut ca iarm-a pint catre onoratul public ca Ti spun
Bastrix sj ca sTnt "nesrmtjt" pentru ca TI critic), spunet;i-mi va rog in ce constau
argumentele dTnsului, ca tot nu pricep.
H- prin patratosu decembrie 4, 2007 at 6:24 pm
In comentariul supra, Marius Cruceru face aluzie la
articolul nostru: Daca eu ii spun: „ Cruceru " si el imi zice mie:
,, Bastrix " ... ce denota asta? 649
Irina incearca sa-i raspunda:
Irina, CNI, lamuriti-ma §i pe mine, nepriceputul, ca tot nu vad substantia, ce
este "bun" Tn demonstrate dlui Piciorus. (am vazut ca iar m-a pint catre
onoratul public ca Ti spun Bastrix §i ca s?nt "nesimt;it" pentru ca Tl critic),
spunet;i-mi va rog Tn ce constau argumentele dTnsului, ca tot nu pricep,
by patratosu Decembrie 4, 2007 at 6:24 pm
din punct de vedere ortodox, orice biserica are rol in mantuire, fiindca noi credem ca in
Biserica este harul lui Dumnezeu, de care ne impartasim prin Sfintele Taine.Prin Sfintele
taine savarsite de Biserica ne unim in chip nevazut cu Hristos,
Referitor la "mantuirea neamului" -desigur ca intr-un sens noi ne mantuim in mod
individual, adica exista o relatie eu-Dumnezeu pe care trebuie sa o traiesc in mod
constient.Pe de alta parte aceasta relatie eu-Dumnezeu o traiesc si in comuninune cu
Biserica, deci nu ma mantuiesc singur, ci impreuna cu fratii rnei.Ca neam crestin noi
suntem cu totii chemati sa traim aceasta relatie eu-Dumnezeu-Biserica, suntem
chemati la mantuire. Nu stiu cat de bine am explicat,dar nu stiu cum sa fiu mai clara,
>fr prin Irina decembrie 4, 2007 at 10:55 pm
Cruceru imi raspunde de dincolo de gard. . .
Acum despre argumentele dl. Piciorus (nu mai zic BAstrix ca iar ma piraste la
nenea publicu cititor "ia uitat;i ceTmi face Cruceru" W )
Asta am: Tntjeles, dar care-i legatura cu Catedrala Mintuini Neamului?
Am Hijdes, dar nu sTnt de acord,
ESte traditional, dar nu este biblic ceea ce spui, draga Irina,
1. da, Harul lui Dumenzeu este Tn Biserica, dar nu Tn ziduri, ci Tn comunitatea Duhului,
Tntre Pietrele Vii, care ant credincio§ii. Ei formeaza Biserica. It;i polj imagina o multime
de musulmani Tntr-o biserica cregtina facind ritualul mecanic sj mTntuindu-se? Nu cred.
2. Tainele, aga cum le numegti, se savTrsesc Tn credint;a, adica Tn virtutea unei relatii
personale cu Cristas MTntuitorul, Ritualul nu Tsj face mecanic. efectul Tn afara unei astfel
de relatii, As spune ca relatia personals cu Sffnta Treime este constitutive actelor care
decurgTn urma credintjei.
' A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/.
' Regasibil la p. 181 a acestei carti.
185
3. Mintuirea ramlne o chestiune primordial personala, dar aid trebuie fo-arte fin facuta
distinctia [aid este ce pierdem noi neoprotestanp citeodata), am spus este
PERSONALA, nu INDMDUALA A fi persona Tnseamna a fi in relate.
Relat;ia este constitutive ontologic persoanei, Persona nu poate exista in afara relatiilor.
Asta neinvat;a teologia trinitara,
In acest sens Biserica este locul in care se confirms sj se afirma mintuirea mea, dar
mintuirea este ceea ce porne§te dinspre Persoana spre Eclesie §i nu dinspre Eclesia
spre Persona,
Sper ca n-am fost prea tehnic §i teologisitor *■&
teolobositor ^
In acest sens mintuirea ca neam este o enormitate teologica chiar si pentru teologia
patristica.
Atanasie, Capadocienii si-ar face cruce §i cu sttnga si cu dreapta daca ne-ar auzi cum
vorbim despre mintuirea neamuku sj participate la neam ca a condrt;ie a mintuirii.
»► prin patratosu decembrie 4, 2007 at 11:31 pm
186
La un an de „TeoIogie pentru azi": despre
experienfa §i viitor
Motto'
650.
„/4 urea inseamna sa nu privesti niciodata injos. . . dar sa
respiri taria aerului cu plamani din ce in ce mai sanato§i".
Intre 6 decembrie 2006 §i 6 decembrie 2007 platforma
Teologie pentru azi a ajuns un brand teologic ortodox [ceva
nou...§i nu e rau], cu sau fara voia noastra, numai pentru ca am
vrut sa daruim, sa ne daruim intr-un mod angajat.
Daca nu mai vrem sa daruim, cu un singur delete... se
poate narui tot ceea ce vede^i acum.
Nu ne e greu sa facem acest lucru! Nu ne aduce vreun
folos ceea ce scriem . . .
Insa, cu siguran|a, articolele noastre pot sa-i inspire pe
mul^i, sa-i incalzeasca, sa le dea o direcjie sau...sa ii faca pe
cat mai mul^i sa i§i gaseasca noi motive de ura, de invidie sau
de razbunare vizavi de noi.
E foarte u§or sa distrugi §i e foarte greu sa aduni, sa te
aduni in fa|a multora, pentru ca sa fii placut sau neplacut
referitor la un anume subiect, la o anume problematica.
Un articol din data de 5 decembrie 2007.
187
E foarte greu sa impaci diver§i oameni, foarte diver§i §i,
mai ales, pe cei care cred ca a avea o opinie e usor.
Opiniile nu stau/?e buze, ci stau infiinia ta\ Iar daca ai
una. . . atunci e una cu tine!
Platforma noastra a devenit o marca a muncii, a
echilibrului §i a bunului simj.
A§a ne percepem noi pe noi inline.
Admiratorii negativi, bineinjeles, vor avea o alta parere.
§i noi avem o parere despre ei, numai ca munca nu
poate fi eludata cand \\i sta inainte.
Numaral de 1450 de articole de pe pagina de intrare,
fara articolele din paginile auxiliare, vorbesc despre prezenja
noastra in mod direct, despre prezenja noastra non-profit, care
a demonstrat faptul, ca daca fiecare teolog, preot, credincios ar
face la fel, fiecare dupa puterea §i caracterul sau...faja
onlinului ortodox ar arata altfel §i ar fi... noua, mereu noua §i
imbietoare.
Am capatat in acest timp o a§a bogata experienja
online... incat putem sa ne consideram seniori editori,
neprofesioni§ti, de media fara nicio grandilocvenja.
Am capatat experienja scrisului contra-timp, de§i, ca
scriitor, nu imi era straina.
Insa aici am invajat contra-timpul nu numai cu
subiectele care trebuie scrise. . . ci §i cu oamenii care te citesc.
Interactivitatea face din scrisul contra-timp ceva mult
mai suplu, pentru ca oamenii vad cand scrii, cum scrii de la o
zi la alta §i cum raspunzi unor provocari pentru care nu trebuie
sa te pregatesti . . . ci pentru care trebuie sa gasesti capabilita^i in
tine insu^i.
Aici ara^i cine e§ti sub tegument. . .nu doar defafada\
Poate ca vom scrie un curs de interactivitate discursivd
[nu imi mai place cuvantul blogging] sau despre ce
inseamna. . .sa scrii cum respiri.
Am inva^at intr-un an sa reacjionam ideatic §i sa scriem
mai repede decat respiram, sa gandim secundele in litere
scrise, ne-am profesionalizat privirea §i gustul...a§a ca nu mai
gasim, chiar asa de des sau mai <ie/e>c...creatori de online care
sa ne sugrume atenjia, sa ne fascineze.
Cel mai prost este ca in Romania, cat §i in alte state,
creatorii de online vin, mai mereu, cu lucruri facile, cu lucruri
care nu au continuitate, cu lucruri care, eel mai adesea, nu au
personalitate §i interesul pentru create este foarte scazut la
nivel general.
188
De aceea am inva^at ca pe blog nu articolul cutare, care
\i-a adus rating sau cele 10 pe care tu crezi ca sunt cele mai
valoroase ale tale conteaza... ci acest ziar zilnic, pe care il
editam in contra-timp, pe fuga, conteaza... daca devine o parte
din tine, daca il astep^i, daca il vrei, §i ca editor §i ca cititor,
daca te manife§ti faja de el cu aprobare sau dezaprobare
puternica . . .pentru ca el exista tocmai pentru ca tu sa ai
atitudini.
Am creat atitudini!
Atitudini de viaja sau am scos la iveala...toxiinfectia
increderii in sine, grandilocvenja unui anume segment de
cititori, lipsa lui de masura sau masura lipsei lui dar §i
pudoarea, delicate^ea, increderea unui alt segment de cititori.
Cititorul nu ne-a intrebat daca avem sau nu chef sa
scriem, ce am mancat, cand am mancat, cat ne-am ostenit intr-
o zi, in care, dupa multe altele am §i . . . scris.
Dar nici noi nu am intrebat cititorii ce au facut ei peste
zi...de au mai avut timp §i chef sa ne citeasca noaptea sau
diminea^a, inainte de cafea.
Rolul nostru §i rolul lor, al cititorilor, se intrepatrunde in
febra de a fi... cotidieni cu noi insine. Dar §i crestini ortodocsi
cu noi insine.
Cand ai un program incarcat injelegi ca nu poji sa faci
tot ceea ce §tii ca trebuie safaci ca ortodox §i ca nu po^i sa fii
mereu eel pe care il vrei.
Cel care acjioneaza zilnic intr-un sector de activitate
in^elege ca orice efort suplimentar inseamna sa scazi dintr-o
placere pe care ai fi putut sa ^i-o faci.
Placerea odihnei, a mersului in aer liber, a cititului unei
car^i, a scrisului unei scrisori, a scrisului unui articol
§tihn;ific . . . sunt renegate in beneficiul interconectivitajii
dialogice, a scrisului pe blog.
Viul de a scrie da un tonus celui care te cite§te. §i nu
cred ca avem cititori reali... care adorm atunci cand ne citesc.
Ci, dimpotriva, cei mai mul^i cand ne citesc [simjim
asta!] ne trimit feedbackuri serioase, simjite de inima noastra,
de la rugaciuni la blesteme, de la mersul §i vorbitul in
forumuri §i in Biserici despre atitudinile noastre pana la
ghionturi pe care ni le dau in strada sau in arii publice.
Pe vara...rugam pe cei atenji la scrisul nostru, sa nu
creada ca am epuizat planul de scris pe care il avem! Nu am
ajuns nici la 30 % din el.
189
Surprizele, daca vrea Prea Curata Stapana §i patronul
onlinului nostru, Dumnezeiescul Nicolae al Mirelor
Lichiei . . . se vor Jine lanj.
Surprize de gust, de bun sirm;, de credinciosje fa^a de
Biserica in care traim §i ale carei madulare ii suntem §i pentru
poporul roman, care ne iriga prin vene.
Insa acest lucru nu ne-a facut §i nu ne va face
exclusivisti ci, dimpotriva, ne face sa avem o deschidere
planetara fa^a de Biserica Ortodoxa din toate coljurile lumii §i
fa^a de orice neam, credinja sau grupare religioasa, de la care
putem inva^a lucruri, care ne despart, cat §i lucruri care ne
apropie, care ne unesc.
§i cu toate acestea credem ca nu am inva^at decat 1%
din ce inseamna onlinuW
Viitorul e o surpriza pe de-a-ntregul.
Viitorul nu se masoara in va fi sau nu va fi. ..ci in...
Viitorul deja a inceput §i Qfrumos, va asiguram de acest
este.
lucru!
Numai ca viitorul de care va vorbim noi nu se na§te pe
strada, ci in inimile noastre. Daca noi suntem aljii pe fiecare
zi... viitorul e frumos! Acolo unde viitorul se vede bine, se
vede frumos e semn ca deja viitorul a inceput\
Va fi viitor!
Va mul^umim tuturor, va dorim tuturor sarbatori fericite,
multa bucurie in via^a dv., multa implinire §i sa fim in stare sa
facem faja schimbarilor, de orice fel ar fi ele!
190
Apologefii online ai Ortodoxiei fun folder
de urmarit!]
Motto 651 :
„. . .unul ca bastrix 652 nu da, loveste cu parerea", pastorul
Marius David Cruceru.
In folderul de aici , din eSnips, vom pune diferite
atitudini apologetice online ale ortodoc§ilor pe diverse teme.
Mottoul ales de noi confine un adevdr profund [gura
pacatosului, cateodata, adevarul graie§te!], acela ca:
apologetismul ortodox, apararea credin^ei ortodoxe in scris sau
infaptd este opalmd resimfitd dur de catre faja nesimjirii, care
se lauda cu faptul ca este ereticd.
M-am bucurat sa constat ca incep sd se formeze sau sd
se audd glasuri ortodoxe, atunci cand e vorba de distorsionari
mult prea evidente ale adevarului.
Valas sa citi^i! 654
Un articol din data de 6 decembrie 2007.
652 Preotul Dorin Piciorus.
653 A se vedea:
http://www.esnips.com/web/ApologetionlineaiOrtodoxiei?docsPage=3#files.
654 Pana atunci onlineul ortodox romanesc nu avea apologeti cotidieni, adica dintre aceia
care sa raspunda, in mod zilnic, la atacurile facute la adresa Ortodoxiei la nivel online.
Noi eram singuriL.si de aceea ne bucuram ca oamenii incepeau sa inteleaga ca e nevoie
de raspunsuri .. .si nu de tacere, cand suntem denigrati de catre diversi eterodocsi.
Numai ca, odata cu inmultirea extremistilor ortodocsi la nivel online si, cu precadere, in
WordPress, apologetismul ortodox a devenit atat de virulent si de fanatic, dar si deprost
concertat, incat nu iti mai doreai ca el sa existe.
191
Cea mai neindicatd antireclama ortodoxd pe
care am vazut-o!
Dupa 655 episodul comic de pe Orthoblog, in care s-a
incercat susjinerea colegului Danion ca sa nu-§i piarda
prestigiul [?!!!!], folosindu-se nu de un drept la replica ci de
insa§i articolul meu [cum §i 1-ar putea pierde daca e unul
real?\], avem de-a face cu o alta surpriza lamentabila, tot din
vecini [adica el are pagina web imaculata... dar incuviin|eaza
macularea altor pagini], pe blogul lui Lauren^iu Dumitru.
Mostra e aici:
Se vorlansa wlumele "DESPRE PROBLEMELETINERlLOR u §i 'UNDERGROUND -
REBELII GENERATIEI NU".
DATA: 1 DECEMBRIE 2007, orele 1 8,00 - 21.00,
SALA DALLES IN DREAPTALIBRARIEI DALLES (ianga Universrtate)
Detalii pe http://www.danionvasile.ro/blogJcanTerinte-si-lansari-de-C3rte/
***Rugarr> pa pr. drd. Dorm Pfcioruq sa nu se mai osteneasca sa vina si !a acesta
"conferinta", n-are de ce sa piarda vremea cu manefistii teoiogici d-aide Danion. . .
Intrebari §i remarce fire§ti:
1. Nimeni nu a supus unui examen critic expozeurile §i
carjile colegului Danion Vasile pana acum, de s-a panicat atat
de mult doar de la un singur articol tran§ant, fara zdmbet
ipocrit, despre el §i opera sa?
655 Un articol din data de 6 decembrie 2007.
192
2. Daca eu, ca teolog, il inspaimant atdt de mult meat
face lobby prin prietenul sau ca sa nu vin la conferinja sa, dupa
ce am spus public, aici pe blog, ca nici invitat nu mai vin, ce va
face . . . cu generafia underground, care e o generate nestavilita,
care injura de zece ori la doua fraze, e revan§arda §i mult mai
cinica decat as. putea fi eu sau decat imi permit sa fiu?
3. Oare cunoa§te generafia underground sau se preface
ca §tie toate subiectele ca §i pana acum?
4. In locul sau, daca nu ma temeam de nimic §i nu ma
credeam vulnerabil cu ceva, dimpotriva: a§ fi lasat pe criticii
mei constructivi ca sa vorbeasca.
Chiar i-a§ fi invitat sa scrie impotriva mea, ca sa se
observe cat e adevdr §i cat e urd bdddrand impotriva mea.
Criticile nu sunt demolatoare ci, dimpotriva, salvatoare,
atunci cand carjile sunt muncite, sunt transpirate, cand
duhovnicia este excedentara in ele §i cand sunt scrise pentru
toate categoriile de cititori.
Insa, cand ac^ionezi denigrator impotriva unei replici
dure dar realiste inseamna ca nu vrei sa te vezi prin ochii reali
ai publicului, prin cei cu care te vad ah;ii...§i traie§ti in iluzia
ca e§ti pldcut de top. §i prin asta eu sunt confirmat §i nu
infirmat\
5. Ce ar urma dupa sloganul: „Parinte Dorin nu veni la
conferinja!"? Ar urma: „Nu ne mai citi car^ile ca te dam in
judecata!"? Sau: „Nu mai fi baiat fain cu noi. . .pentru ca noi nu
suportam pe domnii, care se poarta frumos cu mojiciile
noastreV'l
Imediat vom edita corespondent lui cu noi , ca sa
atestam faptul ca nu am venit a§a, oricum, la conferin^a lui
D. [anion] Vasilc.ci am fast invitat chiar de catre el insu§i,
pentru ca sa constat ce se petrece acolo §i ca sa fiu critic, un
critic constructiv. . . dupa cum cred ca am fost cu prisosinja.
6. Daca intr-o conferin^a publicd, cineva nu poate sa
vina, din o mie de motive... inseamna ca e privatd. §i daca e
privata nu e publicd.
Iar daca e publicd, §i §tii sa fii un bun orator, un om
echilibrat, daca §tii sa moderezi §i sa sus^ii o discu^ie nu te
temi de nimic, pentru ca nu ai de ce.
656 Lucru care s-a concretizat in articolul:
http://www.teologiepentruazi.ro/2007/12/06/emailuri-inainte-si-dupaarticolul-critic-la-
adresa-lui-danion-vasile/.
193
Daca §tii sa comunici se observa iar daca §tii sa fii
impaciuitor, cooperant, deschis la critici . . . atunci iube§ti mai
degraba pe cei care te contesta decat pe cei care te admira.
§i daca cineva spune un lucru crud, care nu iji cade bine,
dar care e real, atunci ... e§ti infatuat, pentru ca nu §tii sa
accept cine esti §i cepofi.
§i nu e de vina nimeni ca nu stii sa accept criticile cu
zambetulpefafa, non-crispat, non§alant.
Ce contest eu in persoana §i opera colegului Danion
Vasile (asta pentru cei care nu vor sa citeasca mult):
1. Are car^i facute in graba, frivole, non-documentate,
facile, chiar daca merge pe premiza ca sunt carji de
popularizare .
Poate sa compare, spre exemplu, o carte a sa de
introducere in Ortodoxie... cu specializarea unei introduceri
intr-un program PC sau cu o introducere in vreo §tiinja anume.
2. Se erijeaza intr-un avva, dar din care nu emana
experienja duhovniceasca §i candoare, echilibru §i bun sinn;.
3. Are un tip de oratorie care nu e gustat decat de un
segment de credinciosj ortodocsj invajat cu un tip de discurs
invechit dar cu care nu po^i ie§i pe strada, in piaja, pe stadion,
la academie, pentru oameni care nu sunt du§i la Biserica.
4. Are atitudini anti-sinodale, discriminative,
ghetoizante care il due spre zona gri a eclesialitajii §i a
civismului european.
Poate sa conteste, deschis, public, punctul meu de
vedere §i nu e nicio paguba, daca nu se raliaza mii de oameni
la ce spun eu acum.
Orice punct de vedere e pe masura experienjei celui care
il emite. Punctul meu de vedere Jine de percepjia mea §i de
valorile mele de calcul §i . . . asta e!
Dupa cum se observa, punctul dumnealor de vedere, mai
mult nescris pana acum, e un fel de ardere pe rug. §i cand
vorbesc de ghetou, de atmosfera de ghetou in atitudinile sale §i
ale altora tocmai despre acest lucru vorbesc: despre
nervozitatea de a nega lucruri in locul carora nu mai pui nimic.
Punct. . . deocamdata!
194
Indicate de carte de la...pastorul Cruceru. Va
multumim pentru schimbarea de ton!
Va citim 657 , staji fara grija, domnule pastor Marius
Cruceru, cum, cu siguranja, ca ne cith;i §i dv.!
Doar suntem prieteni, nu?!
Parafrazand inca odata vorba colegului Danion Vasile,
cam cdte ne despart, ca sa ne mai si... uneascal
Sau cate acceptam ca avem in comun...m afara acelora,
care ne autoexclud din discufie!
Ne trimite la:
RECOVERING BIBLICAL
MANHOOD AND WOMANHOOD
A Response to
Evangelical Feminism
Edited by
John Piper and Wayne Grudem
CROSSWAY BOOKS
WHEATON, ILLINOIS
A DIVISION OF GOOD NEWS PUBLISHERS
In format PDF, 482p., carte care se poate gasi aici .
Bun venit, domnule Cruceru, in perimetrul discu^iilor
civilizate! Speram sa fiji macar pe locul 80-90 al eleganfei in
wp de aici incolo, daca la ratingul manipulat sunte^i lider
contestat.
§i totu§i . . . cand vom vedea PDF-urile carjilor dv., pentru
ca aji vazut: §tim sa fim critici faja de . . . caiti?
Uneori putem fi §i baieji finuji, daca in carji apare
nobleje, §tiin^a, sfinjenie, bun sim^ metoda 659 etc.
657 Un articol din data de 7 decembrie 2007.
658 A se vedea, pentru download:
http ://www. desiringgod. org/media/pdf/books_bbmw/bbmw.pdf .
659 Cartile pastorului Marius David Cruceru... au tot intarziat sa apara.
195
Un concert de colinde prea dorit...§i prea
pufine locuri
Aseara 660 , 9 decembrie 2007, cateva sute de persoane au
intrat in Palatul Patriarhiei §i au audiat concertul de colinde
anual.
Alte cateva sute au ramas afara. Inca un argument in
plus ca nu ne trebuie numai o alta catedrald patriarhala ci §i
sdli largi pentru intruniri teologice, expozi^ii, seminarii §i
concerte.
Pentru publicul de aseara, un public numeros, ca la
fotbal, trebuia un stadion defotbal. Nu e nicio exagerare!
Un articol din data de 10 decembrie 2007.
196
Am fost placut surprins sa vad, ca doritorii de colinde
venisera cu intreaga familie, compusa, deopotriva, din cei mici
§i cei foarte batrani §i. . .nu mai erau locuri.
Vreo trei americani faceau fotografii impreuna cu mine
in nartex §i . . . erau afara.
Un translator ii explica unui musulman cum sta treaba
pe la noi.
Patru monahii catolice venisera §i ele pentru
colinde . . . dar de unde locuri?
Vreo 5 Jiganci, cu fuste colorate §i imbracate ca de
sarbatoare. . . doreau §i ele colinde.
Mul^i tineri, copii, cupluri de adolescent . . . erau amaraji
ca nu mai au prins loc in sala.
Adica la parter, la etajul 1 §i la etajul 2 era arhiplin.
Mul^i dintre cei de afara aveau un regret atat de
pronun^at pe fe^ele lor incat ^i se facea mila de dorin^a lor, de
entuziasmul lor.
De§i erau con§tien^i ca nu li se va deschide u§a, stateau
la intrare §i ascultau la megafoane ce se petrecea inauntru. Am
ramas uimit de aceasta dorin^a, din ce in ce mai mare, pentru
autenticul exprimdrii ortodoxe.
Pentru toji ace§tia trebuie sa facem mai mult.
Trebuie sa facem §i mai mult.
§i e bine ca cererea e mare, e foarte mare, pentru ca ne
va obliga sa avem oferte din ce in ce mai consistente.
197
Avantajele §i dezvantajele onlineului pentru un
teolog ortodox
E un 661 subiect periculos . . .tocmai prin sinceritatea lui
debordanta. §i sunt con§tient de faptul ca aceasta realitate va
avea o §i mai mare valenfa, pentru cat mai mun;i, numai in
momentul cand vom putea compara mai mulji teologi
ortodoc§i, care se produc astfel . . .adica zilnic, in sistem online.
Cum la noi, teologii care se produc online, sunt extrem
de pu^ini astazi . . . cuantificarea acestei lucrari pastorale e
destinata viitorului.
Poate in 5-10 ani vom judeca mult mai judicios, corect
lucrurile care se construiesc acum §i care par mai mult o
joaca. ..de oameni mari sau ceva foarte complicat.
Prezentarea zilnica, producerea zilnica in sistem online,
ca teolog ortodox... produce mutajii in cei care te in|eleg §i ...
ar putea sa reacjioneze intr-un mod foarte echidistant intr-o
anume problema.
Atunci cand ai o problematica ortodoxa ingusta §i cand
te pozi|ionezi fanatic pentru cateva idei publicul pe care \i-\
dobande§ti zilnic ... reac^ioneaza instinctiv, ca §i tine.
Instinctualitatea nu are insa nimic de-a face cu opinia
coerenta asupra unui lucru, a unei problematici. Cel care
reac|ioneaza instinctiv dovedeste ca nu are conformitate
interioara cu adancimile vie^ii ortodoxe, unde experienfa §i nu
impulsivitatea vorbe§te eel mai credibil.
Astfel, unul dintre avantajele enorme ale sistemului
online e aceea ca el ni da capacitatea sa ai o problematica
cuprinzatoare §i nu ingusta asupra prezentarii viejii §i
teologiei ortodoxe.
Avantajul acesta devine un dezavantaj enorm cand
incerci sa comprimi subiectele sau sa le epuizezi foarte repede.
Universalitatea onlinului te trage la rost cand tu vrei sa
prive§ti restrictiv §i foarte subiectiv o tematica anume.
Prin esen^a, un subiect eperpetuu deschis.
661 Un articol din data de 12 decembrie 2007.
198
Cand tragi concluzii pripite, cititorii care revin asupra
opiniilor tale mai vechi vad diferenje de fluctuate intre o
intelegere ingustd §i alta largd a problematicilor di scutate.
Daca dai sentimentul ca e§ti stdpdn absolut asupra
subiectelor §i ca nu mai are nimeni nimic de spus intri in
coliziune cu o lege nescrisa a onlinului: totul e deschis §i vafi
deschis spre interpretare .
E timp §i e nevoie §i de o abordare mai pozitivd a
lucrurilor pozitive cat §i pentru o evaluare mult mai coerentd a
derapajelor negativiste 662 .
Un alt avantaj al sistemului online e acela ca nu ai unde
sd te ascunzi in acest spa^iu incomprehensibil de mare.
Racordarile tale la subiecte trebuie sa fie universaliste .
Gravitatea §i adancimea lor trebuie sa fie probata.
Cititorii injeleg, pe masura experienjei lor, un subiect
sau altul §i se pronun^a ca atare. Numai ca una e sa te citeasca
neprofesioni§tii §i altceva e sa te citeasca profesioni§tii
Teologiei: adica oamenii duhovnice§ti erudifi.
Dezavantajul enorm al onlinului teologic ortodox e acela
ca trebuie sa intuie§ti codul care \\i deschide subiectele §i
trebuie sa ai experien^a care sa te faca deogdndire cu teologul
care scrie.
Insa revenirea constants asupra problematicii discutate
anterior de catre el...te face sa treci, pe nesim^ite, in launtrul
modului de a gandi al teologului.
Citirea repezita, frugala, pe care crezi ca o hale§ti
imediat ca pe o clatita...nu are sor^i de izbanda pe termen
lung.
In ceea ce ma prive§te (§i cred ca acest lucru se intampla
cu orice teolog care se produce online), proiectul editorial are
coeren^a numai daca il parcurgi de la un cap la altul sau daca
mergi in pas cu el.
Dezavantajul enorm e sa te pozi^ionezi restrictiv fa^a de
acest proiect editorial teologic numai pentru ca intr-o anume
problematica Ji s-a parut ca autorul nu este in asentimentul tau.
Din acest motiv apar polemicile sterile, agasante §i
epuizante. . .pentru ca cititorii nu a§teapta continuarea.
Avantajul enorm e ca sistemul online nu inchide
niciodata cartea, ci cartea se scrie continuu.
66 ^ Lucru pe care incepem sa il facem acum, comentand, la o anumita distanta temporala
dar si interioara, articolele noastre si reactiile la ele.
199
La cartea care se afla in scriere contribuie o serie de
factori, printre care comentatorii ei online au un cuantum
ridicat in specializarea problematicilor ei.
Cel mai mare dezavantaj insa al sistemului online,
dezavantajul dezavantaj el or, e sa acela ca e observabil cand nu
e§ti in stare ca sa sus^ii zilnic respirafia teologica pe care o cer
cititorii.
Tocmai de aceea nu mulji se inhama la un proiect
teologic online. E mult mai u§or sa scrii o carte, unde viitorii
cititori nu vad culisele, nu le percep, nu le intuiesc, nu le
simt...
Insa onlinul zilnic cere o persoana care sa dovedeasca ca
este in permanent un om teologic, cu o viafa teologica §i
mi...cu sincope.
Onlinul, in aceasta situate, nu e numai o porta voce a
gdndirii tale (dupa cum e§ti perceput intr-o carte, spre
exemplu), ci a intregii tale viefi.
Orice pas defectuos se contorizeaza.
La acjiunile tale online privesc sute de ochii, mii de ochi
iar tu trebuie sa gande§ti §i sa acjionezi in contratimp . . .§i, in
acela§i timp, ortodox.
§i nu de fajada ortodox... ci sa dovedesti ca viaja ta e
una cu gandurile tale sau ca respira^ia ta e reala, e cea pe care o
ai §i in culcare §i in sculare. . . §i pe tot restul zilei.
Cand nu e§ti, cand nu viezi zilnic ortodox, cand nu
incerci sa prive§ti suplu lucrurile in fiecare clipa §i universalist
in acela§i timp, §i cand ba^i pasul pe loc, doua saptamani la
acela§i subiect...acest dezavantaj apare, ca o stridenja enorma,
pe chipul onlineului tau, a blogului tau.
Daca nu e§ti atent la ea, la uratul de pe chipul onlineului
tau, §i te culci pe laurii fidelilor tai, a comentatorilor tai
fideli . . . ie§i din cursa prezentarii acurate a vie^ii ortodoxe, ca
teolog ortodox... caci incerci sa reduci via^a Bisericii §i
credin^a noastra doar la trei Sfhni, doar la trei subiecte, doar la
3 atitudini.
Cand nu apare noul, in fiecare zi, pe blogul tau, cand nu
apare schimbarea, cand nu apar nuanfele...mi avem de-a face
cu un teolog ortodox, care are simjul onlineului.
El trebuie sa te entuziasmeze, sa te convinga, sa te
intrige, sa te invite la studiu §i experien^a directa, sa te faca sa
te recuno§ti, sa il recuno§ti in mod intim, sa recuno§ti pe cei pe
care ii iube§ti in mod comun cu el, sa te faca sa te sim^i
prezent, in curentul lucrurilor noastre zilnice, cu emojii tinere,
200
cu atitudini coerente, cu fragilitaji de gand §i de atitudine
rapitoare.
E dezavantajos onlineul pentru ca te explicd profund iar
daca vrei sa te mai ascunzi sau sa munce§ti mai pufin decat
cum l-ai obisnuit, publicul se bosumfleaza.
Onlineul e un teren al performanjelor zilnice.
Trebuie sa ai nervi de diamant, prea multa rabdare, prea
multa daruire. . . §i sa fii un izvor de viafa pentru ah;ii.
E dezavantajos ca QstGprea epuizant. . .
E o reprezentajie zilnica. . .
E avantajos insa ca are o istorie, pe care nu o po^i
desconsidera, decat daca nu o infelegi.
Poate ca altadata vom fi mult mai conci§i '... decat
oboseala care ne conturba acum.
Concluzia de astazi ar fi asta: onlinul unui teolog
ortodox autentic e cea mai mare proba de curaj §i de eficienla
predicatoriala pentru lumea in care traim.
201
De ce nu a devenit parintele Dorin... pastor
baptist?
Pentru ca 663 nu ii plac extremismele, pentru ca nu ii plac
falsificarile realitafilor istorice §i duhovnicegti ale nn;elegerii
Scripturii §i Tradijiei, pentru ca nu ii plac stupizeniile §i
jocurile de-a inventatul de Biserici dupa 1 8 secole de Biserica,
pentru ca are o buna incadrare istorica asupra coerenjei §i
continuitafii Bisericii Ortodoxe, a singurei Biserici a lui
Dumnezeu §i pentru ca vrea sa fie cu Sfinjii Bisericii una, cu
Sfin^ii Bisericii lui Hristos §i cu Prea Curata Stapana pentru
toata ve§nicia, vazand slava Trehnii . . . §i nu mirosind a lad
toata ve§nicia sau a ne-Biserica.
663 Un articol din data de 17 decembne 2007.
202
Ce nu au vrut sa infeleaga doctorii eterodocsi
care si-aufacut tezape subiectul: Dumitru Staniloae?
Ca teologia 664 lui §i via^a lui, §i durerile lui, §i
profunzimile lui se nn;eleg daca cobori in smerenie, daca \\i
renegi ereziile, daca te botezi ortodox §i incepi sa te nevoie§ti
cu multa curate de con§tiin^a...pentru ca sa vezi in tine insiui
cum se na§te luminarea lui Dumnezeu, dragostea
dumnezeiasca §i amplitudinea injelegerii interioare a dogmelor
Bisericii lui Hristos.
664 Ibidem.
203
Care e diferenfa intre o teza §tiinfifica de
teologie §i o teza duhovnicesco-§tiinfifica de teologie?
O teza 665 de teologie pur-§tihn;ifica ortodoxa, luterana,
romano-catolica etc . . . se poate face injurand, curvind, fumand,
fara con§tiinJa, fara o legatura cu Hristos, po^i fii chiar liber
cugetator, ateu sau vrajitor . . . §i o faci.
Ea este rajionala, echilibrata, cu note de subsol, cu
referin^e, are aparenie teologice . . . §i iji iei doctoratul.
O teza de teologie duhovnicesco-§tirrn;ifica ortodoxa se
face cu multa asceza, cu multa con§tiinJa, cu multa curate, cu
multa frica de Dumnezeu, cu dorinja de a-i ajuta §i pe ah;ii,
fiind atent la detalii, la texte, la traduceri, la comentarii, la stil,
la prezentare, la nuance... §i, mai ales, foarte atent sa spui
adevarul cat mai deplin, cat mai concis, cat mai onest... dxxpa.
puterea ta.
Diferen^ele se vad la citit, cand compari vie^ile mai
multor doctori in teologie... §i cand ne-om intalni la Judecata
de apoi cu tezele in inimi.
665 Ibidem.
204
Ce inseamna a face exegeza la un text scriptural
sau patristic?
Inseamna 666 a vedea, dupa puterea ta duhovniceasca §i
dupa cuno§tinJele tale, infelegerile duhovnice§ti ale textului,
infelegerile tipice §i simbolice ale textului.
E un motiv pentru o cercetare filologica, istorica §i
contextuala a textelor, un motiv pentru a te nevoi, e
normalitatea cotidiana a unui teolog sau cum traie§te un teolog
ortodox pe fiecare zi.
Daca nu traie§ti in §i prin prisma nn;elegerilor Scripturii,
ale Tradijiei, ale viejii Bisericii §i ale simjirii reale §i plenare a
lui Dumnezeu in create ... e§ti mecanic auto, florar,
sculptor. . . dar nu teolog ortodox.
666 Ibidem.
205
De ce nu e bine safaci cdrfi §i articole teologice
repezite, visdnd la alte interese sau ddndu-te de
arhicunoscdtor cdnd nu e cazul?
Pentru ca 667 , daca acum unii inchid ochii 669, sau e§ti pe
val 669 pentru ca sunt o mie care te susjin, posteritatea i^i taie
soclul, daca nu il meri^i, te arata drept plagiator §i trdntor,
drept cancanist §i meschin, te pune intr-un con; de biblioteca §i
te mananca cariile.
§i, despre astfel de mor// 670 ...numai tacerel
667 Ibidem.
668 Si nu te critica.
669 Esti celebru din cauza unui succes sau a pozitiei sociale pe care o ai.
670 Necitirea ta inseamna o moarte a posteritatii tale.
206
De ce nu tot ce zboara... se mandnca?
671
Pentru ca nu poji prinde ceea ce zboara
= 672
Un articol din data de 17 decembrie 2007. Am ales sa fac articole mici si foarte mici
pentru a ironiza pe cei care aveasu tupeul sa spuna, ca mi ma citesc... pentru ca scriu
articole prea mari.
672 Nu ma cititi pentru ca gandurile mele va intrec mintea. Ele zboara mai presus de
mintea voastra.
207
Nu-miplac emoticoanele!
©:)© :(@;)©-J3#;j)©#S>:D< #!-/•» •:•>•*• :-**=« ®:-0
©X(©:>@B-)©:-S© #:-S® >:) @ :t((© :))©:| 0/:)§t = 3)t :-B®
=;©£:-<: ^:)] *@* ~X< ©0 :-h T© :-t © I-) ^L-) ©:-&©:-$©[-( ^:0)
t^<:-P©(:|@=P~^:-?§#-o»=D> § :-SS © &■) © :*o &:-w © :-<
©<):)^:o 3 oil :-?^©^M^@)$~:>^@};-*m-^**==$(~~)
De ce nu-mi plac? 673 Pentru ca ele sunt w« pseudo-
sprijin al celor care nu §tiu sa scrie, o pseudo-exprimare a
celor care nu §tiu sa-§i exprime in cuvinte sentimentele, starile
de spirit, atitudinile personalizate, adica nu stiu sa descrie . . . §i
in loc sa descrie se folosesc de scheme de reacfii gata
concepute.
Astfel, daca limbajul de lemn e format din locuri
comune stresante §i din expresii nepersonalizate de niciun fel,
dialogul de tip emoticon e un limbaj de lemn online, care nu
formeaza o limba universale ci banalizeaza reacfiile
personate, le usuca de seva §i rezulta o non-comunicare.
Adica te iubesc, mor defoame, sunt prost, iarta-ma, am
nevoie de tine, sunt bolnav etc.nu spun nimic unui om
inteligent, de spirit, daca nu exprima adancul aceluia.
Te iubesc e un lucru comun, e ceva banal, o parte a
limbajului de lemn, daca nu e bagat intr-o stare de spirit, daca
nu e personalizat, daca nu se spune in cuvinte proprii.
A§a ca, renun|a|i la impersonalismul emoticonului §i
spuneji-va sufletul in cuvinte care sa va reprezinte!
A§a ajungeji la inima celui/celei care trebuie . . .
673 Un articol din data de 18 decembrie 2007.
Imaginea supra e cf. sursa:
http://2.bp.blogspot.com/_i6co2fwMbTo/S5VsYgd4udI/AAAAAAAALbY/tNyrxooMb
KU/emoticoane. gif .
208
Observafii de iarna
Se mare§te 674 , tot mai mult, nesimjirea extremi§tilor 67
ortodoc§i. Daca nu au motive le inventeaza. Sunt fara faja 676
sau cu o nesimjire atat de evidenta incat nu te mai mini nimic.
Nici nu mai §tii daca sa-i cataloghezi plecafi cu pluta
sau doar niste copii care vor sa epateze cu tot dinadinsul.
In acela§i timp, tot mai mulji injeleg trendul emofiei
care aduce bani in buzunar 677 , ca se vinde turbarea interioara,
indelicatefea §i ca trebuie sa fii tocsun §i inchizitorial ca sa
vinzi bine.
Un articol din data de 19 decembrie 2007.
" 5 Ma refeream la articolul de aici: http://www.razbointrucuvant.ro/2007/12/16/la-18-
ani-de-libertate-ranile-comunismului-in-noi-sau-lumina-ce-ni-se-vara-pe-gat-cu-sila/.
Ideea era ca parohiile bucurestene sunt obligate de catre patriarhul Romaniei sa dea bani
pentru trustul de presa al Patriarhiei, ca si cand nu ar fi fost al nostru, al tururora.
Insa noi urmaream tonul zeflemitor, contestator al celor de la Razboi intru Cuvdnt si a
celor care comentau la ei si fata de acest curent nefast reactionam.
Acum insa s-a ajuns la cote inimaginabile de extremism si frivolitate in mediul ortodox
online iar manifestarile lor de atunci par lucruri puerile .
616 Nu isi asuma identitatea...ci sunt „marii aparatori" anonimi ai Ortodoxiei romanesti.
677 A se vedea:
http://grupareaaproape.wordpress.com/2007/12/19/birocratie-ecumenism-si-socialismul-
eclezial/.
Mihail Neamtu a fost de partea extremistilor ortodocsi online si in cazul Inptei
impotriva ecumenismului si a cererii de depunere din treapta a IPS Nicolae Corneanu,
tocmai de aceea acestia 1-au acceptat ca al lor.
Insa el doar a profi tat de atmosfera creata...si s-a dispensat, foarte curand, de ei.
209
In loc de teologie, care pare cumva o acjiune non-profit
la inaljimea careia e cam greu sa fii, facem o luptd amorald cu
con§tiinJa noastra 678 .
Ne dam peste cap, ne punem capul la contribute ca sa
ne marginalizam, pe timp ce incercam sd ne propunem.
Ideea de meritocrafie e folosita infla^ional drept armura
pentru nesimjire.
Tu, tanar, ortodox nepdtat, auzi ca e momentul sa dai in
cei care sunt... ortodocsi pdtafi, care au facut pact cu
comunismul . . . dupa cum faci tu acum cu magna^ii democra^iei.
§i, pentru ca e mai profitabil sd ai bani in buzunar decat
sd ai constiinf a... scrii impotriva Bisericii de dimineaja pana
seara, e§ti apologetul ei negru, apologiile tale au morga
impunatoare pentru ca exista un public al tau oligofren in cele
ale duhovniciei, care te aplauda... §i stai bine mersi, gustand
Candida indelicate^e cu aer pietist, crezand ca nimeni nu
observd duplicitatea care te propaga, te propune 679 . . .
Ieri ii spuneam unui prieten 680 , care i§i face un doctorat
in afara, in esenja: dacd vrefi sd vd cred un teolog ortodox,
care a plecat in strdindtate ca sd facd ceva pentru teologia
ortodoxd romdneascd, dupa cei 5 ani de studii ai dv. la
facultdfi cu biblioteci enorme, ar trebui sd imi prezentafi in
manuscris, pe langd teza dv. doctorald, un tratat de teologie,
pe orice temd, de celpufin 2000 depagini... ca sd observ ca afi
plecat ca sd vd dedicafi studiului teologie. Nu am primit niciun
mesaj de la el pana la aceasta ora . . .
Se poate sa cerprea mult confrajilor intra Teologie?
Oare trebuie sa fim nesimfifi ca sa fim „Sfhn;i" §i
bdddrani ca sa parem oameni „credibil", „rezonabili"?
Oare po^i sa fii teolog de Oxford, de Cambridge, de
Ierasalim sau Kiev numai in teza doctorala §i in trei fi^uici
mici de carte §i in rest sa nu mai ai niciun proiect gigant, la
care sa te epuizezi zilnic? 682
678 Erau cuvinte tot pentru Mihail Neamtu, care speram sa aiba ganduri mult mai
evlavioase fata de teologia si viata Bisericii. Se pare insa ca, pana acum, m-am inselat in
privinta lui: nu doreste sa fie el insusi ci se vine intr-un mod josnic.
679 Tot despre el.
680 Lui Ionut Biliuta. A se vedea: http://www.hist.ceu. hu/?q=node/13. Acesta e contul
sau de Facebook: http://www.facebook.com/ionut.biliuta.
681 Pentru ca munca sustinuta, facuta cu constiinta ar da acest rezultat in mod firesc, o
lucrare sau mai multe de dimensiuni gigantissime sau ai strange un enorm de mult
material, pe care 1-ai putea folosi in ani la rand, daca ai plecat la studii, in strainatate, cu
plan de studiu si nu de imbogatire.
682 Pentru ca nu imi inchipui un Doctor in Teologie, care sa nu aiba unul sau mai multe
proiecte pentru toata viata, ci sa inceapa sa someze dupa ce si-a luat doctoratul.
210
Drama mea e aceea 683 ca nu m-a convins nimeni pana
acum ca afi cineva inseamna a face ceva ieftin, fara efort...§i
ca a avea trei laudatori, bine pu§i, e singurul motiv pentru care
devii enorm.
In incheierea acestui articol va voi face o confesiune,
poate, asteptata 684 .
Vreau sa raspund la intrebarea: de ce nu imi plac colegii
mei tineri, care ii condamnd sau ii judeca pe cei batrdni ai
teologiei sau istoria teologiei romdnesti depdna acum?
Nu imi plac pentru ca nu dovedesc, de 10 ori mai mult,
ca ii intrec pe cei pe care ii denigreaza. Cred ca cineva se poate
numi destept in ale Teologiei §i poate sa judece pe cine vrea
el, daca, spre exemplu, face un lucru din cele pe care le vom
enumera acum:
1. Traduce din nou Sfanta Scriptura, de la un cap la
altul, §i face §i comentarii extinse la ea.
2. Traduce eel pu^in 3 titani ai Teologiei de la un cap la
altul, adica peste 300 de car^i patristice din orice limba o §tie.
3 . Face comentarii la toate cardie Sfintei Scripturi sau la
cultul ortodox §i Viejile Sfinjilor in mod extins.
4. Produce unul-doua dic^ionare sau colecjii de teologie
de unul singur etc.
Cum pentru a face un asemenea lucru ni ia de la 20 la 60
de ani...§i inveji, pe fiecare zi, cat de mic §i de prost e§ti pe
langa inaintasji tai...in^elegi ca niciun teolog cu bun simf §i cu
munca de fiecare zi, nu are timp sa se certe cu inainta§ii,
pentru ca e concentrat la faptul de a pune §i el o piatra
fundamentala la edificiul teologiei Bisericii Ortodoxe.
Tot ce e in afara de smerenie, munca §i transpirajie . . . e
cancan, vorba reclamei. De aceea nu avem nicio stima pentru
cei care sunt cancanisti dar se cred teologi.
183 Ca nu imi plac diletantiL.dar de ei dau tot timpul.
684 De catre unn.
211
Ne consumam, consumam, ne isterizam si
devenim insensibili
Nu ma mini faptul 68 ca ne trebuie atdt de
mw/fe...Cumparaturile excesive vor sa umple un gol, eel creat
de neiubire, de nefericire, de singuratate, de ratarea de sine.
Cumparam ca sd uitdm, mai degraba decat pentru faptul
ca nu avem.
Ieri, un cuplu de tineri in jurul a 35 de ani [eram cu ei la
rand], §i-au cumparat trei sutere [trei jocuri cu
impu§caturi] . . . ca sa se distreze de Craciun. Erau de un
pesimism elocvent. Poate ca nu gandeau ca se poate sim^i si
mai multa bucurie decat atat.
Poate ca al|ii §i-au cumparat un set de prezervative, doua
butoaie de bere, cateva kilograme de carne ...ca. sd se distreze
dinplin.
Ne consumam banii pentru ca sa ne consumam timpul,
nefericirea, tristejea, disperarea.
O tanara i§i punea problema ce sa faca de Craciun
pentru ca nu are cu cine face sex.. . §i nu i se parea deloc jenant
sa i§i spuna, in gura mare, intr-un spa|iu public, necesitatea sa
' Un articol din data de 25 decembrie 2007.
212
fiziologica. Dansa vroia sex §i nu dragoste, ceea ce reprezinta
doua lucruri diferite.
La urma urmei, cumparaturile excesive,
arhisuplimentare, care nu i§i mai gasesc rostul la noi in casa,
sunt o dragoste pentru noi, faja de noi maladiva, care ne face
gro§i la inima, insensibili.
Pentru ca (poate, s-ar pare,a ca nu are nicio legatura cu
insensibilitatea) a avea 100 de perechi de pantofi §i a nu te
gandi sa dai macar 10 cadou altora. . . e o mare insensibilitate.
Sau tu sa iei ditamai maldarul de pachete §i sa nu ai 1
leu pentru colindatori . . .
Insensibilitatea Jine de nefrecventarea relajiilor reale cu
oamenii. Daca nu te leaga mai nimic de nimeni e normal sa nu
ai slabiciune fa^a de durerile oamenilor, faja de accidente, boli,
faja de saracia lucie aflata la tot pasul.
Observ de multe ori in fiinja mea durerea ca nu am facut
o milostenie zilnic, ca nu am dat cuiva ceva, de la un sfat la
ceva fizic, la un obiect anume. §i ma gandesc cum arata inima
care nu simte sa dea nimic nimanui, ba, dimpotriva, sa ia tot ce
se poate de la aljii.
Insensibilitatea se na§te din cumparaturile numai pentru
tine, pentru egoismul tau, intr-o viaja personala care nu dore§te
sa integreze §i pe al^ii in ea ci sa ne separe, cat mai dramatic,
pe unii de ah;ii.
Eu sunt aid iar tu esti acolo. Tu nu esti al meu, daca nu
am de luat ceva de la tine. §i, de aceea, gandind a§a, devenim
ni§te monade inchise in noi, ni§te ipseisti, ni§te egoi§ti notorii,
care nu pot vedea pe ah;ii din cauza ca nu i§i vad inima lor.
Daca am Jine la mantuirea noastra am vedea §i pe al^ii, i-am
vedea pe toji.
Cum se explica atunci egoismul dintr-o populate
majoritar ortodoxa? Prin infuzarea, la nivel larg, a
sentimentului ca democrafia §i capitalismul inseamna
subiectivism feroce, inseamna concur 'enfa nemiloasa,
inseamna singuratate profitabila §i bucurie de avutul propriu
in mod exclusivist.
Noi suntem la inceputul unui mod de a fi social, care
inca nu ne-a insingurat cu totul, care nu ne-a creat o
singuratate atat de patologica incat sa ne urcam pe pereji de
durere, de atata gol interior.
213
Insa haul interior al singuratajii noastre sociale create de
la o zi la alta 686 . De aceea exista atata egoism feroce pe cat ne
imbogajim, pentru ca noi credem ca asta ne va aduce un bine.
Insa cand paharul se va tot umple §i vom vedea drama
noastra, singuratatea noastra, lipsa noastra de sprijin in ah;ii,
avem doua §anse: orifugim spre aljii, spre rela^ii reale cu un
dor nebun, lucru care se simte din plin inca de acum ori
innebunim §i ne sinucidem.
Chatul cu necunoscuji, relajiile online, petrecerile in
masa, distrac^iile fara reguli sunt simptomele singuratafii, pe
de o parte iar, pe de alta parte, sunt cautari de iesire seculare
din drama personala, din pustiul personal.
Insa, in adancul lor, cei care cauta petreceri muzicale
sau amoroase, cauta de fapt, fara niciun dubiu, sa umple cu
ceva, cumva, §i cat mai rapid singuratatea lor, spleenul lor.
De aceea nu ma mira ca oamenii sunt goi, ca vor sa fie
dementi, ca violeaza, ca omoara, ca blasfemiaza in chip §i
fel...
Nu ar putea sa faca altfel, atata timp cat ei sunt ni§te
mine din punct de vedere duhovnicesc.
Ceea ce ma minuneaza e ca toji ace§ti dezaxa^i ai lumii
noastre, care nu mai au valori §i principii nu fac fapte
reprobabile in stil mare. Adica Dumnezeu le astampara cumva
pofta lor de distrugere tocmai in rabufnirile de tot felul pe care
le au.
O tanara drogata se batea cu mama ei mai nu §tiu cand
pentru ca nu o lasa sa se marite cu un recidivist in ale
casatoriilor repezite.
Dorea sa se casatoreasca pentru ca nu putea trai fara sex,
fara tigari §i droguri. Acasa nu era suportata cu fumul de Jigara
§i cu droguri nici atat, a§a ca vroia sa se casatoreasca [sa
traiasca in concubinaj, mai pe §leau] numai pentru aceste trei
lucruri.
O casatorie instinctuala, fara plan, fara sa se cunoasca,
fara sa aiba proiec^ii de viitor.
Nu sim^i in tine pacea harului §i e§ti orb. Mergi anapoda
dar nu vrei sa o recuno§ti. Ji-e ru§ine de ceea ce faci dar nu
vrei sa o recuno§ti . . .
686 Si acum constatam cum el a crescut, acest hau al necomunicarii, al egosimului, ideea
c&fiecare e pe cont propriu si ca toate sunt numai pentru noi.
687 Cuvant englezesc: plictiseala.
214
Fara doar §i poate, cele mai multe pacate se fac de
marile sarbatori. De ce? Pentru ca atunci simji eel mai acut ca
nu e§ti plin, ca nu e§ti om, ca nu e§ti fericit.
§i dai vina pe El, pe paring, pe societate . . . pentru ca tu
e§ti ilogic, ca e§ti instinctual, ca e§ti fara preocupari pentru a te
implini interior.
215
Fotograf din mers [5j
'688
.689
Anti-Gramo's, anti-Moga ...De ce? Pentru ca nu ne
intereseaza ceea ce este banal. . .
It's first shooter... the first best of the best
photo walking. . .Prea de best.
Singurul pozat anti-Moga, anti-Gramo's.
Ceva de speriat.
Primul arhi-primul pozat fara banal, pentru ca nu ne
place banalul.
Adevaratul live blogging. ro
690
Un articol din data de 28 decembrie 2007, scris impotriva gramosilor, care stateau in
top (votati de catre prieteni) numai cu fotografii facute in graba plimbarii. E un articol
de prostest nu impotriva photobloggingului ci a modului in care Lect. Gheorghe
Stefanov intelegea sa se propuna ca creator de online.
689 Aluzie la un cantec in care Moga canta anti-Moga. E vorba de Marius Moga:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Moga.
690 Aluzie la: http://gramos.wordpress.com/2007/12/26/primul-live-blogging/.
216
Un photowalking cu 50.000 de comentarii §i 900.000 de
vizite pe an mai mult decat masluite.
Arhi-super-foto-super-foto gramo's...Pentru ca nu ne
plac lucrurile banale, pentru ca nu ne plac farsorii, pentru ca e
super-hiper-live-super blogging 691 .
§i e hiper-foto-super-blogging, pentru ca nu e deloc si
pentru ca nu ne plac banalii, super-banalii, hiper-super-banalii.
Ma, ma in|elegi: e crazy first foto shooting foto walking
sau ce mai e!
§i asta pentru ca noi nu ne luam de blogarii banali, ci de
cei superbanali, de super foto blogginguri de blogginguri.
Caricaturizam modul foarte serios in care d-1 Stefanov se propunea, desi nu era
cazuL.cu niste fotografii proaste calitativ. De aceea si eu am ales pe cele mai
proaste... pentru ca sa inlustrez modul in care percep plimbarea, in graba, prin oras,
pentru a fotografia.
217
,692
dor
Adica: lasa-neeeee..., lasa-neeeeee '" ...ca ne
maselele . . .de atata hiper-shooting, hiper gramo's!
Orice sfar§it are §i el un bun simf, dar la Gramo's vere
bunul simj e ceva revolut, impachetat rau de tot. . .
Adica la fiecare tampenie pe care o scrie domnul
lector. . .intra 2000 de oameni pe zi??????
Ca sa ce?! ! ! Sa miroase cuvintele?! ! ! ! !
Le citi^i cu lupa sau cu sapal
Daca credeji ca suntefi genial, domnule lector sau
celebru, va spunem, a§a, prietene§te, ca noi va percepem doar
ca pe un om hiper-super-banal . . .
Noi am scris aceste cuvinte pentru ca va doare in cot §i
ave|i §oriciul gros 693 . . .
' Unul dintre strigatele live ale suporturilor atunci cand jucatorii de fotbal, arbitri
antrenorul sau patronul echipei se arata incompetenti.
693 Insa la putine zile dupa acest eveniment, care, se pare, ca 1-a durat (un lucru bun,
zicem noi!), Gramo 's au trecut pe domeniu propriu. Adica aici: http://gramo.ro/.
218
Poate ca a\i vrea sa §tiji de ce suntefi banal... in ochii
no§tri. Daca considera^i ca e necesar va spunem §i acest lucru.
219
Finalizdnd gdnduri
Motto'
694.
„Daca vrei sa stai la poarta, pe canapea §i sa
discuji...trebuie sa ai §i ce spune §i sa §tii sa i|i cauji, mereu,
un alt §i alt public" 695 .
Platitudinile sunt specialitatea celor care citesc ganduri
in mod intensiv, le memoreaza §i le redirecjioneaza spre un
public, care nu are nevoie de ele.
Ele apar, cu precadere, la cititori plictisiji de-atata citit
§i la scriitorii marunji §i mai pu|in la creatorii de carp, la
scriitori de zi cu zi.
Cu alte cuvinte gase§ti platitudini cu tona la cei care sunt
inva^i cu comoditatea citirii §i care nu au transpirat pentru
nicio pagina pe care o citesc. Ei sunt comozi pentru ca toate le
parvin de-a gata.
Tocmai de aceea in fa|a lor, cu tojii, cascam. Fie ca
vorbim de limbaj de lemn, cupru sau inox... platitudinile sunt:
sa zicem si noi ce n-am gdndit cu mintea noastra.
De aceea, cand citesc un text, scriu cele doua, zece idei
pe o foaie §i intreb, retoric, pe autor: §i care e ideea ta, pentru
care ai transpirat? Binein^eles ca autorul, tace! . . .
Banalitatea se na§te acolo unde nu e nicio cautare reala
§i nicio bucurie ca sa transmi|i ceva.
Un articol din data de 29 decembrie 2007. Fotografia e preluata de la:
http://patratosu.files.wordpress.com/2007/12/lavita-cu-lada-susra-la-fluturi-go-ro.jpg,
pentru ca articolul e un drept la replica.
695 Aluzie la ce trebuie sa faca un creator de online: sa aiba ceea ce spune mereu si sa isi
lateasca, tot mai mult, aria celor care il citesc.
220
Citim zeci de articole intr-o saptamana §i cascam sau ne
enervam pur §i simplu. Miroase a mort, a banal, a trefla, a
prostie, a stocareala venala...E un scris in loc sa Jipi sau sa te
duci la veceu.
Am sentimentul dezolant, in acest sfar§it de an, ca
onlineul romanesc e prea plictisit ca sa te Jina in priza §i
excep^iile devin §i ele blazate, daca mediul inconjurator e atat
de toxic.
Ca sa scrii bine trebuie sa ai un public lucid. Sau sa fii
Jinut in stresul emoiiei reale.
Insa onlineul romanesc incearca sa ni fure caciula cu un
rating mincinos, cu cancanuri ieftine, fara sa te instruiasca, sa
i^i indice un mod de afi.
Nu suntem prea con§tien^i de faptul ca formam opinii,
direc^ii, ca orientam oamenii atata timp cat pledam zilnic
pentru ceva anume.
Ne enerveaza televiziunile cu publicitate excesiva §i
programe proaste, ne enerveaza un anume fel de jurnalism,
incercam sa scriem §i sa facem pe cont propriu ceea ce un trust
de presa nu cam face. . .dar le incurajam erorile atata timp cat §i
noi cadem in banal, intr-un derizoriu prostesc, bolnavicios.
Reacjia noastra de aseara impotriva lui Gramo's e
legitim de egala §i daca il vizam pe Cruceru 696 sau
Bucurenci 697 , care stau mereu in varf 698 pe degeaba.
Daca doi lectori §i un om de televiziune cu notorietate
stau mereu pe primul loc §i ne paseaza tampenii, chi^ibu^arii,
prostioare, banalitaji vandabile . . . cei mai pu^in §coln;i decat ei
in^eleg ca cei cu carte sunt ni§te prosti cu diploma §i cam atat.
Acest mod de a banaliza zilnic sistemul online
incurajeaza prostia, nesimjirea, badarania,
subcultura. . .impotriva carora, cei trei, par a lupta.
Cum? Cat? Cu ce articole publicate?
Mie mi-ar fi ru§ine sa fiu toata ziua in primii 4 699 §i sa
am doua poze, un anunj §i trei linkuri. Ceea ce se petrece de
cateva luni in topul 100. ro e o nesimfire incatalogabila.
Ar trebui ca topul, de la un cap la altul, sa aiba o
variabilitate, o modificare constants, pentru ca nu po^i sa scrii
zilnic de nota 10 sau sa fii as in toate.
696 Marius David Cruceru
697 Dragos Bucurenci.
698 In primele locuri din topul 100 al blogurilor romanesti din WordPress.
699 Dm top.
221
Numai ca 90 de locuri din wp se schimba de la o zi la zi
§i numai primele 10 sau primele 4 locuri, mai concret, nu se
cam schimba deloc.
Mai pe romaneste: domnilor Gheorghe §tefanov 700 ,
Marius Cruceru §i Dragos. Bucurenci , daca doriji sa fiji
intre primii patru tot timpul nu e un lucru rdu\ Numai ca
trebuie sa dovediji acest lucru in scris, prin munca dv. efectivd
§i nu prin manipularea ratingului\
Dovediji ca sunteji ni§te oameni scolifi, ni§te oameni cu
poten^e, ni§te oameni cu perspective §i care §tiu sa indice
altora, mai fragili in gandire, ni§te direc^i, care §tiu sa devina,
pe nesimjite: formatori de opinii.
A§a, ca aratam trei fete cu curul gol, ca punem trei
articole de duzina...nu dovedim ca facem excelenid ci
decadenfd\
Am repulsie pe fiecare zi cand va observ feedurile, cand
vad cat de mult „v-aji spetit" sa scrieji trei micsunele... iar
ratingul dv. explodeaza ca bombele Al Qaidei. Mi se face o
greaja continua de modul dv. de a va situa in fafd...§i,
probabil, nu sunt singurul.
Poate ca la acest sfar§it de an ar putea sa vi se nasca un
gdnd mai bun §i sa o lasaji mai moale cu ipocrizia. A sta tot
timpul acolo unde nu \i-& locul inseamna sa descurajezi tocmai
ceea ce crezi cd reprezin\i.
La inceputul anului 2006 toata lumea fugea pe bloguri §i
ele erau vazute ca o sansd de a schimba ceva, de a reprezenta
o alternative la aplatizarea generala, la platitudinea generala a
reacjiilor.
Daca o Jinem tot a§a se duce cu totul de rapa ideea de
alternativd pe care credem ca o reprezentam §i am fost, iara§i,
o mare dezamdgire, de tip Caritas.
Noi vrem ca acest lucru sa nu se intample! Poate ne
ajutaji §i dv...
700 Citat cu articolul zilei: http://gramos.wordpress.com/2007/12/29/ionut-dulamita-la-
cotidianul/.
701 Idem: http://patratosu.wordpress.com/2007/12/29/cine-i-asta-ba/.
702 Idem: http://bucurenci.ro/2007/12/16/partir-cest-mourir-un-peu/.
222
Nu mai sunt lector... sunt prof esor, dar scriu la
fel de... „bine"
Statistic^
Vizualizari
total e:
394, 132
Best Day Ever: 4,404 - Friday, December 28, 2007
Views today:
3,043
Totaluri
Posts:
see
Comments:
11,381
Categories:
27
Tags:
129
Spam
Akismet a protejat site-ul tau de 1,788 comentarii spam.
Ieri 703 a avut 4000 704 [sa i-o spune^i lui Mutu 705 , pe wide
o mai juca el acum, ca sunt realiWW] de vizitatori la ni§te
articole de zi super banale.
Nu era nimic flagrant de genial in ele, mai bine-zis nu
erau nici articole de-o schioapa ci ni§te insailari de duzina.
Astazi a scris §i dumnealui un articol mai mare... dar
cred ca s-a format serios. Nu cred ca se mai repeta curand
surpriza de astazi.
Ave|i aproape 670 de articole pe blog §i numai 1.788 de
spamuri la ele? §tiji ce inseamna asta? Ca sunte^i insignifiant .
Cei care sunt atacaji de spameri sunt cei cu trafic real.
' Un articol din data de 30 decembrie 2007.
Nu negam traficitl aratat in poza...ci faptul ca el ar ft fost jacitt cored. Daca ne-ar fi
dat statistica imicilor din acea zi, cati au intrat la el in ziua cu pricina, am fi observat ca
doar cativa au intrat, de nu stiu cate ori, ca sa faca un asemenea rating pe zi.
705 Aluzie la numele lui Adrian Mutu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Mutu.
223
Blogurile care nu au trafic real nu sunt luate in calcul de
catre spameri.
§i e normal: la ce bun sa te iei de cineva care nu prea
exista?
Am vazut pe blogul lui Matt 706 , creatorul
WordPressului, vreo 2 milioane de spamuri contorizate. Asta e
valoarea: valoarea pe care Ji-o dau cei care te invidiaza!
"KYI
Cum a facut dumnealui sa aiba peste 11 mii de
comentarii la 600 de articole banale in propose de 90%? Da,
§tim, nu e nicio minune numaral lor!
Aproape to^i comentatorii sai zilnici sunt din breasla,
sunt de-ai lor, merg mai mun;i pe mai multe nume, §i a§a par ca
sunt cu milioanele, cand ei nu sunt nici 15.
L-am auzit de multe ori pe domnul profesor [a vrut sa
mi-o spuna aseara in mod raspicat, neinjelegand ca prin asta
se face §i mai mult de ras in ochii mei] ca subliniaza adesea
numdrul de comentarii pe care nu le-a scris.
Pai ce au comentariile cu munca dv.? Ele ar trebui sa
elogieze munca dv. §i nu sa fie niste discu^ii regizate de
messenger.
La un an de La Pdtrdfosu situajia e lamentabila §i
bapti§tii romani, care i-au ca reper blogul sau, nu cred ca i§i
dau seama cat sunt de penibili in ochii no§tri. E ca §i cand
ortodoc§ii 1-ar lua de reper pe La Vad §i ar considera ca
numai atdt sepoate pe la noi.
Daca un profesor baptist se prezinta atat de
/?ro^/minimalist din punct de vedere teologic, lingvistic,
cultural §i filosofic, dar mai ales atat de tendenjios, in mod
gratuit, de la o zi la alta in fa^a noastra §i vrea sa ne capteze
atenjia, cat de lamentabil trebuie sa fie atunci discursul unui
confrate de al sau mai mic in distinctii?
Care sunt articolele teologice gratuite, create pentru
blogul sau, in acest an?
706 Matthew Charles Mullenweg: http://ma.tt/. Pe atunci avea la vedere si spamurile. A
se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Matt_Mullenweg.
17 Marius Cruceru...caruia ii discut ratingul, dupa propria fotografie a ratingului
blogului sau, pe care o gasiti sub fotografia lui de inceput.
08 Era vorba de blogul Pr. Drd. Doru Petrican: http://lavad.wordpress.com/ (acum
desfiintat), doctorand ortodox, cu care am comunicat putin si care scria tot felul de
lucruri banale, nelunandu-si statul de preot si teolog in serios, comentandu-ne si pe noi,
dar adesea pe Marius Cruceru, ramanand apoi prieten cu el, cand nu l-am mai bagat in
seama.
Aici gasiti contul sau de Twitter. http://twitter.com/Delavad.
224
Ce dezbateri profesioniste a avut in materie de teologie
§i lingvistica in acest an, lucruri la care, un profesor, se
presupune ca s-ar pricepel
Ce ne-a dovedit in principiu despre propriul sau etos
religios?
Ca unul care 1-am citit de la cap la coada nu pot sa arat
nicio contribute remarcabila, un proiect parcurs pas cu pas,
care sa imi taie respirafia.
Poate ca nu vrea sa dovedeasca nimic §i atunci il
injelegem. Ceea ce s-a rejinut au fost doar ni§te rafuieli de
culise, care au razbatut online §i care ne-au dovedit cat de
plictisitoare este amicijia „evanghelica".
De fapt domnul profesor nu are proiect cu care sa vina
in fa|a noastra §i sa ne faca, fara aranjamente, sa il admiram
pentru gratuitatea efortului sau de a ne inva^a cate ceva.
Cum arata Teologie pentru azi, astazi:
Statistica
Vizualizari
totals:
28, 2007
197,406
Best Day Ever. 1,695 — Wednesday, November
Views today:
302
Totalun
Posts:
1,686
Comments:
1,606
Categories:
46
Tags:
302
Spam
Akismet a protejat site-ul tau de 22,653 comentarii spam.
Arata cu un trafic realist §i cu o munca prea mare
pentru traficul ca atare.
In primii 100 din wp. ro sunt em blogul cu cele mai
multe articole publicate pe acest an dupa cercetarea noastra
onesta.
225
Noi credem ca se putea §i mai mult §i mai bine din
partea noastra, dar mai e timp pentru ambele.
Noi nu suntem mulfumifi §i nici ultrafericifi, noi faja de
noi, de cele 1600 de articole editate pe blog.
Le consideram un efort onest, aproape zilnic, incadrate
intr-un proiect in derulare . . . §i vom . . . §i ve^i . . . mai vedea!
Nu am ajuns cu capul printre stele pentru ca am facut, la
nivel online, ceea ce am facut. Trebuie sa avem §i bun simf
cand ne evaluam munca.
Oricine intra la noi pe blog §tie cine scrie aid pentru ca
e la vedere.
Insa, a fi profesor universitar doctor, a te lauda cu
pretenjii de lingvist, pastor §i evanghelizator §i sa te faca un
doctorand §i la scris, §i la bunul sim^, asta e masacru la drumul
mare pentru mine, personal §i cred ca domnul profesor ar
trebui sa i§i dea demisia, in mod real, de pe bloguri.
Sa stea in banca sa §i sa scrie o carte, cu §tersaturi §i
reveniri multiple, doua, noua...dar nu e de dumnealui a§a
709
ceva .
Cred ca are fler cand sta acasa, la masa de scris, am
observat asta, §i atunci poate sa scrie lucid, cumpanit...dar nu
§i cand e pus sa scrie in contratimp.
Daca vrea sa ne creada §i ne respecta, cred ca ar trebui
sa ne §i accepte sfatul.
Domnule profesor, faceji ceva onest pentru onlineul
romanesc §i poate ca va va urma in aceasta onestitate §i
domnul lector universitar doctor Gheorghe §tefanovici !
Apuca^i-va sa va face^i opera, demna de statutul de
profesor §i de lector, ca in sistemul online nu va gasn;i rostul!
Crede^i-ma, nu e de dv. !
Din ce emana din dv. pe foaia de pixeli nu imi
garanteaza, in niciun fel, ca avem de-a face cu doua cadre
didactice universitare. §i cand e§ti confundat cu altceva decat
71 1
ceea ce e§ti e grav. Sper sa ma in§el . . . dar nu cred ca e cazul .
09 Nu e de dumnealui onlineul, scrisul zilnic.
710 In mod determinat am scris Stefanovici, in loc de Stefanov, pentru a arata
provenienta numelui.
711 Si au plecat amandoi din WordPress, pe domenii personale, insa scriind tot la fel de
prost ca si inainte.
226
Pentru lupii morali§ti ai WordPressului
Loitutna - levari Polkka
Craciunul autoturismelor :)
Vaginul papusii Barbie
Un film excelent
Exerci^i de Tn^elegere V - Episodul Costica Sfatcu-1
Neinfectat de bun-sim;
2007 in prowl errnusic. 3
Live blagging revelion Qana! :D
Zborul spre tnai bine, 2008
Mai bine ca niciodata ...
Cand 712 o domni§oara Fantasya 113 , de esen|a baptista, isi
ridica fusta lu ca sa ajunga in top §i acum se gande§te la
TIC
vaginul papusii B. , ce fac moralistii WorPressului?
Cum o acjioneaza in disciuie? Nici ea, ca nici ea 716 ...nu
sunt baptiste . . . dar sunt de-a adevdratelea.
Prea multa ipocrizie de la nivel inalt pana la nivel
jos ...Prea multa...
Interesant e ca ambele imi dadeau, pe vara, lecfii de
morald. §i morala, uneori, se intoarce impotriva ta ...
Sa credem ca tinerele speranfe baptiste din Romania au
numai acest nivel de gang, de sopron sau de islazl
Daca da, daca ne confirma. ..nue nicio problema!
719 Un articol din data de 2 ianuarie 2008.
Lupii moralisti erau baptistii, insa, in special, Marius Cruceru, care reactionase
pudibund dar vehement cu alta ocazie, cand era vorba, ca si aici, de probleme sexuale
discutate online si ajunse...in primele locuri din top.
713 A se vedea: http://fantasya.wordpress.com/about/.
714 Aluzie la articolul: http://fantasya.wordpress.com/2007/12/29/mi-am-ridicat-fusta-si/.
Autoarea ajunsese atunci pe locul al 3-al al celor mai biine 100 articole din WordPress.
ro, cu un alt articol, dupa cum ne arata fotografia ratingului articolelor.
Deasupra ei, pe locul doi, era Marius Cruceru iar, pe locul 1 : Gheorghe Stefanov. Cu
alta ocazie Cruceru scrisese ca se alia langa abatond de came, atunci cand o alta
autoare, la fel de insignifianta ca si aceasta, vorbea fara voaluri despre barbati si
sexualitate si era, ca si acum, langa el in top.
715 A se vedea: http://fantasya.wordpress.com/2008/01/01/vaginul-papusii-barbie/.
716 Ne referim la: http://alaxandra.wordpress.com/.
717 In randul baptistilor care se dau in stamba la nivel online.
718 Daca nu o practici...
227
Insa, daca suntem pa§uni§ti . . . sa nu mai cerem
credibilitate . Sa ne mul^umim cu apa joasa, de la mal. . .
228
Dupa un an de zile, §i-a dat drumul
* - Aa
K5
ST ^^Hj
/ " W- <^^r^*
BbS
i • 719
... la sens .
Fratele Marius Cruceru ne-a impresionat timp de trei
zile cu articole de dimensiunea unor articole. Nu zice nimeni
sa nu ai o zi proasta sau sa nu ai timp sau sa nu faci reclama la
un lucru sau la altul. . .Dar sa nu scrii un articol ca lumea la 3-4
zile e ru§ine obrazului.
Promitem ca ii vom da o distinc^ie, la finele lui 2008,
daca o Jine tot a§a, daca o scrie lunga...§i nu revine la forma
de articol scurta §i ultra-scurta.
Nu ma intereseaza daca e placut sau neplacut pentru
mine ceea ce scrie dumnealui, atata timp cat este altceva decat
mine, insa ma intereseaza sa vad ca, realmente, pe fiecare luna,
dezbate ni§te teme, pentru ca vrea sa daruie ceva celor care vor
sa citeasca §i nu sa faca parada de rating.
Cred ca toata lumea a injeles ca parada de rating nu te
arata om serios, nici impreca^iile cu duiumul, nici
comentariile la fenta, daca nu ai ce arata, in mod concret, cand
Un articol din data de 7 ianuarie 2008.
A se vedea: http://patratosu.wordpress.com/2008/01/07/am-tras-concluzia/.
229
e sa faci statistica §i sa vezi ce marfuri ai creat lima asta, anul
acesta...
Bucuria nu consta in cat pofi sa iei ochii sau in ce fac
alfii, pe la comentarii, pentru tine, ci in cefaci tupentru alfii.
Noi i-am precizat de la inceput [e bine ca, speram, s-a
in^eles odata!] ca noi nu rivalizam cu nimeni ci daruim lucruri.
Insa nu ne place sa ne calci pe bataturi, daca noi ne
manifestam simpatie fa^a de tine.
Binein^eles ca baptistul nu e ortodox §i invers, §i ca nu
va scrie lucruri care sa ma unga la suflet deplin, suta la suta:
nici eu pe dumnealui §i nici dumnealui pe mine.
Dar, pentru ca sunt om sensibil §i mifrasin, simt cand
ceva e daruit, cand ceva e muncit, cand ceva ma vizeaza §i mi
se daruie.
Bun venit, frate Marius, la masa simpatiei noastre! Daca
scrie^i pentru toji, scrie^i §i pentru noi §i noi scriem pentru toji
§i scriem §i pentru dv. !
Cine ne-a urmarit observa faptul ca v-a^i insu§it in
scrisul §i problematica dv. lucruri din pledoaria noastra
[scrisul nostru nu a fost degeaba!] §i eu de la dv. [se pare ca
multiplele contre m-au invajat enorm de multe lucruri din
psihologia dv.].
Viitorul Jine de adancurile noastre, ale tuturora, de ceea
ce suntem in mod real §i nu doar inchipuit.
Felicitarile noastre pentru reconversia editoriala §i
a§teptam ca pe 2008 sa ne batem in bun sirm;, maiestrie
scriitoriceasca §i delicateje, daca in 2007 ne-am batut in
Wurmbrand, cele mai penibile zile de blogging §i rating
inchipuit.
Eu zic ca merita...
§i cred ca dv. §tiji ca merita sa incercaji sa face^i cu noi
acest lucru §i nu numai dv., ci toji creatorii online religio§i ai
momentului sau ai viitorului.
Merita sa lasam framusejea sa uimeasca!
230
Responsabilitatea sociala e o indatorire ce
trebuie vazuta in acelasi timp intensiv si extensiv
1 721 j_ r __j • n ah SJ22
Sitemul de feeduri 9AM prezinta astazi [8 ianuarie
2007] ini^iativa celor de la Responsabilitate sociala.ro ' de a
chestiona pe creatorii de online in ceea ce prive§te cele mai
reprezentative acjiuni sociale pe 2007 ale firmelor §i
companiilor romane§ti sau care activeaza in Romania.
E o inijiativa buna... dar restrictive , pentru ca se refera
numai la interesele companiilor §i ale sistemului publicitar.
Pe cand responsabilitatea sociala e o indatorire general
valabila pentru toji cetajenii, de la pre§edinte pana la tanarul
major, care, luandu-§i cartea de identitate devine culpabil
pentru actele sale non-legale.
§i cand vorbim de indatorire sociala vorbim de toate
indatoririle pe care le avem faja de familia, comunitatea
noastra, mediul inconjurator §i fa^a de noi inline.
Pasajul de aici ar trebui sa ne dea de gandit celor care
scriem in sistem online:
HI A
„Invitatia site-ului Responsabilitate sociala.ro se
adreseaza bloggerilor pentru ca, in ultimii ani, in peisajul
spatiului public, acestia au devenit un nou model de lideri de
opinie. Articolele postate de bloggeri au de multe ori audiente
impresionante, de mii de vizitatori pe saptamana, astfel incat
bloggerii devin formatori de opinie'" .
Ceea ce emana din noi afecteaza, poate afecta in mod
major dar poate si schimba in mod major, in bine, lucrurile.
Atunci cand avem grija de sanatatea noastra trupeasca §i
sufleteasca, ca cre§tini ortodoc§i, trebuie sa incadram in ea §i
grija faja de sanatatea sufleteasca §i trupeasca a altora, de
lini§tea vecinilor no§tri, a familiei noastre §i de sanatatea
mediului in care traim.
721 Un articol din data de 8 ianuarie 2008.
Am indicat articolul: Bloggerilor li se cere responsabilitate sociala
(http://www.9am.rO/stiri-revista-presei/c/80919/a.html).
~ 3 A se vedea: http://www.responsabilitatesociala.ro/dialoguri/bilant-2007-bloggerii-
despre-responsabilitatea-sociala-a-companiilor-din-romania.html.
724 Idem: http://www.responsabilitatesociala.ro/.
25 Numai ca initiativa de fata erau a unor creatori de online platiti de catre companii
private si nu erau creatori de oline oarecare, care scriau ce credeau de cuviinta.
De ce spun asta? Pentru ca in cele din urma onlineul a lost confiscat de interese
econonomice, politice, de breasla si nu mai reprezinta o creatie independents.
231
De aceea responsabilitatea faja de toji §i de toate, fa^a de
rela^iile noastre sociale se construie§te intensiv, se constraieste
in noi.
Daca avem injelepciunea de a trai printre oameni vom
stii sa extindem starea noastra de frumuseje §i la nivelul
relajiilor noastre sociale.
Daca ne exhibam nevrozele, durerile, neplacerile prin
injuraturi sau marlanii la drumul mare suntem factori de stres
§i de poluare sufleteascd, ca §i gazul de la e§apament.
De aceea am spus, dintru inceput, ca e salutard
inijiativa propusa, dar e restrictive*.
Nu e de ajuns sa remarcam decat: campania salvaji din
ape [la inundajii], pentru un pamdnt verde [ecologista],y3ra
spagd [in institutii] sau e pdcat sa ne stricdm viafd cu o
depdsire neregulamentard [in trafic] 726 .
Trebuie sa salutam, deopotriva, §i campanii sociale mai
pmin mediatizate, cele de la nivel medical, religios, comunitar
local. . . §i nu doar national.
Cred ca viitorul ini^iativelor reale §i majore va fi unul la
nivel local §i de aceea vor fi mai pu^in mediatizate, din pacate.
Sa fim responsabili, in concluzie, pe varii paliere de
a§teptare!
26 E vorba de patra campanii, la nivel online, derulate in acea vreme si mediatizate TV
si la nivel online.
232
Mediul deschis, Kosovo, gardul si piafa ideilor
1
ion
Sistemul online este un mediu deschis, gandit §i
construit de unii ca deschis §i de aljii, folosit in mod nefast, ca
ultra-privat .
Cei care il cred deschis, §i credem ca va fi deschis, ca va
fi pe viitor, din ce in ce mai mult, o suma gratuita a eforturilor
multor contribuabili genero§i, nu au in cap ideea de copyright.
Daca apare ceva in sistem online [sait §i blog] apare sub
semnul gratuitafii §i trebuie sa fie sub semnul gratuita^ii,
pentru ca viziunea de ansamblu a comunicarii curente cere
asta.
Restricfionismul este un concept invechit, arata o
mentalitate improprie modului de a fi cablat la continuul
electronic, la interconectivitate.
Ultra-privatul in sistem online e un non-sens pentru ca
iese din paradigma comunicarii.
E de la sine in|eles ca ultra-privatul are interese
financiare, de clan etc., tocmai de aceea introduce noi membrii
pe diverse considerente.
Insa, intrarea pe baza de plata intr-un anume spajiu al
onlineului arata ca e o transmutare finanjista a viejii curente in
Un articol din data de 18 februarie 2008.
233
sistem online, imde regulile sunt altele: transparent,
gratuitate, comunicare directa.
Poate ca, conceptul de mediu deschis pare o utopie
frumoasd, dar nerealizabild, pentru ca totul cere bani.
Marile companii, care investesc pe net, pun la dispozijie
un buget enorm pentru dezvoltarea de proiecte §i sisteme de
comunicare sau de prezentare personald.
Insa noi nu ne referim la marile companii care susfin sau
formeazd retele de comunicare ci la mentalitatea pe care o au
creatorii personali de online §i care, credem ca va dicta viitorul
interconectivitatii .
Daca nu credem in copyright restrictivist [adica numai
eu folosesc ceea ce pun pe net si nimeni altul], atunci in ce
credem? In solidaritate informaticd.
Cum se manifesto ea? Pai eel mai u§or de explicat e
prezen^a linkului, a notificarii faptului ca un text e luat de aici,
sau inspirat de acest autor §i ca are rolul de a prefaja, a
prezenta, a ne conduce spre o anume realitate.
Pe nesim^ite, copyrightul fixist al editurilor sau ziarelor
devine, in sistem online, un concept perisabil, in faja
conceptului de comunicare hiperextensivd, care presupune o
prezenta identicd sau asemdndtoare in mai multe locuri
deodata.
Cred ca e u§or sa vizualizaji conceptul de comunicare
extensivd daca va gandiji la vehicularea aceluia§i anunj in mai
multe sisteme personale in acela§i timp, mai mult sau mai
pujin modificat ca text §i prezentare.
Comunicarea hiperextensivd, ca §i circuitul planetar al
informajiei, se bazeaza pe o solidaritate mondiala, care doreste
sa informeze §i sa ofere informatie cat mai diversa, la modul
instantaneu sau ultrarapid.
A§a ca, in cadrul conceptului de circuit planetar al
informajiei, daca cineva ajunge primul la un produs, la o carte,
la o imagine, la o §tire, o imparte gratuit cu intreaga lume . . .
daca doreste.
Gratuitatea gestului §i solidaritatea cu alfii elimina
astfel din ecuajie ideea de piratare a unui obiect.
Daca doresc sa il impart cu ah;ii el devine un bun
mondial, al tuturor, pentru ca vreau sa fiu generos cu cei care
nu i§i permit sa §i-l cumpere sau nu §tiu de unde sa il ia sau ca
el exista.
234
TOO
Kosovo este o nedreptate, pusa la cale de marile
puteri, pentru Serbia, cum e Basarabia o nedreptate pentru
Romania.
Faramijarea statala pe baze etnice nu are rolul decat de a
strica coeziunea interna a unor state adanc inradacinate intr-o
tradijie, intr-un mod de a fi propriu, de mai multe secole la
rand.
Daca se incurajeaza peste tot, nu lacunar, farami^area
statelor actuale, ideea de imitate, de comunitate regionala
devine un proiect fragil §i derutant.
Ieri am trait tristejea sarbilor ortodoc§i, dar §i fericirea,
de-o exuberant regizata, a albanezilor musulmani. Nici unii §i
nici ah;ii nu au ca§tigat nimic prin aceasta scindare.
Compromisul se va a§terne intre noi, daca trebuie sa
convie^uim. Incepem sa visam ca totul a fast asa dintotdeauna
§i nedreptatea devine o realitate de facto.
Nici sarbii nu vor crede ca regiunea Kosovo nu le
aparjine, cum nici noi nu credem ca Basarabia/Republica
Moldova are o limba moldoveneasca sau e o por^iune pentru
care nu s-a luptat Sfantul §tefan sau nu a fost a trupului
Romaniei dintotdeauna.
Dar...se pune gard intre noi, se pun legi, se indreapta §i
spre unii §i spre aljii guri de tun §i ne facem ca nu §tim, ca n-
am vazut, ca nu a fost. . .
Insa, la nivel intern, fiecare §tie cine suntem §i aceasta
con§tiin^a se hrane§te din rela^iile pe care le putem avea, dintre
care, relaiiile online pot face multe minuni in domeniul
cunoasterii reciproce.
De ce avem nevoie de garduril Pentru ca nu avem
dragoste intre noi, pentru ca ne e teama, pentru ca vrem sa fim
singuri §i sa murim de plictiseala, pentru ca ne-am pierdut
simjul realitajii reale.
In sistem online ni se propune sa nu mai avem garduri,
sa ne injelegem a§a cum suntem.
28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kosovo.
29 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarabia.
730 Cel Mare: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_cel_Mare.
235
Depinde de noi daca infigem §i mai abitir gardurile sau
le dam delete la toate, daca renunjam la Jarcuri §i ne bucuram
de intreaga pa§une a comunicarii §i a frajietajii.
Conceptul de piafa a ideilor ni se pare unul
depersonalizant .
Pentru ca nu ma intereseaza sa §tiu idei, concepte,
definijii rupte de cei care le-au gandit. Insa sunt interesat de
modul personal in care un om a gandit sau gdnde§te o
problemd anume, in ni§te condi^ii existence concrete.
Tocmai de aceea nu sunt un fan al §tirilor ne§tampilate
de cineva la modul personal, al carjilor care nu au un stil foarte
personal §i nici al discujiilor unde se intalnesc mai mulji
oameni, ca sa i§i spuna ce au mai citit sau au mai auzit, dar nu
sa vorbeasca despre ce au mai infeles, la modul profund uman,
de la ultima lor intalnire.
Doresc un forum al gdnditorilor, al oamenilor care i§i
asuma rela^ii §i experience §i vreau sa vand pe pustii conceptul
de piafa a ideilor.
Piafa ideilor e un fel de comunism al ideilor, unde nu
conteaza persoana ci conteaza ca s-a spus ceva, ca s-a mai
scris o carte, care §i a§a nu conteaza pentru ca e tot o carte
banald.
De ce sa nu mizam pe o intalnire a trditorilor de idei?
Da, sa punem faja in faja oameni cu diverse experience
§i sa ne imbogajim reciproc din experienja fiecaruia.
Dv. citi^i cartea pentru ca vreji ni§te idei sau pentru ca
vreji sa gasi^i in ea gdndirea unui om, experien^a cuiva, pentru
care il iubim sau il detestam?
Eu, personal, citesc oameni, niciodata cdrfi. Ma
intereseaza sa gasesc caractere, sa gasesc oameni profunzi,
oameni cu o bogata experien^a care sa dinamizeze via^a mea
spre exeperien^a, spre organicitate, spre o tot mai mare
frumuseje interioara.
Daca citim idei §i vrem idei atunci ucidem oamenii, nu
dam doi bani pe oameni!
731 A fost teoretizat, printre altii, de Horia Roman Patapievici:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici.
236
Iar oamenii sunt mai de prej decat toate ideile lor la un
loc, pentru ca ei pot sa rescrie, in doua trei fraze sau pagini
toata experienja pe care au pus-o in zece, treizeci, o suta de
car^i.
Fiji deschi§i §i solidari cu al^ii!
Sa nu suportaji nicio nedreptate in inima dv.!
Daramaji gardurile care va separa de frajii §i surorile
voastre!
Iubiji oamenii §i priviji-i prin cuvintele lor pe ei in§i§i,
pentru ca sa fim oameni\
237
Consens pentru Serbia, car file mici, gripa §i
prefurile mari
1
Cu 732 excep|ia UDMR-ului 733 [27 de voturi?], peste 300
de voturi ale parlamentarilor romani au spus: NU!
autointitulatei puteri de la Pristina ~ .
Premierul §i-a regasit glasul asta seara, §i cred ca e spre
binele nostru!
Suntem de partea celor care au aplaudat scrisoarea
comuna a celor doua camere reunite.
Am observat in librarii, ca trendul intelectualilor romani
din acest an sunt carfile mici, facute repede §i care se vand cu
aproape...30 de lei.
Mi-a fost ru§ine, ru§ine de mine insumi pentru ru§inea
pe care ar trebui sa o aiba autorii [un sentiment pe care mi-e
greu sa-1 traduc] " , sa cumpar o carte de trei articole, care,
pu|in cam mult umflata, are cateva zeci de pagini iar pe
pagina: 10-12 randuri subjiate.
' Un articol din data de 18 februarie 2008.
Unhmea Democrats Maghiara din Romania: http://www.udmr.ro/.
734 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Districtul_Pri%C5%9Ftina.
35 Ma refer aici la cartile de tipul celor recente ale lui Liiceanu: Despre ura, Despre
sednctie, Despre minciuna etc. A se vedea: http://www.humanitas.ro/gabriel-liiceanu.
238
Prea mulfi bani pentru o carte mica sau prea mare
numele pentru ambijia de a aparea, in edijie minora, cu o
publicitate maxima.
Injelegem ideea: sa mai scriem ceva, ca sa nu ne uite
lumea! Sau: avem nevoie sa mai scoatem ceva bani.
§i totu§i, sa vina dumnealor cu o carte mica, fara sa o
creada mica, dar sa ne-o vanda ca plina de substanfa
condensata, totu§i: nu da bine.
De ce nu da bine? Pentru ca citim cartea §i o bifam la
categoria: scurta e, dar mare ii e numele, §i alta data nu mai
cumparam alta.
Gripa de anul asta a fost o zeama lunga. A fost o gripa
care se Jine de tine ca umbra. Am tratat-o cu toate ceaiurile §i
tot nu vrea sa piece.
Poate ca ar trebui sa o punem intr-o scrisoare §i sa o
trimitem §i pe asta in vreun de§ert, in vreo pe§tera, undeva, ca
sa nu se mai intoarca.
Dar, ce ma fac, daca gripa asta are. . .prietenie caineasca?
Am dat unui caine sa manance §i apoi nu mai scapam de
el. Eu sa plec, el dupa mine. L-am amenin^at, 1-am gonit in
chip §i fel, el dupa mine.
Pana la urma s-a oprit, din senin, §i gata! . . .Poate ca o sa
trimitem gripa in cea§ca lui Aladdin
O salata costa cat o paine. Painea se mai scumpe§te inca
cu 15% [a§a e preconizat sa fie] . . .
Orice produs as. numi e tot de rau.
Intrarea in Uniune nu ieftineste, din pacate, ci mai mult
te seaca laportofel. Te uh;i §i sunt tot mai pujini banii.
Cred ca nu ne plac prejurile mici. Avem un fel de-a fi
care ne trage spre...mare, mai mare. Poate ca de aceea fiecare
incearca sa se dea de mare, pentru ca il enerveaza ca are sau ca
n-are bani.
736 Aluzie la: http://www.imdb.com/title/tt0103639/.
239
Am rasfoit cateva carji cu apetenja pentru utopie.
Ideea maximalizdrii a ceva vine pe fondul de a da
credibilitate unui lucru minor, care e prea prostuj in sine.
Cand §tii ca un lucru nu valoreaza cat costa ii maresti
prejul. Omul se uita la pre{ §i crede ca e de calitate §i...il
cumpara. Insa constata acasa, ca s-a in§elat.
De aceea prefer lucrurile care sunt ieftine pentru cd sunt
bune sau sunt scumpe pentru cd sunt realmente de calitate.
Insa nu imi plac lucrurile scumpe . . .pentru cd trebuie sd
fie scumpe. Acelea sunt pentru snobi, pentru bigofii
cumpdrdturilor sau pentru risipitori.
Votez cu eleganja!
240
Rdsul culturii generale
Sa luam ~ ca paradigma rdsul lui Mircea Badea ~ de
aseara, unde, in emisiunea de dupa ora 23, ne§tiind ce
inseamna stavropighie a presupus ca e un subiect comic.
Insa a presupus ca e un subiect comic nu numai pentru
ca nu cunostea infelesul semantic al cuvantului, ci pentru ca i
se pare ca limbajul bisericesc, special, nu are niciun rost.
De ce? Pentru ca teologia e pentru el ofloare la ureche,
in compara|ie, probabil, cu faptul de a face o emisiune ca a sa.
Daca la emisiunea in direct \\i dai cu parerea despre
orice, ai umor §i distrezi lumea... probabil a§a ar trebui sa stea
treaba §i cu limbajul teologic: sa fie un hocus-pocus umoristic.
Sa nu se injeleaga ca el e marele §i singurul vinovat de
nestiinfa teologica sau defobii teologice\ Am dat exemplul sau
pentru ca e recent §i este sugestiv.
Gesturi identice cu ale sale traim aproape zilnic, de
parca cineva le trage la xerox §i le implanteaza in capul
tuturora.
Cu alte cuvinte: de ce \\i vine sa razi de lucruri care te
depa§esc? §i daca te depa§esc §i e§ti un ignorant in spe|a ca
atare, de ce crezi ca trebuie sa bagatelizezi subiectul, daca te
depasestel
Complexul de inferioritate pe care il traiesti ca posesor
de cultura generala, alaturi de probleme nerezolvate intre tine
§i Dumnezeu, intre tine §i via^a, intre tine §i tot ceea ce exista
37 Un articol din data de 29 februarie 2008.
38 A se vedea blogul sau: http://www.mircea-badea.ro/blog/.
241
nasc rasul ieftin, batjocura la adresa realitajilor teologice,
blasfemia cea mai jegoasa §i de nesuportat.
Trivialul blasfemiei este insa un mod de disculpare care
te acuza. Pe masura ce vrei sa convingi, cu tot dinadinsul, ca
e§ti redus, ca esti submediocru in domeniul injelegerii realitajii
pe atat devii impozant in sfera imprecajiei.
Dracuitul ca la u§a cortului, injuraturile pe teme
religioase §i blasfemiile ojioase sunt moduri de
autocaracterizare .
Ele arata gradul tau de decaden^a exhibat cu multa
lejeritate. Adica nu numai ca esti mitocan dar vrei sa te §i lauzi
cu asta, vrei ca sa stie toata lumea, vrei sa fii perceput ca o
cdzdturd de catre to^i.
In concluzie: razi de ceea ce nu esti, cand rdzi de ceea
ce nu cunosti.
A nu sti ceva nu e o rusine, ci e o normalitate pentru
fiinja umana, pentru ca ne§tiinja noastra merge paralel cu
§tiinja nu numai in lumea de acum, ci §i in via^a viitoare, in
vesnicie.
Sunt miliarde de miliarde de lucruri de cunoscut.
Cunoa§terea e nesfarsjta. Noi suntem crea^i de Dumnezeu cu o
posibilitate nesfarsjta de cunoa§tere. A-Ji marturisi ne§tiin^a in
faja a ceea ce trebuie sa §tim §i vom sti e un act de cea mai
mare normalitate §i inlelepciune .
Insa a rade de ceea ce nu cuno§ti, pe premisa ca anumite
lucruri sunt o prostie ca sa le cunosti, arata ca ai ramas la faza
cunoa§terii preferenjiale, la faza: imi place numai inghefata
dar nu prefer si ciorba.
Cultura generala \\i ofera raspunsuri generale. Acesta e
un copac, noi suntem oameni, de aici se da drumul la
computer, trebuie sdfaci bani ca sa ai ce mdnca, omul moare,
inima e in partea stdngd. . . sunt cuno§tinJe inijiale.
Daca \i se pare o aiureald compozijia interna a
copacului, cum arata inima pe dinauntru, ce inseamna
moartea, din ce e compus computerul §i cum a rezultat §i, la
primul cuvant, nojiune, termen pe care nu il cuno§ti razi ca
proasta in targ, nu sunt de vina termenii specializafi §i nici cei
care au cultura speciald, ci e de vina eel care a ramas la baza
muntelui cunoa§terii sau care nu vrea deloc sa asculte, sa
inveje de la cei care cunosc o §tiinja, o realitate anume.
242
De aceea, militantismul pentru maimufa lui Darwin ' in
§coli in defavoarea credrii omului de cdtre Dumnezeu, frica de
oamenii specializat pentru ca nu §tim noi, marele public, ceea
ce spun, luarea in ras a ceea ce ne depa§e§te sunt atitudini ale
unor oameni cu idei purine §i fara perspective reale in
cunoa§tere.
Exclusivismul nu este o atitudine §tiin^ifica sau de
caracter dupa cum nespecializarea nu produce discernamant.
Daca democraticii care cer stiinfd fara credinfd §i
militeaza pentru libertatea de alegere ar fi lipsi^i de idei
preconcepute nu ar dogmatiza drept adevdr ultim o teorie
stiin^ifica, atata timp cat adevarul §tiinjei este adevarul
cercetarii continue.
Dar, pentru ca miza nu e §tiin^ifica §i Darwin in scoli nu
e un slogan specializat, ci vine din framantari ale culturii
generale, de aceea exclude orice alta posibilitate de injelegere
a realitajii, §tiin^a fiind vazuta ca o dictatura a constiinfelor §i
nu ca fundamentul a ceea ce le elibereaza de ne§tiinja.
§tim ca nu po^i sa rdzi infelept daca nu esti inielept. Ar
fi o cerere prea mare, eronata de altfel, din partea noastra. Insa
po^i sa te abfii democratic sa razi din §i prin intermediul
ne§tiin^ei proprii.
Intr-o cultura democratica, unde ar trebuie sa fim aten^i
la faptul, ca sa nu-i lezam pe aljii, din spirit de excludere, nici
fizic §i nici moral, rdsul tamp trebuie descurajat pentru a
cultiva deschiderea spre dialog §i spre munca de cercetare.
Unde nu §tii intrebi. Cand vrei sa cuno§ti ceva faci
studii, cercetezi, devii audiantul celor care au studiat problema,
care s-au specializat in ea.
Daca pentru a ca§tiga un proces am invajat sa ne luam
un avocat bun, tot la fel, daca avem nevoie de fluenja vorbirii,
de vestimentajie conforma cu slujba noastra, de decorarea
casei, de injelegerea unor probleme teologice sau de scanarea
starii noastre de sanatate, trebuie sa mergem la cei care sunt in
masura sa ne dezlege enigmele sau sa ne ajute in mod real.
Ca sa fim proprii unui dialog trebuie sa fim proprii
tematicii dialogului. Daca suntem in afara discu^iei, a intra ca
musca in lapte inseamna a ne include acolo unde nu ne e locul
§i unde nu ne putem simji confortabil.
Draga Mircea Badea, stavropighiile patriarhale in
Biserica Ortodoxa Romana sunt Manastirile care se infiin^eaza
39 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Darwin.
243
§i se conduc direct de catre patriarhul Romaniei §i de catre
administrajia patriarhala.
Cuvantul stavropighie e un cuvant compus, vine din
limba greaca §i inseamna, intr-o traducere foarte libera: locul
unde s-a pus crucea de catre patriarh, ca unul care a zidit si
sfinfit Biserica Manastirii respective.
Deci, dupa cum observi, nu e nimic de rds ci doar
de... invdfat.
244
Muzeele unei postmodernitati capricioase,
teribiliste si obscene
.740
.-741 a
Bogdan Boga ne ofera intr-un articol concis o
trecere in revista a unora dintre cele mai extremiste §i
particulare muzee contemporane.
Cautand posibile saituri de prezentare ale muzeelor
indicate de catre autorul roman am gasit urmatoarele date:
1 'AD
1 . Muzeul penisului din Islanda.
2. Muzeul veceurilor ' din New Delhi, India.
3. Un articol despre Muzeul contraceppef 44 din Viena,
Austria.
4. Un articol de prezentare, insojit de fotografii, a
H AZ
Muzeului chilofilor din Opatowek, Polonia.
A se vedea: http://www.ziare.com/magazin/ciudat/cele-mai-ciudate-muzee-din-lume-
254005.
741 Un articol din data de 2 martie 2008.
742 A se vedea: http://www.phallus.is/.
743 Idem: http://www.sulabhtoiletmuseum.org/.
744 Idem: http://www.dw-world.de/dw/article/0,2144,2387093,00.html.
245
5. Muzeul menstruafiei si al sanatapi femeif 46
H AH
6. Muzeul pantofilor din Toronto, Canada.
H AQ
7. Despre Muzeul nucilor de la Connecticut College.
8. Muzeul vrajitoriei 149 din Boscastle.
9. Muzeul sexului din Amsterdam, Olanda.
10. Muzeul torturii medievale din San Gimignano,
Italia.
Suntem traitorii unei epoci in care se etaleaza
marun^i§ul, scabrosul, uratul in defavoarea a ceea ce e pozitiv
§i frumos in aceasta lume §i in istoria noastra.
Pe de o parte, avem nevoie de evidence despre trecut -
nimeni nu e impotriva - insa, in acela§i timp, munca de
cercetare §i de inventariere pe care o depun aceste muzee se
inscrie in ideologia postmoderna, care ridiculizeaza tot ceea ce
e definitoriu pentru noi sau a fost.
Noi suspectam o astfel de munca nu de amatorism ci de
intenjia de ducere in derizoriu a istoriei noastre.
Ne aplecam prea mult asupra fragmentarului, ne
dedicam numai asupra unor subiecte de cercetare, mereu
adiacente, laturalnice, fara a mai avea dorinja sa le conexam la
intreg, sa le integram intr-o viziune de ansamblu.
Se prezinta date, obiecte, informajii fara un scop
educativ, fara scop etic §i asta produce o atracjie
senzajionalista spre munca de cercetare.
Este evident faptul ca tematica fiecarai muzeu prezentat
anterior este o oferta indusa publicului, este o oferta pentru un
segment de public redus §i ca nu exista o cerere reald pentru
a§a ceva.
Insa, ceea ce se urmareste, credem noi, e formarea unui
viitor public excentric, a unui viitor public care sa caute numai
trivialul, numai anumite lucruri in mod obsesiv §i care va trai o
dezordine axiologica puternica.
Ca oameni ispiti^i de pacat, binein^eles, fiecare dintre
noi am dori sa §tim anumite intimita^i, lucruri ascunse, nespuse
din viaja altora §i din istorie.
745 Lincul era acesta: http://www.cbsnews.com/sections/entertainment/main207.shtml,
dar acum nu mai e valabil.
746 A se vedea: http://www.mum.org/.
747 Idem: http://www.batashoemuseum.ca/.
748 Lincul era acesta: http://www.collegenews.org/xl895.xml. Acum nu mai este
functional.
749 Idem: http://81.144.190.71/. Nefunctional...
750 A se vedea: http://www.museumofsex.com/.
751 Idem: http://www.corkscrew-balloon.com/misc/torture/index.html.
246
Insa exploatarea nespusului, darea in vileag a intimita^ii,
institujionalizarea scabrosului nu face decat sa ne impinga spre
o pronunjata confuzie interioara, atata timp cat nu vom mai §ti
sa distingem sau ne va fi foarte greu sa o facem, intre ceea ce
mai e permis sdfaci §i ce nu mai e permis, daca nu mai avem
pur §i simplu intimitate proprie .
La o prima vedere toate aceste tipuri de prezentare a
realitafii ni se par valabile. Insa, cand vine vorba sa constatam
ce pierdem in urma tuturor acestor incercari de faramijare ale
normalita^ii, ajungem sa constatam ca indraznelile noastre in
materie de sinceritate patimasa ne fac sa nu mai locuim in noi
ci in afara noastra cu totul, prinsj in imagini, fantasme §i
incertitudini.
Da, atenjia noastra ar trebui sa fie indreptata spre ceea
ce ne schimba in mod continuu existen^a.
Trebuie sa fim aten^i, foarte atenji la mijloacele de
informare §i de sugestionare ale noastre, care ne due spre
periferii §i nu ne lasa sa ne canalizam asupra subiectelor
importante din viaja noastra de cre§tini ortodoc§i.
Noi trebuie sa discernem cele ce se intampla cu noi §i cu
lumea in care traim, insa nu trebuie sa ne pierdem in
cercetarile noastre, in injelegerile noastre vizavi de realitatea
care ne inconjoara.
Trebuie sa fim ai momentului fara a deveni oameni ai
extremelor, ci foarte inradacinaji in modul de a privi lumea al
Bisericii Ortodoxe, in acest mod eclesial, care simte §i traieste
echilibrat.
247
Mircea Badea, ne discriminezi §i o sa-ti
pararau! ...
Download this episode (32 sec)
[emisiunea din 4 martie 2008]
Poate ca fratelo Mircea nu mai vrea sa aiba
rating... Sau poate ca nu stie ca la emisiunea sa nu se uita
numai agramafi sau dintre aceea avizi de incendiat barcuje in
albia de plastic ci §i intelectuali, oameni cu carte dar care §i
gusta ironia fina.
Insa, fratele meu, ironia e una dar baddrdnia e altceva.
Cand confunzi pe oamenii credincio§i cu cretinoizii §i
reduci numarul telespectatorilor la cine vrei tu, atunci, fratele
meu de cartier, trebuie sa-|i faci blog de extremist §i nu sa
creezi o emisiune 7Y!
Sau scrie pe ecran cine sa se uite §i cine sa nu se uite, ca
in regimurile dictatoriale, ca sa nu ne pierdem timpul degeaba.
Gesturile tale, draga Mircea, incep pe fiecare zi sa fie
de§anjate §i te anunjam ca vei pierde public.
' 2 Era inclusa in locatia: http://www.mypodcast.com/fsaudio/dorin_20080304_1531-
188395.mp3. Acum desfiintata in mod abuziv de catre proprietarii unde noi ridicasem
fila audio.
753 Un articol din data de 4 martie 2008.
754 In italiana: fratele.
755 Lucru pe care il f acuse intr-o emisiune anterioara.
248
Daca te crezi mare manuka... o sa ajungi manuka
miniaturala, ca in foto supra, pentru ca te duce gura unde nu te
duce bunul simf.
Poate ca te crezi in alta Jara, intr-una a celor care trag cu
pu§ca pe strada!
Daca nu iji place o opinie, po^i sa o spui §i fara sa ne
insul^i §i sa ne declari, pe toji credincio§ii, de orice ramura am
fi noi, ni§te cretini.
N-am putut sa ascult emisiunea pana la capat de
indignare. Insa nu cred ca suntem singurii indigna^i.
Daca ne faci sa plecam din faja televizorului pentru ca
nu putem sa suportam abjec^iile tale, cred ca incepi sa devii
falimentar.
§i cand pe oamenii credincio§i, care te stimeaza, incepi
sa-i pierzi de client . . . slabe speranje ca vei atrage un segment
de public fidel in locul acestora.
Erorile te costa!
249
Primavara de google, excelenta vs. amatorism,
constatari
vj
Sigla noua! 756 Lalele de goog/e... inseamna articole mai
bune pe net?
As, ! . . . De ce sa ne usmim mai mult?!
Poate ca primavara vine degeaba pentru unii. Sau poate
vin toate, mai mult decat trebuie, pe capul nostru.
La Irina Constantinescu, dintre partenerii pu|ini de
online pe care ii avem, se simte . . . noul
In alta parte mai pu|in. §i cand nu te schimbi continuu,
cand nu te infrumusejezi inseamna ca ai ajuns cavou.
Primavara cu atacuri la jurnali§ti.
Primavara cu mojicii perene intre blogari.
Primavara cu NATO care ne blocheaza ora§ul.
Lansari de carte purine.
Toate vechi §i noi nimicuri.
Muncim din ce in ce mai pujin pentru suflet §i foarte
mult pentru trup §ipungd.
§i daca mintea noastra hiberneaza de unde excelenfal
Excelenta se face pe fiecare zi, la vedere sau nevedere,
dar aduce rezultate, schimbari continue in fiin|a.
La polul opus, amatorismul carpe§te. Lustruie§te acela§i
bocanc gaurit. Petice§te.
Daca nu e fineje este mazgaleala. Tocmai de aceea, cu
tot rasul meu pentru manjirea pere^ilor cu de toate, injeleg de
ce se manjesc pere^ii.
Fiecare vrea sa iasa in fa^a cu ceea ce are: cu nesimjirea,
cu prostia, cu sanii, cu ma§ina, cu contul in banca, cu ma-sa §i
tas-o. Vrea sa iasa! §i daca vrea sa iasa po^i zice, nu?!
Insa, cand e§ti parlit, insignifiant vrei sa epatezi mai
abitir decat atunci cand ai siputea §i ai si avea cu ce.
756 Un articol din data de 20 martie 2008.
57 Sa ne fortam, sa muncim...
58 A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/. In sensul ca se precoupa sa schimbe, in
mod continuu, fata onlineului ei.
250
Lipsa de scrupul se vede atunci cand ni cam vine sa faci
de toate impotriva oricui.
Mersul in ma§ina e o cutezanja. Ma refer la ma§ina
publica.
Prietenia e o paguba, o belea sau o enervare continua.
Ma refer la. falsele prietenii.
Multul e riscant: starne§te invidii.
Pu^inul e de ras: na§te §touri multiple la adresa ta.
Constat ca nu poji sa mergi pe strada daca nu e§ti
nesimjit ca strada.
Esti constrans sa devii escroc.
Vrei sa fii puslama, esti al nostru. Vrei sa fii
Sf ant... atunci ciuciu [scuzata sa-mi fie dimensiunea realista a
exprimarii!].
Realismul urban e ca realismul underground. Daca nu
vrei sa te apuce guturaiul nesimjirii te contaminezi de el pentru
ca il iei pe talpi, il iei pe maini, \i se scuipa in nas.
Nesinnirea e forma de curtoazie cea mai benefica intr-o
lume singura.
Cu cat e§ti mai nesimjit cu atat e§ti mai inteligent,
paradoxal. §i daca ai o astfel de specie de inteligenfd . . .\i se
face loc.
Lasd-l, ca e nebun!...§i nebunii fac orice, alaturi de
gangsteri.
Inteligenja stradala bucure§teana e din filmele cu
Terminator 159 §i Stdpdnul inelelor 160 .
Trebuie sa stii unde sa nu calci ca sa nu fie de rau. De
bine . . . mai pu^in. De rau . . . mai mult.
Constat ca e§ti discriminat daca e§ti altfel.
Constat ca \i se impun reguli pe care nu le vrei §i care
nu au nimic de-a face cu firea noastra §i cu mentalitatea
noastra.
Constat ca poji fi eel mai sincer intre ho^i sau eel mai
prost intre §mecheri.
Constat ca poji sa \\i pierzi credinja in orice §i in
oricine, daca to^i sunt susceptibili §i nu au coloana vertebrala.
Constat ca nihilismul, ca o ciuma, se lipeste de tine §i
cand il ura§ti eel mai inver§unat.
Constat ca de-a lungul istoriei omul e o drama, o drama
perpetua, ca s-a plans mult, ca s-a suferit enorm, ca suntem
dezamagi^i, prea dezamagi^i de tot felul de pierderi.
759 Aluzie la: http://www.imdb.com/title/tt0088247/.
760 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/St%C4%83p%C3%A2nul_melelor.
251
Constat ca nu e de ajuns sa vrei... ci ca trebuie sa pop,
ca trebuie sa fii ajutat in demersurile tale.
Constat ca via^a se poate curma u§or, ca po^i omori u§or
pe un om cu indiferenja §i turpitudinea ta, dar ca e nespus de
greu sa il indrepji, sa il vindeci de neiubire.
Constat ca sunt zile, saptamani, luni, ani cand nimeni
nu aude nimic pentru sa suni cu goarna iar intr-o zi, cand abia
spui doua lucruri, ostenit de durere, to^i te aud.
Constat ca sunt multe lucruri nedrepte pe care le
repetam.
Constat ca suntem prosti cand ar trebui sa fim prieteni
§i mojici cand ar trebui sa fim domni.
Constat ca pierdem timpul §i ca el nu se mai intoarce,
ca imbatranim rece §i nu frumos, ca suntem in stare sa ne
scoatem ochii pentru orice nimic decat sa ne ajutam intra toate.
Constat ... §i cei cu asta?! De ce sa constat? De ce sa
traie§ti? De ce sa mori? De ce?! . . .
Vom alege prost intotdeauna cat vom alege sa fim
singuri!
252
§ahlaNATO
x 761
NATO' 01 a venit peste noi...§i vom vedea ce va fi. Pana
atunci filme §i fotografii de intampinare.
- -762.
Aici gasiji scurte file video despre ziua de astazi :
.^763
Zi ploioasa
Steaguri pentru NATO
Glasul strazif 65
764
766
§ah la Nato (de unde ne-a venit ideea articolului de
fata...
761 Un articol din data de 31 martie 2008.
E vorba despre: http://ro.wikipedia.org/wiki/Summitul_NATO_2008.
32 Ele contineau mici comentarii live... si de aceea articolul de fata a fost inclus la
categoria Opinii.
63 Lincul era acesta: http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047467-zi-ploioasa.
Nefunctional acum...
Ibidem
Ibidem
' Ibidem
http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047485-steaguri-pt-nato.
http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047499-glasul-strazii.
http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047544-sah-la-nato.
253
§B
kuj " j|_ BUI -Vili
^^^
"VMl
EL ^ Sw. ^
ml' ^' V*^v
■"A \JL - - ' ^9
■
254
Mahala bucure^teana 161
Noapte buna, ca NATO §i a§a vine!
Ibidem: http://bibliotecateologica.vodpod.com/video/1047558-mahala-bucuresteana.
255
Pe§tera Universitafii
O murdarie de nedescris , fara niciun pitoresc. Pasajul
subteran de la Universitate e in reconstruct . . . .insa murdaria
dimprejur nu ar trebui sa aiba nimic de-a face cu reconstrucfia.
Bucure§tiul este un oras. plin de murdarie clasica §i
acum §i de murdarie... electorala 169 .
Nu gase§ti cos. de gunoi fara vreun chip electoral in
el . . . sau fara mai multe. La gunoi toate chipurile electorale sunt
infrafite.
Construim haotic, ne deplasam la fel...injuram la fel,
fumam la fel. Ne fumam disperarea.
Disperarea mediatizatd a ajuns un fel de transpirafie, de
gripa. Sim^i ca totul se duce in jos, ca intri, ca te afunzi, pe
fundalul unei tot mai atente griji la imagine.
Imaginea de pe noi nu arata ca imaginea din noi sau
dintre noi. Prea pujina dara de frumuse^e lasam in urma. Mult
prea pu|ina. Palpita insa la tot pasul secre|ia nesim^irii,
ciuperca aceasta virala numita: ipocrizie.
768 Un articol dm data de 15 apnlie 2008.
69 Gaseai pe jos sau lipite peste tot afise electorale.
256
Diver tismentul nu elimina monotonia §i
despre nuance
Un om 770 agramat [care nu §tie sa citeasca] prive§te un
film la televizor. Unde i se pare ca e de ras, rade; suspina cand
suspina cei de la televizor. . .
El este o prelungire a sentimentelor infuzate de film. E
condus de film. Habar are ce vrea sa spuria filmul...dar se
manifesta.
De ce se manifesta?! Nu are nimic mai bun de facut.
Viaja lui nu are standarde prea mari, nu vrea decat...^a
uite...%\...sd uite...
Adica nu infelege nimic.. . dar se distreazd.
Distracjia, rasul, divertismentul nu ne aduc fericire in
suflet, nu ne schimba via^a noastra monotona in mod radical,
ci doar ne face sd uitdm pufin, foarte pujin, singuratatea
noastra, falsitatea vie|ii noastre.
Viaja noastra traita limitat, cu un ochi la punga §i cu
altul la excitarea sim|urilor, nu se destinde niciodata! Ci ea se
uita, incearca sa se uite...pe masura ce orizontul nostru se tot
ingusteaza.
A§a se face ca nu tot eel care vede ceva poate sa
talmaceasca/sa comenteze evenimentul, cazul, cartea... Vede §i
nu injelege. Vede §i nu vede nimic, nu vede infelesurile.
Intuind nevoia de exegezd a realitdfii, de vulgarizare a
realitajii ideologia media a scos pe piaja analistul,
comentatorul, evocatorul . . . de fiecare data matur, intelectual,
pedant, angajat, incruntat, arhi§tiutor...§i nu o fdfd §i nicio
blondd.
770 Un articol din data de 15 aprilie 2008.
257
Ce face comentatorul? Se substituie celui care vede,
pentru ca §i eel care vede sa injeleaga ceva din ce trebuia sa
vada de until singur. De aceea comentatorul este
manipulatorul audien\ei daca epartinic.
Evenimentul [spre exemplu]: presedintele Bdsescu iese
din crdsma si efilmat in zi de duminica e talmacit dupa cum ai
interesul.
Daca e§ti pentru lege §i pentru un presedinte impartial,
care nu se amesteca in campania electorala a altora e§ti un
comentator negativ.
Daca vrei sa spui ca avea o cama§a frumoasa §i a vorbit
mahalagistic . . . dar, asa trebuia... faci un comentariu pozitiv,
dar partinic.
Ce rol are comentatorul!
Ce rol are conducatorul de show?
Ce rol are ciumbuslucarul care ne binedispune?
Rolul celor trei este identic in adancul nostra monoton,
saturat de mediateje: vorbeste frate pand cdnd afipim noi sau
pdna ni se trece de televizor sau computer.
Televizorul §i computeral, ca mijloace de divertisment
facil, nu ne sting monotonia.
Un om monocolor, monoideatic, monodimensional va
vedea imaginea instinctual §i o va injelege instinctual.
De aceea: ce fusta frumoasa ai! poate sa insemne faptul
ca are culori frumoase §i nu ca aparfine unui stil, ca vrea sa
scoata ceva in relief, ca subliniaza o nuanja.
Monotonul nu vede nuance, ci el vede doar in negru §i
alb! Daca ceva este peste negru §i alb 1-ai terminat...nu
in^elege nimic!
Tocmai de aceea trebuie sa ni baji capul cu el ca sa ii
explici, de ce cineva poate sa fie §i ro§u, albastru, verde, maro
sau bej §i nu doar alb sau negru.
Divertismentul mediatic este ideologic pe tava. Stai in
fa^a propulsoralui de imagini, a tunului care dezvolta bule de
sapun §i privesti.
Ideea-imagine intra in tine cu un dull al ei, foarte
dracesc, teluric, dezangajant §i i^i spune ce sa faci: fii cool, fii
dement, fii al dracu, nu asculta de nimeni, fii egoist, profita de
tofi, iub este placer ea, fa crima pentru placerile tale...
Tu stai ca un sac . . . ei introduc ca intr-un container.
258
771 HHO 77?
Crezi ca Rambo 5 , Mafia reloaded , Antichrist ,
77zl 77 r S
Venom , Madonna , filmul porno, horrorul, filmul pierde
vara. . .nu te schimba, ca tu ramii la toate rece 116 .
Insa nu e a§a: tu e§ti o coarda care vibrezi la bine §i la
rau dupa cum bate vantul. Daca nu ni stii interesul real, adica
grija pentru mdntuirea ta, e§ti un zmeu de hartie pe care il
zboara taifunul.
§i cine e taifunul? Ideologia.
Orice sistem politic are platforma ideologica: vrea sa te
faca sa crezi, sa simji §i sa te manife§ti cumva.
Orice firma cu angajaji numero§i are interese. Daca joci
cum vrea altul, daca te misti dupa interesele altcuiva...[lasam
loc liber]
777 77R
Dupa ce se termma Dansez pentru tine , Iarta-ma ,
filmul nu §tiu care. . .tot tu e§ti, eel mic, daca e§ti monoton.
Cate dimensiuni ai, in cate traiesti? Daca ai numai
dimensiunea aid, momentul de fata...e§ti unidimensional .
Daca traie§ti in trecut §i in prezent, adica ai reverenja
faja de trecut §i inve^i din el, din trecutul altora, ai doua
dimensiuni intre care respiri.
Tridimensionalitatea cre§tin-ortodoxa e aceea in care
traie§ti in acela§i timp in prezent-ve§nicie-trecut.
Ai radacinile trecutului, te spirijini pe Tradn;ia Bisericii.
E§ti plin de har §i cu Dumnezeu §i e§ti legat de ve§nicie
in Biserica Sa.
§i, in acela§i timp, e§ti omul zilelor tale, in care aduci
ve§nicia §i trecutul, le armonizezi cu prezentul, propovaduind
tuturor faptul ca nu putem sa mergem spre viitor fara trecut §i
ca nu putem vorbi despre o istorie a noastra, care nu se
interconecteaza cu vesjiicia §i care nu se impline§te in
ve§nicie.
Daca, insa, ai numai berea in faja §i familia ta §i nu-Ji
pasa de nimic, daca nu ai nicio valoare in afara de instinctele
subzistenfei §i ale parvenirii . . .mx vei injelege nimic din ceea
ce scriem noi §i nici din ceea ce Ji-am dori sa traie§ti. [...]
Analfabetismul vizual create. Prive§ti §i nu injelegi.
771 Nu exista inca, ci e propus pentru 201 1 : http://www.imdb.com/title/ttl206885/.
72 Un joe PC: http://gamelist.bbgsite.com/goto/mafia_32_reloaded.shtml.
773 Aluzie la publicitatul: Antichrist (2009): http://www.imdb.com/title/tt0870984/.
774 O trupa rock satanista: http://www.venomslegions.com/.
775 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Madonna.
6 Un vers din Glossa lui Eminescu: http://www.cerculpoetilor.net/Glossa_Mihai-
Eminescu.html.
77 A se vedea: http://dansezpentrutine.protv.ro/.
78 Idem: http://www.cotidianul.ro/iarta_ma_tvr_dar_te_parasesc-20387.html.
259
Auzi §i nu ascul^i nimic.
Hipnotizarea imagologica reu§e§te tocmai pentru ca nu
ne mai opunem interior duhului imaginilor, pentru ca nu
in^elegem substratul lor.
§i substratul lor e simplist: fii orice altceva decdt
crestin-ortodox, decdt om normal, decdt un Sfdnt! ...
260
Se descurca...
1 779
ajuns... inginerie
Conceptul descurcdrii a
romdneascd . . .
„E1 §tie sa se descurce...E baiat de§tept...'7 „A facut
bani...s-a descurcat. Cum, necum . . . acum s-a ajuns..."/ „Le
stie, le cunoa§te, le face"...adica le fura. „Se decurca omul. E
destept..."
§i a§a ajunge §coala sa insemne prostie §i hofia sa
insemne maniere academice.
Se descurca §i . . . descurcare.
Cand auzi prima data cuvantul acesta ambiguu la culme,
din acest idiom al inifiafilor i^i vine sa crezi ca e vorba despre
nodul gordian , despre teorema lui Spandastocle , despre
comoara nibelungilor . . .
I^i §i imaginezi ceva complicat rau, rau de tot...§i tu, o
mica pioneza, care nu §tii ce sa faci . . .
' Un articol din data de 19 aprilie 2008.
A se vedea: http://www.citate-celebre.com/nodul-gordian/.
781 Doar pentru elect umoristic...
^ J Trebuie sa cititi Cdntecid Nibelungilor, ca sa allati despre comoara lor:
http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ntecul_Nibelungilor.
261
Deci el, X, s-a ajuns. E trecut prin viaja, le §tie...Are
relatii . . .E sus pus. . .Pe cand, tu, ca punctul de pe axa Y, nu §tii
niciodata, unde raza cercului se intretaie cu semnul mirdrii.
De ce . . . descurcarel
Daca intri intr-un labirint ni trebuie un foarte mare simj
de observajiei. Tocmai de aceea, un om care nu a creat
niciodata o carte cu note de subsol, crede ca notele de subsol
sunt o prostie . . .pentru ca ni iau foarte mult timp din viaja §i
inseamna multa asceza. De aceea, pentru un astfel de om cea
mai bund carte stiinfificd e...aia cu poze sau rebusul + ceva
semin^e prajite.
Deci, ca sd te descurci nu trebuie sa o iei prin logica
labirintului, nici pe calea §colii, a mul^ilor ani de studii, nici pe
calea demnita^ii, nici pe calea sfinjeniei . . . ci pe §orcat , pe
ulh;a...
Adica e un fel de carare prin mijlocul parcului, pentru ca
sa nu mai ocole§ti pe acolo, prin pare, pe unde este alee . . .
Dar acest §orcat e de neam prost. Pentru ca sorcatul
descurcdrii nu e ulifd ci, mai degraba, e o mergere pe orbe§te,
no a
ca orbetele prin tunele de carti^a.
Oricum ar fi reprezentata ideea descurcdrii ea a ajuns
tipic romdneascd, pentru ca a fost implantata, ca un cifru, de
catre regimul comunist, pe inima omului care vrea sa parvina.
§i eel care vrea sa parvina face §i pe dracu in patru
pentru. . .a-si descurca situafia.
Cand militia securistica te chema la auditoriul-lin§aj
mai intai te lua cu bini§orul.
Erablanda...
Dupa trei minute de blandeje i se punea pata pe tine §i i^i
spunea cine. . .te toarna.
§i cei care te turnau erau/puteau fi prietenii tai, rudele
tale, colegul de serviciu, vecinul de la apartamentul de
vizavi. . .mama ta, unchi-tau, matu§a ta de-a doua. . .copilul tau,
de ce nu?!
§i, cu un ras dracesc, larg, monosemantic, adica tamp, \\i
spuneau ca. . . ei te stiu ...ca ei te cunosc pe de-antregul ...ei stiu
si ce mdnanci si ce te caci, tot...
Tu trebuia sa te temi.
Tu trebuia sa spui ca e da ce era nu.
" 3 Transliterarea in romana a pronuntiei cuvantului englezesc shorcut. A se vedea:
http://en.wikipedia.0rg/wikiAVikipedia:Sh01tcut.
784 Orbete = un animal rozator asemanator cartitei.
785 A regimului comunist in Romania...
262
Ei nu aveau Dumnezeu...ci numai leafa, post de
conducere, erau capii formatori ai sistemului, adica cei care
intrejineau cadavrul de Antipa 1S6 al comunismului.
§i apoi . . . erau din nou sdgalnici . . .
l\i dadeau drumul, pentru ca. . . sa te reintorci . . . §i trebuia
sd te descurci cu sentimentele pe care un dement \i le provoca.
Ce sa descurci?]
De ce nu exista, nici in comunism, §i nici in democratic,
oameni care sd nu incurce pe ah;i oameni...ca sa nu fie nevoie
ca ei sa. . .se descurce mai apoi?!
Totul e foarte simplu....Nici cei care incurcd §i nici cei
care se descurcd . . .nici cei care nu §tiu sd se descurce .. .nu
ca§tiga nimic.
Insa lucrurile trebuie sa para incurcate, grele...cmd ele
sunt usoare,frumoase . . .
Aveam pe cineva , care, de fiecare data, imi Jinea
lecjia descurcdrii . . .El §tia numai aceasta placa. . .Nu o invajase
pe cea a demnitdfii niciodata...§i nu a mai apucat sa o
inveJe...Pacat!
Uneori e bine sa inve^i sa ai demnitate §i sa fii §i tu,
macar odata, OM, daca toata viaja ai fost gdndac de Colorado,
care te-ai hranit cu insatisfacjiile pe care le-ai provocat altora.
Printre cele pe care Dumnezeu mi-a dat sa le inva^ cu
multe dureri, pana la aceasta data, este §i o lecjie drastica,
mereu repetabila in viaja mea: trebuie sd fii pregdtit sd te
bucuri mai mult decdt ai plans sau aiputea sdpldngi.
Poate ca vi se pare aiurea...Bucuria, pare, a fi ceva de
care e toata lumea in stare... §i pentru bucurie nu trebuie, in
aparenja, sa te pregatesti.
Insa in ceea ce ma prive§te lucrurile stau invers: sunt
zdrobit de prea multe dureri, dureri care aduc o imensd
bucurie, si eu cad la problema bucuriei, pentru ca sunt prea
epuizat ca sd ma mai bucur...
Asta nu inseamna ca nu ma mai bucur, ca nu pot sa ma
bucur. Insa bucuria mare, de dupa mari dureri §i dezamagiri
venite de la demoni, oameni si trup, cum spune rugaciunea...e
o bucurie dureroasd. . .
De aceea imi e foarte dureros sa ma bucur - §i cu toate
acestea ma bucur mult - pentru ca bucuria mare se na§te din
dureri, tristeji, doruri zdrobitoare/zdrobite . . . §i, sarmana mea
fiin^a, nu poate sa duca toate la nesfar§it. . .
786 Aluzie la Muzeul Antipa din Bucuresti: http://www.antipa.ro/.
87 Una dintre gazdele mele, la care am stat in timpul facultatii: domnul F. Dumitrescu.
263
O sa fie §i un sfar§it. . .Totul are un sfar§it. . .Insa sfar§itul
e abia. . . inceputul bucuriei . . .
Cei care se descurcd. . .mor linistifi.
Sfantul David Prorocul se framanta pentru treaba asta.
Cum vine treaba, il intreba el pe Dumnezeu Ato^iitorul, ca aia
Drepji sunt plini de dureri, de necazuri, sunt uraji pe nedrept,
nu au pe nimeni . . . iar pe langa pacato§ii pamantului creste
aurul §i prietenia cum create loboda in vie?
§i a primit raspuns. . .un raspuns lapidar de drept.
Cand noi uitam ochii lui Dumnezeu, El nu ne uita pe
noi. Cei care se descurcd, in aparenta...in fapt i§i incurca
sufletul in toate miasm ele Iadului . . .
Se impodobesc cu tot Iadul . . .
Le fac pe toate. A§a cum ne spun unii credincio§i ai
no§tri cand ii spovedim: Pdrinte, pe care sa le mai zicem, ca
le-am fdcut pe toate!... E, nu le cam fac ei pe toate... dar le e
ru§ine sa le spuna, sa le indice . . .
§i, cand lefaci pe toate.. . §i cand \i se pare ca vorbesti §i
conduci ingereste, ca fratele Irod , deodata te apuca o boala,
una zdravana sau mori fdrd de veste...§i te intalne§ti cu
marejie infrico§atoare de lad, din care ai vrea sa fugi, sa te
pite§ti, sa intri in gaura de §arpe . . .
Adica. . . descurcarea nu e niciun bai.
Afi neam prost nu e nicio mare scofala.
A te da de rotund, de patrat, de cais, de libelula, de
martafoi. . .nu Jine la infinit.
Exista o scadenja pentru fiecare . . .
§i scadenja...e amara, e de mii de ori mai amara ca
ceaiul de pelin.
Insa pond nu vezi...nu te doare. §i, cand te doare, vorba
troparului, cand auzi ca Ji se canta pldngefi tofi pentru mine,
frajilor si prietenilor ...§i tu, ca suflet despar^it de trup, ii
vezi pe cei care te prohodesc, ca nu se cam plang dupa tine . . . §i
nici nu se prea roaga pentru tine...in^elegi cum e treaba cu
durerea, cu nesuportarea durerii, cu drama vie, cu rana vie, cu
plaga deschisa ve§nic . . . cu ce-aifost. . . §i ce-ai rdmas . . .
Cine se descurcd. . . atunci?
Domnul Dumitrescu imi spunea intotdeauna...5*a ma
descurc. . Se pare ca nu m-am descurcat nici pana astazi . . .
88 Aluzie la moartea lui Irod Agripa descrisa in F. Ap. 12, 21-23.
89 Fragment din cantarea de la Slava..., glasul al 6-lea, din finalul slujbei inmormantarii,
cf. ***Molitfelnic, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2002, p. 239.
264
Insa el mi-o spunea cu gravitate maxima... odata cam la
trei zile... Cartea si nici rugdciunea, credea el, nu te
descurcd...
A§ vrea sa §tiu acum...cum se descurcd dumnealui?! II
purtam in rugaciunile noastre. . .
265
Viaia...din ciment
La fel 790 avem aer din gaze de e§apament, respirari din
damfuri de |igare, pitoresc inconjurat de excremente de caine
plimbat cu lesa, ma§ini urcate pana peste borduri §i proptite
bot in bot cu rondurile de flori . . .Jiganeala [§i nu e vorba despre
figani ci despre nicio manierd], abureala, amatorism,
fandoseala, maimujareala. . .
Viafa din ciment este emblema vie|ii noastre cotidiene.
Ciment sus, ciment jos, ciment in suflet...§i la dreapta:
ronduri de flori, pe unde se poate.
Noi vrem sa va demonstram faptul [daca mai este cazul]
ca ceea ce vezi.. . e§ti.
§i ceea ce vezi...devii.
§i daca crezi ca aceasta e lumea ta, ca a§a trebuie sd
arate §i ca murdaria §i nesim^irea sunt implacabile, de nescos,
de neinlocuit din via|a noastra...sucombam sub mirosuri,
caldaram §i plictiseala.
Un articol din data de 23 mai 2008.
266
Trebuie sa te atraga diversitatea!
1. Inexorabilele cautari §i metehnele televideoistului
care vine pe net
Cautarile online romane§ti sunt dictate de cultura
televizuala, din pacate. . .intr-o mare pondere.
§tirismul, cancanul, personalitajile reale sau construite
ale mediei vizuale sunt cautate in disperare pe net.
Asta inseamna ca internetul nu are prea multe resurse
proprii, nu na§te personality proprii care sa atraga [sau nu
sunt cunoscute de prea muh;i...] §i cautatorul de online este
ageamiu, neinijiat, ne§tiutor.
Adica el cauta ceea ce i s-a inoculat...§i nu are a§teptari
mai mari decat cele infuzate lui de catre televizor.
§i asta e drama noastra, pentru ca onlineul autentic nu
este ca televizorul . . . ci se bazeaza pe selec^ie, pe erudite, pe
personalizarea lucrurilor.
De doua-trei saptamani traiesc complexul repetifiei [de
atunci a inceput sa ma enerveze acest lucru]...regizat sau nu,
pentru ca, inexorabil parca, toata lumea cauta la noi: Trinitas
TV, exorcizari, Dan Puric... ca §i cand am fi scris numai trei
articole pana acum.
791 Un articol dm data de 24 mai 2008.
267
In afara celor obsedaji de ei in§i§i, care se cauta in
disperare de cauza la noi pe blog sau contribu^iile lor pe Mogul
nostra [uneori contribufiile lor constau in doua-trei mici
comentarii...] exista un numar de oameni care cauta numai
...ceea ce se vehiculeaza in cercurile lor restranse sau la
televizor.
§i confundarea televizorului cu creafia online e una
dintre cele mai proaste alegeri cu putinja, pentra ca vin cu
metehnele de la televizor ca sa \i le arunce tie pe blog.
§i care sunt metehnele comentatorului sau cititorului de
blog?
1 . El are idei.. . §i nu vrea ca sa citeasca idei. El isi cauta
ideile la tine §i, daca nu e§ti identic cu el, ni aranca lingura cu
ciorbain cap.
2. El comenteaza de unul singur. Nu este interesat sa
afle ca §i eu am pareri despre el... Sau, daca ii spun parerile
mele, a doua oara nu-1 mai vad la comentarii . . .
3. El e grabit...§i crede ca tu nu obose§ti niciodata. Eu
sunt, in capul lui, un fel de funcjionar, care trebuie sa ma
execut, pentru ca sunt platit de catre stat...de§i nu ma plate§te
statul pentra asta, ci o fac gratuit.
El trebuie sa afle ca sunt particular. . . §i nu de stat. Eu
muncesc ca el sa citeasca sau sa auda sau sa vada ceva pe
blogulmeu...
4. El nu in^elege ca nu merita ceea ce ii dai...daca nu
stie sa mulfumeasca §i daca nu se comporta cu mine ca in viaja
reala.
Suntem confunda^i, de multe ori, cu nefiinja sau cu
articolele spontanee, care se scriu singure sau cu
atotstiutorii . . .
De ce? Pentru ca el a stat pana acum in faja
televizorului, s-a scarpinat in nas sau a mancat floricele . . . §i
televizorul nu 1-a pus sa comunice sau sa mulfumeasca pentra
ceea ce vede.
2. Ce trebuie safaci infafa unui blog sau ce vrea blogul
de la tine?
1 . Mai intai de toate vrea ca sa comunici cu eel care il
scrie, sa raspunzi ofertei sale, sa intri in relate. Daca vrei
produse bune online, daca vrei sa ai lucrari noi, framoase,
atragatoare, trebuie sa §tii/sa inveji sa incurajezi pe eel care
268
vezi ca poate §i vrea sa te culturalizeze sau sa te
induhovniceasca.
2. Blogul este interrelajionar deci, §i in al doilea
rand...se face acum. Daca stii sa participi la construirea
blogului te simji in mijlocul ac^iunii, te binedispui, inveji,
socializezi, contribui, ai avantajul cre§terii personality tale.
3. Dupa relate §i creativitate vinQ...selecfia.
§tii/inve^i sa vorbe§ti cu eel care creeaza blogul,
§tii/inveji sa vorbe§ti cu cei care participa la discu^ie pe blog,
incepi sa ni gase§ti personalitatea...§i nu mai supoiti lucrurile
puerile, facile, care nu au personalitate.
Daca stii sa selectezi, sa alegi ce e bun dintr-o mare de
lucruri facile, atunci incepi sa cinste§ti munca, gratuitatea
eforturilor altora §i specializarea.
4. Daca §tii sa alegi §tii sa devii unic. §i cand §tii sa
alegi bine, sa ai gusturi de online atunci ai inceput sa te
specializezi, sa te experimentezi in ceva anume.
Insa totul porne§te de la comunicare, de la co-produc^ie,
de la o relate fireasca §i amiabila cu eel pe care il respecji/il
placi pentru ceea ce face.
3. Televizorul si internetul nu sunt prieteni decdt in
aparenfd
Eu cred asta. Televizorul doreste sa
uniformizeze . . .internetul dore§te sd-i diversifice pe oameni.
Blogul dore§te sa creeze rela^ii reale, pentru ca are un
raspuns imediat pentru publicul care il agreeaza.
Blogul este instant... nu e inregistrat.
Blogul real are un nivel malt. . . §i nu de masd, chiar daca
se adreseaza oricui.
Blogul are o personalitate pe care nu o poate avea
televizorul §i nu cade in derizoriu atat de mult ca televizorul.
Pentru a citi bloguri ai nevoie sa te specializezi
continuu. . . sau sa te duci la cei care sunt pe masura asteptarilor
tale §i sa mergi in pas cu ei.
Blogul trebuie citit zilnic pentru ca sa aiba sens. Ca sa
nn;elegi eforturile mele trebuie sa faci efortul de a ne citi §i de
a ne injelege §i de aji schimba via^a in bine.
Sau sa faci §i tu ceva gratuit, pentru aljii, sa iji rupi din
odihna §i relaxarea ta, ca sa vezi cum e.
Blogul nu e u§or...
269
Blogul nu e televizorul la care te uiji §i pe care schimbi
canalele.
Blogul este altcineva...care munceste pentru tine, care
gande§te pentru tine, pentru ca sa te imbie sa inveji §i tu sa
gande§ti pentru tine §i pentru altul §i sa devii tu insu^i §i sa iji
placa ceilalji, care nu sunt ca tine, dar de la care po^i invaja
mereu.
4. Frivolitatea opiniei
Opinia nu se na§te ca subtext, ca notd de subsol a
evenimentelor. Nu trebuie sa ai opinii...numai cand exista un
eveniment.
Sau nu trebuie sa ai opinii numai pentru ca...Ji se pune
in faja un eveniment. Nu trebuie sa vina campania electorala
ca sa §tiu ce trebuie sa aleg.
Omul care nu are realita^i la care sa cugete mereu... e
frivol. El i§i face o idee numai cand vede §tirea, numai cand
vede filmul, numai cand vede parada gay, numai cand o
violeaza Hie pe Minodora sau o omoara Verginica pe fie-sa.
De ce nu a putut sa gandeasca despre moarte,
homosexualitate, iubire, credinja, crima §i banditism §i
fara...televizor, fara §tire, fara evenimentul creat pentru
televideoisti?
Nu va da^i seama ca. . .gdndifi numai ceea ce vor uniil
Nu va daji seama ca numai gandifi ci . . . receptafi doar
ceea ce vi sepune in ochil
Omul cu opinii este un om care se patrunde de toate
lucrurile in tot timpul.
Ma uit la media ortodoxa, care e foarte juvenila...§i ea
vorbe§te numai despre ce se intampla acum, doar despre ceea
ce e la zi, ca §i cand ceea ce vedem se poate explica fara ceea
ce nu vedem.
Ca sa vezi realitatea, evenimentul §i sa vorbe§ti despre el
nu trebuie sa vezi doar evenimentul, ci trebuie sa te curaje§ti
de patimi ca sa vezi evenimentul.
Toji vedem Scriptura dar nu toji comenteaza Scriptura
ca Grigorie Palama
Nu toji aud sunetele ca Enescu
" Despre viata si opera sa puteti citi si audia creatiile noastre de aici:
http://www.teologiepentruazi.ro/tag/sfantul-ierarh-grigorie-palama/.
793 George Enescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu.
270
Nu toji picteaza ca Picasso 794 , de§i, la prima impresie, le
avem cu mazgalitul de la grading. . .
Nu to^i facem lucruri de valoare. Ca sa faci lucruri de
valoare trebuie sa fii valoros, sa ai resurse interioare §i mare
har de la Dumnezeu.
A§a ca, de Pa§ti sau de Craciun sau de duminica nu §tiu
carc.nu trebuie sa vorbim toji doar despre Pa§ti, Craciun §i
Evanghelia zilei. . .ci §i despre alte mii de lucruri, pe care nu ne
mai obosim nici sa ni le amintim . . . dar sa le mai gdndim.
5. Riscurile cititorului de blog
Cel mai mare rise e acela de a se plictisi de citit mai
inainte de a se invaja a fi un om comunicativ. Adica nici
cititor, nici comentator...dar casca. Daca ca§ti...nu cau^i decat
perna.
Daca crezi ca cineva te Jine in asteptare, in suspans, pe
blogulul lui, daca te face sa mai vii §i peste cateva ore, §i la
noapte, §i maine . . . atunci e bine, esti pe drumul eel bun.
Dar daca ca§ti . . . cred ca ni cautai un sait porno, pe unul
cu chat, manele sau cu jocuri §i ai dat peste un blog de teologie
§i comunicare.
AI doilea mare rise pentru cititorul de blog e sa creada
ca a aflat totul despre eel care creeaza Mogul, pentru ca 1-a citit
de vreo doua-trei ori.
§i asta se petrece, pentru ca nu cautam sa vedem cine
este altul...ci, ne place, sa vedem cine nu este altul sau ce
avem noi mai bun decat el. §i astfel cititul e o privire chiordsa
pe blogul tau §i nu o sarbatoare.
AI treilea rise e sa ramana decepfionat pentru ca i-am
depasit asteptarile. Unii dintre cititorii no§tri sufera de aceasta
afecjiune. Afec^iunea se nume§te gelozie §i se trateaza greu.
794 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso.
271
Noi te iubim, caielul nimanui! §i despre
psihologia ateniiei
1 . Cdinele bucuriei
I-am intins banii §i mi-a dat bilet. Era trista...I-am
mul|umit. In ghereta aceea mica, clasica a RATB-ului, acea
femeie parea ca intr-un mormant proiectat cu o mica
ferestruica.
De fapt ce este viaja nefericita...care are doar o mica
ferestruica, decat un continuu marasm, in care, uneori,
patrunde cate o raza de bucurie, pentru ca cineva §tie sa te
insenineze?
A§teptam ma§ina...§i o vad pe doamna cea trista, care
imi vanduse biletul de calatorie, cum cheama un cajel
zburdalnic, un caine rotofei, maron cu vargi albe pe la bot §i
cap, care era vesel sa o vada. . . §i care statuse trist pana ce ea il
chemase.
' Un articol din data de 28 mai 2008.
272
Cel trist. . . la cea tristd veni . . .
amandoi uitara de tristeje
pentr-o clipa...
Posibila mamal\ Tot ce se poate. Plina de probleme, de
griji?! Cu siguran^a...
Insa cajelul o insenina pe femeia ie§ita ca sa se
dezmoiteasca pu^in la picioare §i spate. Ie§i din mormantul ei
pentru ca sa se joace cu alt nefericit al vietii.
...Nu era pentru prima oara cand il mangaia. Pentru
femeie cajerul avea un nume. . .pe cand pentru mine, pentru alji
trecatori . . . era doar un cdinefrumos . . . darfdrd stdpdn .
Ea vedea altceva in el pentru ca...stia sa vorbeasca cu
el. Ea vedea altceva in el decat mine §i decat oricine altcineva
pentru ca aveau o istorie comuna. Ea alinase tristejea cajelului,
cajelul ii alinase durerea ei . . .
2. Sd nufii cdine ci om!
§i acum sa transformam realitatea in parabola!
Pentru ce ai alege sa ai, mai degraba, o inimd de cdine,
sa fii rau, decat sa \\i manife§ti cea mai adanca omenitate a ta?
Cainele nostra era un prune, un animal care nu a
cunoscut inca, din plin, rdutatea de a supraviefui sau rdutatea
cu care supraviefuiesti.
Insa, cand §tii ca el, §i tanaral neiubit cresc §i devin rai,
mon§tri, §i sunt gata sa faca cele mai mari sacrilegii... pentru
ce nu e bine, mai degraba, sd preintdmpini .. .decat sd te lupfi
cu cangrena deschisa, cu violenja vie, naucitoare?
3 . Parabola cdinelui in cheie sociologico-psihologicd
Avem mul^i caini vagabonzi. Unii zic sa ii eutanasiem,
al^ii zic sa ii improprietdrim cu o casa, aljii zic sa ii gazduiasca
statul roman undeva. . .
Mulji sunt omoraji de oameni nemilo§i, aljii mor din
cauza accidentelor, al^ii sunt ridica^i de hingheri, aljii mu§ca pe
cine nu trebuie, ah;ii ajung la cineva in casa. . .pe cand ah;ii stau
la umbra, aciuaji pe undeva.
273
Unul dintre cei care sta printre noi era §i acesta, care,
pentru ca era intreg §i sanatos §i, mai ales, jucau§, vesel,
necontaminat de rau, era bagat in seama, mangaiat, ciufulit,
hranit...
Insa noua nu ne plac cei schilozi, cum nu ne plac nici
oamenii cu handicap §i nici batranii . . .
Noua ne plac numai cei care ne fac placere, care ne
distreaza, care ne bine dispun.
Daca privim din perspectiva egoismului pur acest gest
[ca pe o ipoteza de lucru], gestul femeii este un substitut al
copilului sau al barbatului ei.
Pentru ca barbatul sau copilul ei nu o mai doresc sau nu
o injeleg femeia vorbe§te cu ca^elul acesta ca §i cu un om,
pentru ca vrea sa i§i dea frau liber durerii inimii. Insa noi
iubim numai pentru ca. ..avem nevoiel
Cajelul nu \\i stie inima, ci el se bucura de atenjia ta,
poate, pentru ca ar dori sa aiba o mama sau un stapan ca tine.
Cine poate §tii gandul lor? Tu stai §i prive§ti §i po^i sa
interpretezi prost lucrurile.
Daca am fi vazut-o pe femeie numai prin filtrul triste^ii
§i al posomorarii ei am fi tras concluzia ca nu e in stare sa
iubeasca, sa te apropie, sa se daruie . . .
Intr-o clipa insa, cand a existat animalul acesta sau cand
ar fi existat persoana la care ea Jine. . . vedem o alta femeie.
O femeie cu alte poten^e, cu alte trasaturi, cu alte
intenjii, cu alte resurse interioare.
4. Femeia multora §i femeia ta
In limbaj trivial panarama e femeia care face bani din
incitarea sexualitajii tale. Tu cumperi de la ea iluzia dragostei.
De§i panarama §i panorama par cuvinte cu sens diferit,
noi credem ca ele se intersecteaza din punct de vedere al
semnificajiei lor.
Panarama estepan + orama [un construct grecesc], este
femeia care te lasa sa vezi tot ceea ce are . . . dincolo de viaja
publica, in via^a ei privata.
Ea ni vinde, pentru o jumatate de ora, o
ora...sensibilitate feminina, juisare, ie§ire din banalitate,
descarcare fizica §i psihica. . .
274
Insa tu stii ca nu asta e solufial Tu nu ai nevoie numai
odata de femeie, de sex, de mangaieri, de juisare, de lini§te, ci
mereu, continuu.
Mergi pe principiul: daca nu ai, in loc sa nu ai
deloc. . .mai bine cumperi.
Insa cumpdrarea dragostei se constituie intr-un rise
major...pentru ca dragostea nu se leaga numai de trup ci §i de
suflet §i omul participa cu totul in fiecare act, gest al viejii sale.
Femeia ta reprezinta o istorie comuna.
Femeia ta reprezinta certitudine, dragoste, incantare,
regasire de sine, implinire, satisfacjii familiale diverse. Tocmai
de aceea indragostirile tinerejii, de pana in casatorie, daca nu
sunt vindecate, te fac sa ramai cu trecutul in tine: esti trei
sferturi azi §i un sfert in himericul ieri, care nu mai este pe
nicaieri.
Insa indragostirea, ca §i obsesiile de tot felul, ne arata pe
noi, pe to^i, oameni care ne purtam deodata §i zilnicul azi,
continuul azi, dar §i ieriul de ieri, care are multe traume in el.
Poate sa stea la un loc femeia multora §i femeia tal
Poate ca da, dar cu multe neplaceri, cu multe riscuri. . .
Inima impar^ita este inima care nu va avea lini§te §i nici
implinire. Paradoxal, implinirea Casatoriei are nevoie numai
de doi, de un el care o iubeste pe o ea §i de o ea care il iube§te
pe un el, pana intr-acolo incat devin amandoi altceva, o fiinja
noua, formata din daruire reciproca.
Femeia multora nu este o solute nici pentru ea.
Expresia noastra [adica femeia multora] e o
personalizare a unui expresii a Sfantului Ambrozie al
Milanului 796 , care numea pe prostituata:/emeza tuturora.
§i femeia tuturora §i a nimdnui este expresia cea mai
fidela a singuratajii care se bucura de substitute, de inlocuitori.
5. Noi, insingurafii! .
Noi, cajeii, noi, prostituatele, noi, homosexualii, noi,
negrii, noi, tiganii, noi, singurii, noi, handicapa^ii, noi scursura
societa^ii. . .noi, oamenii neiubn;i, suntem mul^i. . .
Unii suntem neiubi^i pentru ca facem multe rele, aljii nu
suntem iubiji pentru ca nu ne vede nimeni . . .
796 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ambrozie_al_Milanului.
275
Insingurarea noastra, a tuturora, dincolo de ceea ce
facem bine sau rau, are nevoie de in^elegere.
De ce homosexualul este homosexual §i se mandre§te cu
asta, cu patima lui ?
De ce, eel care violeaza o femeie de 70 de ani crede ca e
normal la cap?
De ce trebuie sa ma manifest numai ca un om tocsun,
iritat de fiecare musca. . . §i nu injeleg ca sunt §i lucruri care ma
depa§esc?
Nu §tiu de ce a ajuns acest caine pe strada. Nu stiu unde
locuie§te femeia cea trista care se joaca cu un cajel ca sa se
aline. Nu §tiu nici paznicul de la farmacie unde sta §i ce viaja
are, eel care se joaca §i el cu careful, cu acela§i ca^el, ca §i
casiera trista.
Dar nu §tiu ce gandesc §i cum o due acasa, in casa lor,
nici cele doua femei in varsta, care i§i manifestau admira^ia
fa^a de caine, cand au vazut pe femeia trista ca se invesele§te
cu un. . . caine poznas. §i singur.
Nici cei din ma§ina, din ma§ina cu care astazi am fost
prin ora§, nu §tiu ce gandesc. Nu stiu ce gandesc cei de pe
strada mea, din cartierul, din ora§ul, din Jara, din Europa mea,
din lumeamea...
Eu sunt singur §i ei sunt singuri. Toji suntem
singuri...§i, in acela§i timp, toji suntem impreuna . . . §i
Dumnezeu ne \mz pe to^i in viaja §i ne poarta de grija. . .
Merita sa §tiu ce gandeste cajelul, frunza, copacul,
conceta^enii mei, lumea aceasta mare §i mica deopotriva? O,
da, merita! §i merita din plin sa asculji durerea unei lumi
intregi, sa te patrunzi de ea, sa ni pese.
Sa ne pese, oricum §i oricat de mult am simji aceasta
apasare a istoriei §i a responsabilitajii noastre!
Da, sa ne pese! Sa ne pese §i sa ne doara!
Sa ne doara §i sa plangem pentru durerea unei lumi care
plange! Sa aruncam mai pujin cu piatra, cu muntele in
aproapele nostru §i sa ne pese! O, da, sa ne pese, sa ne pese,
pentru ca §i noi suntem parte integranta din aceasta durere!
6. Scrisoare catre cafelul nimanui
Draga cajelusule,
276
§i viaja noastra, sa §tii, e tot la fel de gri. §i noi, ca §i
tine, avem nevoie de cineva care sa ne mangaie.
Nici noi n-o ducem bine, daca crezi ca asta te ajuta. . .
§i noi suntem ni§te ca\ei singuri, care incercam sa ne
gasim o familie, o comunitate care sa Jina la noi, care sa ne dea
cu laba pe frunte §i sa ne linga pe cre§tet.
§i noi avem nevoie de iubire, de multa iubire, delicateje,
in^elegere . . .
Poate ca doreai sa afli acest lucru. . .
§i noi ne dorim tot la fel de mult...sa fim ni§te caini
jucau§i, frumo§i, din cauza carora oamenilor sa li se scurga
ochii dupa noi . . .
277
Oamenii vor sa discutaii cu ei... solufiile*
Campania domnului Blaga e sub sloganul: Solufii,
nu discufii! . . .
Insa regula democrajiei, credem noi, nu suporta solufiile
ci doar portofoliul de proiecte.
Sohniile nu se fac in campanie, ci se fac dupd alegeri,
cand observi feed-backurile de la cetajeni la mapa ta cu
proiecte.
§i cand vox populf" zice ca e bine a$a, pentru ca tu e§ti
mandatat pentru ei . . . atunci alegi din mapa ta cu 10 solujii pe
aia pe care o vor ei §i atunci ie§i bine sau o alegi pe aia pe care
o vrei tu §i sfar§e§ti huiduit pana nu se impline§te anul . . .
Iar a doua sintagma de sub numele domnului Blaga este:
„om dintr-o bucata. . . ".
797 Un articol din data de 28 mai 2008.
Era vorba de campania pentru alegeri la primaria generala a capitalei.
?8 Vasile Blaga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Blaga.
In latina: vocea poporului.
278
Pai asta inseamna instinctivitate, mseamnafara planuri,
fara solujii, pentru ca omul care conduce nu ia decizii/ nu
trebuie sa ia decizii in tromba §i nici sub semnul subiectivitajii,
ci cu adanca cumpanire, dand roata cu ochii la ce zice poprul,
sondajele, bugetul, viitorul. . .
Noi nu il victimizam pe domnul Balaga §i nici nu ii
facem contra-campanie. Insa, fiind mai peste tot chipurile sale
in ora§, mi-a sarit in ochi . . .hermeneutica de fata.
Si aceste argumente sunt valabile pentru to^i candidal
de oriunde.
279
Gravitated faptului banal
mediatic supraspecializat
vs confinut
1 . Cat de grav... e banalul! Studii de caz
Zi 80il de vot. Televiziunea X transmite de la fa|a
locului . . . Cinci femei au le§inat in timp ce stateau la rand sa
voteze. Con|inutul §tirii live e acesta: au le§inat cinci femei.
Reportera spune grav, cu solemnitate
aceasta. . .magnified §tire. Nu a avut nimic esen|ial sa-|i spuna
§i, din acest motiv, Ji-a ajintit privirea asupra derizoriului,
banalului . . . care nu intereseaza pe nimeni la nivel national.
Se trece de la reportera din teren la interpreta §tirilor
din platoul televiziunii. La o asemenea §tire ce....comentarii
po|i sa faci?...Ce culoare aveau fustele acelora care au
le§inat?! Cate palme li s-au dat peste fa|a ca sa i§i revina?!
Insa banalul a umplut golul orar alocat, a fost vazuta
reportera Y de mama ei la televizor, telespectatorul a mai
vazut ce freza avea reportera, cum arata uli^a din comuna R.
unde ea a filmat...chestiuni tot la fel de importante ca
§i . . . §tirea in cauza.
A
O a doua reportera transmite de la faja locului. In satul
de munte Z. oamenii merg la vot. Dupa ce vedem fa|a doamnei
reporter, pe care nu o §tie nimeni sau doar cajiva, §i care nu ne
Un articol din data de 2 iunie 2008.
280
intereseaza in fapt, doamna reporter da peste o femeie la vreo
60-70 de ani care e pe drum. E oprita §i intrebata daca a votat.
Femeia raspunde repede §i sec.
Doamna reporter o mai intreaba inca o intrebare
importantd: Dar... dupd vot, de ce nu mergefi la Bisericd?
Acela§i lucru am putea sa o intrebam §i noi pe doamna
reporter. Femeia raspunde: In satul nostru nu avem preot. La
noi slujeste pdrintele A., dar, pentru ca slujeste la mai multe
parohii, duminica asta nu e la noi, ci in satul C
Interviul de la faja locului se termina intr-o elocvenja
zdrobitoare. Am infeles totul atat despre reporter, femeie,
localitatc.cat §i despre vot §i preot... ca nimic nu ne mai
trebuie.
Suntem din nou in platou. Cata geografie a Romaniei ar
fi trebuit sa §tie omul din fa^a televizorului ca sa intuiasca unde
este comuna 1 §i comuna 2, din care s-au dat imagini live, ca
sa poata injelege ceva?
Ce rost au avut aceste parodieri de CNN de la faja
locului... intr-o situate in care nu s-a petrecut nimic, dar
absolut nimic important pentru stiri, pentru secjiunea cele mai
importante stiri ale momentuluil
§i mai trebuie sa ne intrebam totu§i, ce pregatire
lingvistica ar trebui sa aiba eel care se uita la §tiri,
telespectorul, §i cate cuno§tinJe de politologie, marketing,
imagologie, economie etc. trebuie sa aiba, ca sa in^eleaga,
macar intr-un cuantum de 60%, stirile cu pricina?
2. The Money Chanel §i Trinitas TV: prea mult §i numai
pentru unii
Am luat aceste doua televiziuni pentru ca e vorba despre
doua televiziuni elitiste . . .ale caror programe sunt in^elese
numai de catre unii.
Trebuie sa fii specialist in ceea ce prive§te bursa, PIB-ul,
afacerile, marketingul ca sa in^elegi ce se spune la The Money
Chanel* 02 , pe cand la Trinitas TV* 03 trebuie sa fii specialist in
patrologie, teologie dogmatica, istorica, biblica, liturgica ca sa
in^elegi, cu adevarat, ce se transmite ca atare.
801 A se vedea: http://edition.cnn.com/.
^ 02 Idem: http://tmctv.money.ro/.
803 Idem: http://www.trinitastv.ro/.
281
Daca nu e§ti inijiat in toate aceste probleme §i crezi ca
poji vulgariza informajia, ca o poji explica dupa ureche...mx
ajungi nicaieri.
Binein^eles ca poji sta ore in §ir in faja televizorului,
dand cand pe unul cand pe altul §i uitandu-te la imagini, la
realizatori, la cum au costumul sau reverenda, cum au ochelarii
sau cum pronunja cuvintele...§i, poate, ca o sa nn;elegi unele
lucruri [maximum 5 sau 10%], pe cand substanfa informatica
te depa§este enorm, te obose§te . . .
E un prea mult informational. E un prea mult
informational specializat, care este foarte benefic pentru cei
care sunt familiari cu cele discutate . . . dar care, acest mult, este
injeles foarte distorsionat de cei care nu au nicio specializare
in tematica propusa de cele doua televiziuni.
De§i, pentru speciali§ti, emisiunile celor doua televiziuni
dau o informajie medie, de larg consum §i sunt digerabile in
tagma lor, pentru cei care sunt in afara specializarii economice
sau teologice sunt spafii exotice.
Tocmai de aceea nu trebuie sa ne mire faptul ca
informajiile prezentate de cele doua televiziuni pot fi receptate
la nivel vulgar intr-un mod surprinzator de deformat.
3. Umormoralizatorvs. umor trivializant
Mondenif 04 de pe Prima TV, dupa parerea noastra, sunt
liderii umorului moralizator, educational, ai momentului.
Ceva asemanator, dar cu un sarcasm §i mai pronunjat, au
produs cei doi tineri de la Planeta Moldova , care au disparut
la un moment dat de pe scena publica, paradoxal, cand aveau o
vizibilitate enorma.
La polul opus al Mondenilor sunt Vacanfa Mare %06 de pe
Kanal D [care nici nu mai §tiu daca mai ruleaza] §i care a
promovat, in mod constant, un umor gre^os, greu ingurgitabil.
Insa Mondenii, decoddnd ridicolul situajiilor sau al
gesturilor oamenilor publici ai Romaniei creeaza o imagine
reala, demitizata a persoanelor - care persoane? - care i§i
creeaza in mod constant o imagine mitica prin mijloacele
media.
804 Idem
805 Idem
806 Idem
http://mondenii.primatv.ro/.
http://www.planetamoldova.net/tv.php.
http://www.kanald.ro/seriale/vacanta_mare/.
282
§i astfel pre§edintele Basescu 807 apare in ipostaza unei
familiaritaji de mahala, creata sau ajutata, mai bine-zis, sa
existe, ca o consecinja a exprimarilor sale publice; doamna
Elena Udrea 80 e prezentata drept aspectul erotic al
pre§eden^iei §i ca un subsidiar al sexualitajii bufe a
pre§edintelui; capii etniei tigane§ti sunt ridiculizaji datorita
bogajiei castigate suspect, a luxului pe care il exhiba §i a lipsei
80Q 81 811
lor de cultura; cazurile Banel , Vadim , Becali ,
010 81 ^ 81 zl
Mitzura , Prigoana , Solcanu etc... sunt tot atatea
paradigme umane demitizate, demitizate prin caricaturizare la
un moment dat sau prin exacerbarea defectelor lor, pentru ca
publicul sa nu mai perpetueze asemenea manifestari
caracterologice sau sociale.
Umorul cu targhet real este umorul moralizator. Razi
dar te §i...educi. Insa trebuie sa subliniem aspectul educativ al
acestui tip de umor celor care nu percep ca aceste programe de
divertisment sunt texte narative plurisemantice, cu semnifica^ii
diverse, care trebuie injelese, decodificate.
Demersul nostru din acest articol §i din altele
asemanatoare vizavi de realitajile care ne inconjoara au acest
scop: sunt un comentariu al realitajii, o recenzare a ideologiei
din spatele realita^ii.
Pentru ca noi consideram ca nu toji pot sa injeleaga
semnificajiile unui eveniment daca nu i§i propun sa il
gandeasca ca atare.
§i un eveniment, o imagine sau un simbol mediatic, un
personaj mediatizat trebuie injelese sub multiple aspecte:
religios, educational, emotional, politic, cultural, de
apartenenja la sex, gen, etnie, rasa, limba, ideologic etc.
4. Ideologia de tip tabloid
^° 7 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu.
808 Idem: http://www.elenaudrea.ro/.
809 Banel Nicolita:
http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83nel_Nicoh%C5%A3%C4%83.
810 Corneliu Vadim Tudor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Vadim_Tudor.
811 George Becali.
812 Mitzura Domnica Arghezi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitzura_Arghezi.
813 Silviu Prigoana.
814 Mircea Solcanu: http://mirceas.blogspot.com/.
283
De ce cumpara calatoral din metrou ziarul Libertateal
Pentru ca este ieftin, pe de o parte iar, pe de alta parte, pentru
ca este foarte erotizat, e plin de cancanuri §i de fapte exotice.
Senza^ionalul, barfa, mojicia §i anecdoticul, alaturi de o
fata cu sani mari §i foare sexy pe prima pagina nu cer multa
strufocare mentala.
Omul nu poate sa se roage sau sa citeasca Hegel in
metrou, ci acolo citeste poze, cate un titlu ingro§at, §tirea
bombd, care e o prostie enorma, sau despre maimuja ro§ie
descoperita in Indochina sau despre §obolanul cu un nas care
seamana cu al eroului din Top Gw« 815 .
Tabloidul insa este ideologic. Nesemnificativul citit
toata ziua nu pune creierul tau la bataie ci te inva^a sa fii un
om fara putere de discernamant, fara atenjie distributive, fara
aten^ie la calitate, fara puterea de a trece peste seducjii ieftine,
gogonate.
Un om care toata ziua prive§te numai reviste porno sau
filme cu bataie nu poate sa fie atent la un comentariu pe un
text sau sa citeasca un text cu cuvinte specializate.
Daca el cite§te toata ziua numai bancuri, romane erotice,
joaca jocuri cu aventuri criminale sau daca face numai rebusuri
e de la sine injeles ca nu poate sa aiba un discurs in fraze . . . ci
doar propozijii in cuvinte disparate.
Secatuirea omului de energie mentala §i de profunzime
prin necitire §i erotizare continua, prin lipsa unui exercijiu fizic
sau prin munca se vede din aceea ca omul contemporan noua
nu mai poate sa ne urmareasca cand vine vorba de probleme
serioase, de lucruri adanci. . . ci casca, adoarme la propriu.
Pe el nu il Jine treaz decat adrenalina, decat excitarea,
decat aviditatea de a vedea sange, batai, mitraliere, capete
sfartecate . . .
§i acesta e omul secularizat, omul facut pamant, omul
care merge numai pe pamant §i se intoarce, ca intr-un ou, in
propria lui istorie mica, insignifianta.
De aceea nu mai vrea sa fie erou, sfant, geniu, om
vertical, om cu opera enorma, inventator, deschizator de
drumuri, pentru ca el a abdicat de la condi^ia de cugetator, de
om creator, de om al lui Dumnezeu §i este o legumd
umbldtoare.
Cititorul constant de tabloid este un vizualizator §i nu un
cititor critic.
815 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Top_Gun_%28film%29.
284
El nu ia atitudine faja de ceea ce citeste, ci pentru el
tabloidul e un mijloc de informare §i de educare.
Are Loredana Groza 816 parul in galben §i intr-un anume
fel . . . cititorul ab^ibild §i-l face la fel.
El urmare§te ce zic al^ii ca se poarta §i el doar se
conformeaza.
El nu are idei, ci oipreia idei. §i cand vede pe cineva ca
are idei, ca are personalitate, ca gande§te cu proprii lui ochi §i
cu propria lui inima. . .il considera un om suspect, periculos.
Pentru ca acela ii arunca in aer toata fandoseala lui de a
fi la moda, de a fi prostul care ii copie pe ah;ii.
5 . Blogul ca exaltare a platitudinii
Mihai a vazut pe prietenii lui ca au blog §i ca se lauda cu
acest lucru. L-a vazut pe politicanul, pe actorul, pe
scriitorul . . . ca §i-au facut blog §i, deodata, se hotara§te §i el sa
faca unul.
Nu i§i face un blog pentru ca §tie ce o sa scrie acolo sau
pentru ca are ceva de imparta§it, ci el i§i face un blog pentru ca
se poarta blogul acum §i pentru ca §i el dore§te sa se dea mare
§i tare in faja prietenilor lui la §coala.
Mihai are 16 ani §i il solicita...adolescen^a. De aceea
primele postari or sa fie cu fete decoltate, mai goale sau super
goale §i cu ceva fraze printre ele.
Va pune piesa care se asculta in club, o va pune pe
artista lui preferata, va mai pune o poza umoristica [neaparat
asta...] §i...la postul al 10-lea, deja se crede . . .un jurnalist de
secol 21 .
El cultiva banalitatea §i ideologia zilei, de§i nu §tie acest
lucru. El e un mic pion pe harta manipulator de duzina prin
care ideologia prinde radacini adanci, pentru ca, daca se fac o
mie de bloguri cu prostioare §i doar unul de critica serioasa
asupra realita^ii e . . . bine.
E mai greu §i ultrapericulos pentru ideologic sa fie 100
de bloguri cu cap, care sa scrie tare de tot, sa rupa gura
audien^ei §i sa creeze opinie...§i doar 150 de bloguri cu
prostioare.
816 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Loredana_Groza.
285
§i atunci, pentru ca blogurile serioase sa nu se mai vada
din mijlocul celor neserioase...se stimuleaza in§ii deja
banaliza^i ca sa scrie banalisme/banalizoisme, pentru ca ceilah;i
sa nu iasa in evidenja.
Membrii cultului baptist din Romania au fost primii care
au infuzat spa^iul online romanesc cu bloguri de duzina.
Apoi au invajat §i ortodoc§ii lecjia §i au creeat §i ei
bloguri extremiste sau suta la suta copy paste, sperand ca prin
asta oamenii sa confunde multitudinea cu diversitatea reala
sau diversitatea cu puterea personala de creafie, cu
personalitatea.
Adica to^i au inceput sa scrie strofe de patru versuri, in
stil eminescian, crezand ca, la urma urmei . . . formatul acesta de
strofa 1-a facut geniu pe Eminescu.
Au confundat adica substanfa cu forma, caracterul cu
aparenfa, experienfa . . .cu prezenfa numeroasa la nivel online.
De aceea exista bloguri in serie, care sunt avide de
senzajionalul pe care il poate crea evenimentul colateral sau
incearca sa copieze formate de blog, moduri personale de a
scrie pe blog, sperand ca prin asta sa copie...§i caracterul
oamenilor care creeaza acele bloguri paradigma pentru ei.
6. Constructul paleosimbolic §i simbolul care dureaza
Michael Jackson , Madonna, Sharon Stone , Britney
81 Q
Spears ... sunt constructe media paleosimbolice, cum le
O^A 8^1
numea Douglas Kellner in Cultura media , care au rolul de
a ipostazia elemente ideologice pentru ca sa formeze o epoca
istorica ca atare.
Tanarul care devine un super star dintr-o familie cu
muh;i copii [Jackson], fata care merge goala pe strazi §i se bate
cu romano-catolicismul in clipurile ei [Madonna], femeia
fatala, care ne lasa sa ii intrezarim sexul atunci cand i§i
schimba picioarele la rechizitoriu [Stone] sau tanara virgina,
laudata de papa loan , pentru ca §i-a pastrat fecioaria dar care
817 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Michael_Jackson.
818 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Sharon_Stone.
819 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Britney_Spears.
820 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Douglas_Kellner.
821 Douglas Kellner, Cultura media, trad, de Teodora Ghiviriza si Liliana Scarlatescu,
prefa^a de Adrian Dinu Rachieru, Ed. Institutul European, Iasi, 2001, p. 132.
822 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea.
286
va merge mai apoi neglijent, lasandu-se pozata de paparazzi in
scene indecente §i apoi se tunde la chelie §i vrea sa se sinucida
cand i se iau copiii din custodie [Spears] reprezinta imagini
creatoare de comportament secular, creatoare de atitudine
sociald.
Fanii palpita, plang sau vor sa se sinucida impreuna cu
idolii lor. Ei se imbraca ca ei, fac gesturi traznite ca ei, vor sa
fie ca ei.
Unul dintre simbolurile reale care dureaza §i care
enerveaza deopotriva sunt reverenda sau haina monahald.
Diabolizarea barbii, a baticului, a metanierului, a
postului, a evlaviei, a icoanei, a maternitatii, a ascultarii, a tot
ceea ce ^ine de bunul simj §i de normalitate §i luarea lor in
deradere sunt lucruri ce contribuie la fundamentarea
constructelor paleosimbolice.
Ce vrea sa ne spuna prin construct paleosimbolic criticul
mediei americane citat anterior? Ca amanuntele vestimentare,
de comportament, religia §i atitudinile politice ale idolului sunt
preluate instictiv de catre fanii sai odata cu idolatrizarea lui.
§i el analizeaza in cartea citata fenomenul Rambo §i
fenomenul Madonna cu precadere, pentru ca sa arate ca
personajul ca atare vinde sau publiciteaza §i recuzita cu care e
imbracat sau implementeaza atitudini cu amprenta ideologica.
Astfel Rambo a aprins dorul de dus la sala al tinerilor
pentru ca sa aiba mu§chi, frenezia culturismului,
comportamentul violent §i discriminator, antisemitismul, pe
cand Madonna a facut apologia materialismului, a femeii
obiect sexual, a anti-catolicismului, dupa cum face acum lobby
pentru mozaism, a sugerat cum trebuie sa arate moda §i
machiajul feminin, modul de a gesticula §i, mai ales, credem
noi, a fost emblema a ceea ce inseamna parodiere a fiinjei
blonde, sub a carei imagine postuma s-a imbracat, adica a lui
Marilyn Monroe .
Nevoia de simboluri artificiale a postmodernitatii vine
din aceea ca ele poarta toata incarcatura imagologica,
economica, politica §i sociala pe care magna^ii zilei vor sa o
propage la nivel social.
Aceste simboluri sunt elementele vii ale manipularii,
care joaca in struna ideologiei dominante §i care creeaza
mentalitatea dominanta a unei epoci.
^ 23 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Rambo.
824 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Marilyn_Monroe.
287
De aceea trebuie sa te intrebi mereu, in fa^a oricarui
construct mediatic: Who are you, Mr. President ?
825 In engleza: Cine sunteti dumneavoastra, domnule Presedinte?
288
Afi§ul unei mentalitaii
ASOCIATIA SFANTUL DANIIL SLHASTRUL
VA IN VITA LA CONFERJNTA CUTEMA
ECUMENISM
SI FANATISM
MARTI, 3 IUNIE2008, ORA 18.00,
SALA DALLES (langa Libraria Dalles — langa Universitate)
VOUVQRBIt
PR. MIHAI ANDREI -ALDEA
DANION VAS1LE - teolog
RAZVAN CODRESCU - jurnalist
Conferinta va fi traiism isa pe www.ortodoxradio.ro
detalii pe www.ortodoxmedia.com
.826
1. Prolegomena . Cum e sa sim|i ca... esti un Sfantul
Fotie eel Mare al secolului al 21 -lea?
Dupa episodul alegeri patriarhale de anul trecut...in
care backgroundul ac^iunilor anti-sinodale era constituit
tocmai de intrebarile cine este sau nu este ecumenist, mason
' Un articol din data de 3 iunie 2008.
289
sau fast colaborator . . . s-a a§ternut o lentoare adanca peste
vivacitatea celor care simt in fiinja lor, ca...trebuie sa apere
Ortodoxia romaneasca de ea insdsi. De ea insdsi, subliniem
asta, §i nu defactori externi\
Episodul comuniunii sacramentale cu greco-catolicii a
IPS Nicolae Corneanu nu a adus la lumina o noud tematicd a
fundamentalismului ortodox romanesc ci a reactivat-o.
Ca oriunde, fundamentalismul nu apara credinja
ortodoxa printr-o trdire §i studiere a ei, sau printr-o
mdrturisire creatoare a ei ci o apara in litera ei, luand pasaje
disparate din mai multe surse, pentru a crea o. . .ideologic
Ideologia este excrescenja fundamentalismului §i
fundamentalismul are drept blazon ideea, ca aparand idei
disparate, ideologizate . . . ei apara pe Sfinjii Ortodoxiei §i, in
spe^a, sunt „noi marturisitori" ai Ortodoxiei ca Sfantul Fotie
eel Mare sau Sfantul Marcu al Efesului
De fapt...ce a injeles un om simplu din actul
mitropolitului Corneanu?
Ce a injeles insa un teolog?
Ce a injeles insa Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane?
Dar Sinoadele celorlalte Biserici surori sau eterodoxe?
Binein^eles ca e greu sa raspunzi la aceste intrebari.
Insa, cu siguran^a, omul de rand, credinciosul de rand nu
poate avea o opinie solida in aceasta problema, o opinie
teologica, daca mai mulji oameni ai Bisericii §i teologi nu
clarified situajia. §i, se pare, ca la aceasta conferinja se
. . . clarified situajia.
Oamenii din spatele afi§ului de faja vor sa clarifice
situajia?
Sunt indrepta^iti sa o faca?
S-au pregatit sa lini§teasca pe oameni §i sa dea un sens
pa§nic §i nu sectar acjiunii lor?
Vor vorbi numai despre cazul in speja sau vor baga in
oala pe toata lumea, ca §i pana acum?
Sa vedem ce ne spune afi§ul . . .
Insa trebuie sa raspund, mai inainte, la intrebarea din
subtitlu: eel care simte ca e un alt Sfant Fotie eel Mare, pe care
nu Duhul Sfant il poarta, da lecjii sinodului, e un inger din cer
care ne inva^a o altfel de smerenie, e un om care are o audien^a
globala. . . adica vreo 200-300 de in§i ca^i or sa vina la Dalles. . .
>,r] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotie.
Idem: http://www.teologiepentruazi.rO/2009/l 1/26/primul-volum-din-opera-
completa-a-sfantului-marcu-al-efesului/.
290
2. Ierminia unui afis. antisinodal
Afi§ul de faja e tot la fel de bine intenfionat ca §i eel pe
care scrie: solufii si nu...discupf 29 .
La aceasta conferinja se vor da solujii [e o intuijie
personala...], se va indica ce trebuie sa faci cand ai in faja un
patriarh, un episcop, un preot...care par sa vorbeasca altfel
decat stii tu. . . §i de care trebuie sa te disociezi.
Titlul care nu se vede din afi§, implicitul afi§ului,
mesajul fundamentalist al sau este acesta: Noi v-am spus ca tot
Sinodul este vdndut. Aceasta e dovada! §i dovada...estQ gestul
IPS Corneanu.
Implicitul afi§ului seamana cu sloganul domnului
Gu§a 830 : e revan§ard, motiveaza o exprimare zgomotoasa a
genera^iei cool de cre§tini ortodoc§i, produce emo^ie, agita
spiritele, da apa la moara celor care vor sa aiba atitudini
postmoderne vizavi de sinodul Bisericii . . . dar este ingurgitabil
pentru cre§tinii ortodocsj lucizi §i a§eza^i ai Bisericii sau
pentru teologii care apara smerenia, bunul sim^ §i totalitatea
modului de a fi al credinciosului ortodox.
Explicitul afi§ului insa vrea sa explice §i chiar sa
epuizeze printr-o fotografie un fenomen sau transforma
persoana caricaturizata intr-o ^inta a contrasistemului.
Afi§ul este contrasistem, e antisinodal, pentru ca
deasupra sinodului Bisericii - pentru ca nu mai au timp sa il
auda §i pentru ei sinodul se mi§ca greoi - sta o asociajie
ortodoxa, care ne propune in stil tipic postmodern o conferinja,
deci o pledare live despre ecumenism sifanatism: doua cuvinte
sintagmatice elitiste.
Din afis. nu reiese tema punctuala, infierbantarea zilei,
bucuria denigrarii, bucuria de faptul ca noi am avut dreptate,
pentru ca noi stiam asta, ci. . .tema generala.
Nu cred insa ca vorbitorii vor arata auditoriului un
excurs despre istoria miscarii ecumenice sau despre istoria
nefastd a fanatismului religios de-a lungul secolelor sau din
spajiul ortodox.
29 Discutat anterior, al lui Vasile Blaga.
830 Cozmm Horea Gusa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cozmin_Gu%C5%9F%C4%83,
care Candida, pe atunci, la postul de primar general al Bucurestiului.
291
Nu cred ca s-au pregatit atat de profund §i sunt atat de
echidistanji incat sa prezinte, fara patos proletar...cum sta
treaba cu Ortodoxia acestei na^ii.
De ce doua cuvinte sintagmatice elitiste in titlu, care nu
au aderenja la credinciosul ortodox de rand? Pentru ca artizanii
ei vizeaza sus, mai sus.
Tocmai de aceea conferring va fi mediatizata instant [e
pentru prima oara cand se face asta, dupa cuno§tinJele noastre],
printr-un canal audio online , care mi se pare ca este al unei
manastiri ortodoxe moldovene, parca Putna ...
Daca, la prima vedere, radioul va crea transparent, la a
doua vedere, radioul, pentru ca e pe net, va crea emulate
numai pentru cititorii online din contrasistem, care sunt viza^i,
dar vor sa arate §i celorlalji, adica la unii ca noi, care nu facem
parte din ga§ca, ca, de fapt, lupul §i-a schimbat naravul. Ce m-
as. bucura! . . .
Insa intre galben §i albastru, cu fotografia bucuriei
speciale a greco-catolicilor la mijloc, nu trebuie sa injelegem
ca. . .fanatismul are de-a face cu promotorii conferring.
Ci ace§tia vor sa spuna ca ecumenismul, eel de sus,
dusjnanul ideologic al lor, ii porecle§te pe ei drept fanatici . . .
Dar, in esenja, nu ei sunt fanaticii, ci cei care se dau cu
ecumeni§tii, adica unul ca mine, care sunt unul dintre cei care
nu injur sinodul §i teologii Bisericii pentru ca au rela^ii amicale
§i teologice cu orice cult, religie, mi§care sociala, politica. . .
Gestul mitropolitului Corneanu, ca sa nu o mai lungim,
este a§adar fondul conferiniei §i nu ecumenismul .. .§i nici
fanatismul.
Conferin^a nu are niciun scop in sine, nu are nicio
tematica, nu va lamuri nimic, ci va bifa faptul ca cei trei
promotori ai ei, nene ortodoxule, nu au stat cu mana in san ca
sinodul cumpanit al Bisericii, ci ei au ac^ionat potrivit
cantecului: pune-i lapamdnt, da, pune-i lapamdnt!
Se vor mai vinde, preferential, cateva volume de-ale
autorilor, prietenii de mentalitate i§i vor strange §i mai mult
randurile, simpatizanjii vor prinde avant ca sa scrie pe net sau
sa vorbeasca pe la col^uri sinodul care nu se grabeste... pentru
ca ei vor sdnge.
831 Prin acesta: http://www.ortodoxradio.ro/.
,32 A se vedea: http://www.putna.ro/.
833 Idem:
http://www.bestmusic.ro/versuri/Pune_i_la_pamant/Sisu_si_Puya La_Familia R0_
-tid-289929-aid- 1874-1-1.
292
§i acest lucru ni se pare demn de analizat in spajiul
romanesc, faptul ca la noi fundamentalismul ortodox are o
mentalitate secularizata §i postmodernizata suta la suta,
fara. . .ca sa faca studii de specialitate in domeniu.
Adica nu prinde la ace§ti oameni lini§tea, smerenia,
ascultarea, cumpanirea, discemamantul, ce se intampla dupa
ce noi cerem depunerea din treaptd a mitropolitului
Corneanu...ci conteaza numai o aliniere grdbitd, imediata la
ni§te standarde imaginate de infuzatorii acestei mentality.
3. Motivele pentru care s-a ajuns la secularizarea
segmentului fundamentalist ortodox
Aici atingem puncte grave.
Unul dintre motive vine de dincolo de revoliuia romana,
cand inca era in fa§a antisistemul de astazi din Biserica
Ortodoxa.
Standardul de receptare al Ortodoxiei in Romania a fost
mai degraba eel al parintelui Hie Cleopa decat eel al mi
Dumitru Staniloae.
Omul submediu §i mediu in injelegerea credinjei noastre
a prizat mai degraba cuvintele moralizatoare, teologia orala, ca
statul la §ezatoare . . . §i mai pujin Filocalia, Viefile Sfinfilor,
Teologia Dogmaticd, adica o Ortodoxie plina, ancorata in
istorie §i realitate, cu traiectorie bine definita.
Adica avem, in primul rand, o teologie §i o credinja §i o
viaja bisericeasca, la nivel larg, nedobandita metodic,
nestudiata sistematic, nepreluata ca ucenicie de la Paring,
deopotriva teologi §i nevoitori, ci dupa ureche, fragmentar,
dupa capacitatea de asimilare a omului.
Insa acest fragmentar nu e rau. . .Ci rau e cand stii ca §tii
pufin . . . §i totu§i te pronun^i in subiecte ce te depd§esc.
Pe scurt avem, o cunoastere deficitara a credinjei
ortodoxe la nivel larg.
In al doilea rand se traieste o maximalizare ireala a
legitajii, care nu {ine cont de adaptarea nevoinjei la cat poji tu
fizic §i mental sa suporji, o injelegere rigorista a canoanelor §i
regulilor tipiconale, care refuza orice libertate duhovniceasca
credinciosului §i teologului.
Cele doua motive/consecinje ale extremismului actual se
leagaintre ele.
293
O cunoa§tere lacunara a teologiei §i a ceea ce inseamna
viaja duhovniceasca da intaietate segmentarului, legii, pentru
ca nu are o experienja duhovniceasca §i teologica autentica.
De aceea nu poji sa vorbesti §i sa te comporji
duhovniceste cand stii §i te nevoie§ti pujin §i nici nu poji
in^elege gesturile altora, caderile altora in mod smerit §i
punandu-te in locul lor, daca nu iji §tii slabiciunile, daca nu \i
le recuno§ti in mod real §i daca nu vezi voia §i prezenfa lui
Dumnezeu in toate evenimentele Bisericii.
Un al treilea motiv, am spune esenjial, pentru care
fundamentalismul ortodox face valuri e acela ca e un trend
actual al viejii seculare mentalitatea de a demasca, de a
deconspira, de a te rafui. . . §i ei copie comportamentul secular.
Au limbaj confec^ionat teologic dar atitudine seculara
vizavi de structura sinodala a Bisericii.
Folosesc un limbaj §i un mod de reperare eclesiale . . . dar
se manifesto ca §i cand ar fi un partid, care participa la
atmosfera politica a statului.
Un al patrulea, dar nu ultimul, dintre motivele, dintre
cauzele antisistemului ortodox de astazi e acela ca au ajuns la
concluzia ca au aderen^a la public, ca sunt sprijintfi [§i sunt
sprijini^i §i din stiinfa §i din nestiinf a... adica sunt manipulafi]
§i, din acest motiv, acjioneaza ca PNG-ul "' sau ca PIN-ul
pentru vizibilitate §i racolare defani.
4. Va propun sa studiaji cardie, articolele §i conferinjele
conferenjiarilor de pe afis. in. . . cheie antisistem
Sa zicem ca de maine aji incepe sa citiji carjile lor, sa
audiaji ce au spus anterior. . .
Faceji abstrac^e de ce o sa auziji astazi la conferinja §i
judecaji lucrurile la rece. Ce accente antisistem a^i sesiza in
producjia literaro-audio-viziuala a lor?
Incercam sa va ajutam.
Ve^i gasi tratate temele: NATO, Uniunea Europeana,
ecumenism, media, antisinodalism etc. numai in varianta
black " .
834 Idem: http://www.png.ro/.
35 Idem: http://www.ecopin.ro/.
836 Engleza: neagra.
294
In varianta light ' vq\\ gasi anumite
subiecte/teme/a§teptari ortodoxe aprofimdate la modul general,
chiar §i atunci cand e vorba despre o atenjie sus^inuta asupra
unei tematici.
Insa, mai mult decat atat, veji vedea ca nucleul
fundamentalist bucurestean iradiaza in jur, creeaza enclave,
care simpatizeaza cu rafuiala, cu inamich;ia, pe diverse teme
reale sau inventate... dar nu §i cu studiul, cu bunul sinn;, cu
proiecte teologice §i duhovnice§ti de anvergura.
Frecven^a conferin^elor e inversproporjionala cu munca
depusa pentru a incopcia un discurs inteligibil §i erudit.
Pentru ca noi nu vorbim cu elitistii, dar le furam
z<iez7e...conferin^ele acestea se vor un mod de vulgarizare a
informajiei sau de solidificare a unor atitudini . . . care sar in sus
cand ar fi cazul eel mai pu^in.
5 . Bucuria pentru pacatul altuia
Pentru conferenjiarii de astazi . . . mitropolitul nostra este
un pacatos incurabil, de care Biserica trebuie sa se dezica
imediat, neaparat...
Pentru acest lucra vor pleda in aceasta seara. §i vor
pleda cu gandul ca toata Biserica a cazut, ca toata Biserica s-a
smintit deodata §i ei sunt...Marele Fotie al Constantinopolului
intr-o ipostaza dallesiana.
Binein^eles ca articolul nostra, care vorbeste despre
inutilitatea §i inadecvarea istorica a gestului lor nu va conta
nici cat negru sub unghie. Ei au un scop care mie imi intrece
posibilitajile intelectuale dar §i bunul simj... pentru ca vor sa
reformeze Biserica, precum politicienii clasa politica.
Nu e de mirare ca doctoral in teologie romano-catolica
Martin Luther " ' §i-a dat seama ca trebuie sa reformeze
catolicismul dupa ce §i-a luat doctoratul.
A inceput sa studieze aprig faldurile Epistolei catre
Romani §i a ajuns la concluzia ca intr-o istorie intreaga, in 14
secole, nu a injeles nimeni acest amanunt: ca pentru mdntuire
nu trebuie safaci nimic.
In Romania ortodoxa fundamentalista, la fel, mantuirea
nu se mai dobande§te in Biserica, impreuna cu toata ierarhia,
37 In engleza: alba.
' 3S A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther.
295
cu toata lumea, in mod pasnic, cu minte stravazatoare . . . ci
haiduceste.
Fiecare simte ca trebuie sa o ia pe cont propriu.
Fiecare are standarde de mantuire proprii.
Fiecare are ceva de indicat sinodului, pe care il cred, cu
to^ii: incapabil %\...nereformat.
6. Daca mai sim^i nevoia sa citiji §i concluziile . . .
Cazul mitropolitului Corneanu nu va fi lamurit in
aceasta seara - pentru ca nu este de competent lor ci a
Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane - ci el este doar un alt
pretext pentru a se intalni cu fanii din teritoriu.
Fanii a§teapta galceava, razboi, incisivitate . . . §i
conferen^iarii no§tri le vor da circ.
Conferin^a nu e a§teptata de niciun om serios...ci doar
de adep^i, unii dintre ei fara sa §tie prea bine de ce trebuie sa se
ocupe de fapta personala a unui mitropolit, in loc sa stea acasa
§i sa faca o rugaciune, impreuna cu familia lor, pentru el §i
pentru intreaga lume.
Conferin^a de astazi insa e foarte benefica pentru fani, le
mai oblojeste mahnirea...dupa cum ie§irea pe strada, ca o
contramanifestajie a paradei gay nu a crescut, deodata,
natalitatea ci a astdmpdrat, pentru o anume bucata de timp,
dorin^a de a ie§i, ca §i a homosexualilor, la lumina.
§i acest lucru ar trebui, poate, sa fie pus in balanja
reflecjiei noastre, lucru care, pe noi, ne cam ingrijoreaza:
faptul ca fundamentali§tii ortodoc§i recen^i au nevoie de
vizibilitate, de o tot mai mare vizibilitate, ca au acaparat
sistemul online in mare parte §i ca ac^iunile din strada §i din
spajiul online ii aliniaza cu Noua Dreapta, PPJVf 40 , PNG,
ACCEPT^ 41 , ca manifestare §i. . . verbozitate.
Avem nevoie de o Biserica Ortodoxa extremists,
ghetoizatd, cu accente antilegislative §i care sa ne propuna o
viafd ideologizatdl
Cu alte cuvinte, e bine sa ne raliem cu mentalitatea de
tip afis, reductionists, care ne face sa ne fie teama de tot ceea
s39 F acuta de Noua Dreapta (http://www.nouadreapta.org/) si de alti ortodocsi.
840 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Rom%C3%A2nia_Mare.
841 Idem: http://accept-romania.ro/.
296
ce mi§ca §i rasufla sau vrem o Biserica Ortodoxa cu oameni
reali§ti, atenji, adaptaji timpului lor?
Fiecare dintre noi . . . alege!
Noi alegem sa fim realisti, sa fim oameni ancoraji atat
in Tradifia cat §i in viafa Bisericii, sa ne cunoa§tem limit ele §i
atribufiile personate §i sa nu aruncam pe cei care ne respecta §i
ne urmeaza in cotloanele inactualitafii §i ale restrictivismului
sectar.
297
Profesoara din... mintea pariniilor
HBB__
i.Mmii.-..ji«i'*wiiig!i(rti
;-iii..m- i> n snifiT ■ ii"
/.'if ii mi Ku i *>•<
,ivMi:s'i*oM>
fiituii-fir -
Motto
842.
A§a ar trebui sa fie profesoara . . . sau si mai goalal !
843
Subiectul a pornit de la articolul acesta ~ din Gardianul:
„Pe site-ul Ministerului Educafiei, paring cer insistent
ca la disciplined neagreate de elevi, acolo unde numarul de
absente este tot mai ingrij orator, profesorii sa faca tot posibilul
ca sa-i atraga pe copii, nu prin tinuta intelectuala, ci prin finuta
vestimentard.
'Este foarte important ca profesorii sa apeleze la
metodele cele mai excentrice pentru a-i face pe elevi sa nu mai
lipseasca de la ore, mai ales de la disciplined mai piuin
atractive.
' Un articol din data de 3 iunie 2008.
A se vedea:
http ://www. gardianul.ro/2008/06/03/societate-
cl2/parintii_vor_profesoare_cu_minijupe_ca_sa_i_stimuleze_pe_elevi_la_invatat-
sll4924.html.
298
Pentru aceasta, cerem ca profesoarele, in special, sa aiba
libertatea de a se prezenta la catedra in minijupa §i cu decolteul
adanc', au propus mai mul^i paring pe forumul Ministerului
Educafiei intr-o acjiune inijiata tot de ei, intitulata: Portretul
profesorului ideal".
Deci nu mai ne trebuie experien^a pedagogicd, culturd
§i informafie actualizatd, inter-relalionare intre profesori §i
elevi in §colile romane§ti ci ne trebuie metode complexe de
erotizare ale elevilor no§tri.
Pai e mai u§or asta de facut decat sa studiezi.
Te duci in primul sex shop, \\i iei fusta de latex mulata
pe corp, pantofi cu tocuri cui de 10-13 cm, un parfum
imbatator, vezi 10 filme porno §i inve^i gesticulate
profesionista...%\ apoi...toJi vor invaja matematica mai bine
sau se vor masturba in veceu, in recreate?
Pe mine nu ma mira, de ce au cerinje atat de exigente,
unii barbaji, de la...copiii lor. Daca vad impreuna cu ei filme
porno, daca parhnii se dezbraca in faja lor prin casa, daca ii
aud gemand la 2 noaptea in aceea§i camera sau vizavi de
camera lor...e oare mult sau puiin sa ceara §i profesoarei
acela§i lucru?
§i oare, numai copiii sau pdrinfii copiilor au drepturi?
De ce nu dorim ca §i profesoara sa aiba drepturi?
Dar nu profesoara de sex de la Bl TV^ 4 , ci profesoara
de romana, de engleza, de matematica, de geografie, de
chimie . . .
Bagatelizarea institujiei de invajamant, a rolului ei
formator §i creator de personalitate este in detrimentul acelor
copii, care realmente vor sa invefe.
Cel care a scris mesajul [daca e cumva parinte sau nu e
un copil cu inteniii maladive...] nu i§i §tie interesul, interesul
real pentru copilul sau.
Daca ironizam §i descurajam in mintea copiilor no§tri
sistemul de invajamant, sistemul politic, sistemul de asistenja
sociala etc. nu vom avea persoane care se pregatesc sa
munceascd serios intr-un domeniu anume, ci doar sa speculeze
nereguli §i sdprofite de oportunitafi.
Insa accesul la locuri de munca §i in func^ii, pentru care
nu te-ai construit indelung, pas cu pas, nu inseamna implinire
844 Laura Andresan: http://www.kissnews.ro/2008/09/08/profa-de-sex-laura-andresan-
din-nou-la-bltv/.
299
personala, ci doar renun\area la implinirea personala pentru
un salariu mai bun.
Iar salariul gras nu poate sa acopere, la infinit, decepjia
personala, sentimental de ratare pe care il traiesti, atunci cand
sim^i ca trebuia sa faci un lucru, dar te-ai calicit §i ai facut
altceva.
300
Sa nu te miri daca te plac! Ma bucur sa aleg de
lafiecare lucrurile traite prin tofiporif 45
Mihai Criste este, in opinia noastra, un Dali in varianta
romaneasca §i cu tematica romaneasca.
El vizualizeaza idei, ganduri, credinje, mituri,
sentimente, metafore, trairi . . . aparen^e . . .
II gasi^i aici 846 , in blogspot, unde va a§teapta sa ii
in^elege|i §i saii admiral tablourile.
Autoportretul sau, spre exemplu, ne vorbe§te despre
omul indragostit care vede frumos sau despre frumusejea din
ochi, despre trandafirii din ochi ai pictorului, care picteaza
indragostit fiind de ceea ce contempla.
***
Ne scrie un cititor de-al nostru:
' Un articol din data de 8 iunie 2008.
' A se vedea: http://www.mihaicriste.blogspot.com/.
301
Sarat mana, Parinte!
As. vrea sa va povestesc ni§te vise pe care le-am avut de
curand.
Primul: Eram intr-o Biserica, catolica (eu sunt de religie
ortodoxa) §i a avut loc un cutremur, eu am fugit spre o u§a din
stanga, care s-a deschis §i acolo a aparut o femeie care imi
striga: „A venit Iisus!! A venit Iisus! !"...§i toata lumea fugea
ca sa II vada, §i m-am dus §i eu.
Urmatorul vis: Intram intr-o Biserica (§i de aceasta data
era catolica), era aceea§i in interior ca §i in visul precedent, §i
am fugit spre u§a din stanga (gandindu-ma la ce se intamplase
mai inainte, adica in visul celalalt) §i m-am a§ezat in genunchi,
rugandu-ma ca Iisus sa vina.
In momentul acela s-a deschis u§a §i acolo era un inger.
Am fugit spre el, dar nu mai era.
E posibil ca aceste vise sa fie ni§te semnel A celor ce
vor urma sa se intdmplel Sau, probabil, o avertizarel
A§tept mailul dvs.
Va rog sa imi raspundeji cat se poate de repede.
Cu foarte mare respect,
Irina.
Draga Irina,
Noi, personal, nu cautam mai niciodata sa dam
semnificajii simbolice sau anticipative viselor noastre.
Cel mai adesea ne raportam la ele ca la un cumul de
imagini sau ca la o utopie experimentatd in vis de care nu ne
legam, in mod direct, acjiunile viejii cotidiene.
Chiar daca visam demoni sau ingeri nu consideram ca e
un lucru, care ar trebui sa ne determine viaja.
§tim §i noi ca exista vise ca inraurire a harului
dumnezeiesc, care ne descopera lucruri tainice despre noi sau
despre aljii sau despre voia lui Dumnezeu cu o anume
comunitate.
Insa nu cred ca trebuie sa ne credem persoane vrednice
de astfel de daruri . . .
302
Daca ele se petrec e una...Dar daca noi ne dorim sa
mergem cu ingerul de lumind §i coroantf 41 de la OTV, atunci
dracii sunt mesteri iscusn;i ca sa ne dea aparenja de mari
clarvazatori .
Noi, in locul dv., ne-am gandi la urmatoarele lucruri:
vreau sa stiu mai multe despre credinja mea, despre credinja
ortodoxa, vreau sa ma incred cu totul in ajutorul lui Dumnezeu
§i vreau sa ma las cu totul in voia Sa.
O astfel de mentalitate, in care omul se simte cu totul
pus in mana lui Dumnezeu, prive§te visele nu ca pe o busola
de viafa ci ca pe un lucru comun, la fel ca somnul in care se
produc §i ca patul in care dormim.
Muljumim pentru scrisoare §i va dorim o saptamana
placuta!
***
Aluzie la falsele vedenii ale doamnei Georgeta Florea: http://www.georgeta-
florea.org/despre%20ingerul%20de%20credinta%201umina%20si%20coroana.html.
303
Ruxandra Cesereanu 848 , in blogul dumneaei din Yahoo
ne propune [e un articol de anul trecut, din 10 noiembrie 2007]
o discupe despre barbafi* 49 , despre barbajii de care femeile se
folosesc sau despre barbajii, de diverse tipologii, din via^a
femeilor.
Cateva definijii ale scriitoarei despre... barba^i, privi^i in
culori stranii de multe ori, in mod sexist sau voit minimalist:
„Barbat este eel care se joaca de-a Dumnezeu".
„Barbatul e o guma de mestecat lipita de pielea femeii
iubite; se preface uneori ca ar fi retardat §i ratat, dar de fapt e
con§tient de potenja falusului sau: se preface uneori impotent
§i atunci e aruncat la gunoi ca un prezervativ folosit. Prin
urmare, barbatul e un cufit cu doua tdisuri".
„Barbatul este un pretext pentru confirmarea §i
reconfimarea senzualita^ii mele, caci o senzualitate prost
infeleasa (§i un barbat care nu ma pricepe cafiinfa dezirabila
nu poate intra sub incident lui al meu) este o senzualitate
demonetizata . Barbatul este, a§adar, un soi de curs valutar
pentru uz personal".
Poezia Ruxandrei Cesereanu e un amestec de adevar
crud §i de parsiva ascundere, pe fondul unui teribilism ajajat
de femeia trecuta de prima tinere^e . . .
Cred ca am sa aloe un subcapitol dintr-o carte la care
lucrez modului in care Ruxandra Cesereanu imbina colajele lui
Alexandra Pecican cu propria sa literatura sau cu
marturisirile sale
Trebuie sa citn;i neaparat povestea cimitirelor mele
Muzica clasica, interviuri, cultura romaneasca pentru
romani . . . de la Voister8 1 " din You Tube.
848 Blogul sau: http://ruxandracesereanu.wordpress.com/, alaturi de eel translat din
Yahoo: http://mesmeeacuttita.wordpress.com/. Imaginea supra e preluata din blogul
autoarei: http://mesmeeacuttita.wordpress.com/2008/02/03/entry-for-february-03-2008/.
849 Trimiterea era spre locatia de aici: http://blog.360.yahoo.com/blog-
voNwP7Ijbr5MnYlXhgw-?cq=l&p=691, acum desfiintata. Acum articolul e regasibil
aici: http://mesmeeacuttita.wordpress.com/2007/ll/09/entry-for-november-10-2007/.
850 A se vedea: http://alexandrupecican.wordpress.com/.
851 Lucru pe care 1-am si facut, intr-o carte inca in scriere.
852 Initial aici: http://blog.360.yahoo.com/blog-voNwP7Ijbr5MnYlXhgw-?cq=l&p=10.
853 Are o biblioteca video imensa la nivel online:
http ://www.y outube. com/profile?user=voister8 1 #g/u.
304
****
854
855
Trebuie sa ai cont pe Scribdl ...Toate carjile sunt
free §i ai nevoie de ele.
***
Oh, fracturismul nostru eel pervers! .
Contul nostra: http://www.scribd.com/dorinfather.
' Engleza: gratnite.
305
Literatura fracturista romaneasca - pe care o am trait,
deopotriva, ca cititor §i scriitor - este o literatura de nervi, o
literatura nevrotica, nihilista §i hedonista.
Insa e negativista §i razbunatoare, resentimentara nu
pentru ca nu se poate scrie §i cu constiinfa o astfel de literatura
ci pentru ca vrem sa epatam ca fiinje neinjelese, tocmai cand
ne aruncam in brajele derizoriului, al incestuosului sau al
blasfemiei.
Mi se pare o limitare, o ingustare a acestui gen literar,
daca scriem numai despre nebulosul §i satanicul din viaja
noastra.
Po^i scrie o literatura de pasaje distincte, fracturista, in
note foarte pozitive. Poji scrie despre iubirea ta pentru paring
tai, despre copilaria ta, despre iubirile tale, despre dragala§enia
ta, despre cat de ingenuu e§ti.
Nu tot ce e sadic, morbid §i incestuos... este literatura
sau. . . o astfel de literatura nu il innobileazd deloc pe om.
Tu te descarci, dracui in cuvinte, te razbuni...§i pui pe
cititor sa te suporte. Asta e cinic §iflagelant pentru cititor.
Cred ca trebuie sa §tim sa ne cinstim cititorii. Sa nu
vrem sa ii minjim la tot pasul, sa ne dam de angoasaji §i de
tri§ti §i deplictisifi mai mult decat trebuie.
O citeam pe Ruxandra Cesereanu aseara...in poezia
ei...§i luam versurile adevarate, calme, din mijlocul
fantasmelor proprii §i a descarcarilor libidinale . . . §i acelea
spuneau cine este aceasta femeie: o femeie care are nevoie de
in^elegere, o fiin^a contemplatoare §i atenta.
E multa mascd in poezia ei, in poezia lui Cartarescu 856 ,
in literatura fostei noastre colege de generate Bae^ica ...a
noilor scriitori.
Se joaca prea maladiv §i exagerat in struna
cataclismului, a singuratajii absolute, a incarcerarii in trup. . .
Atracjia catre perversitaji, ocultism, ezoterism, satanism
exprima tocmai golul interior al noilor scriitori romani, lipsa
lor de viaja duhovniceasca, de apropiere de ei in§i§i §i de
Dumnezeu.
Gustul pentru blasfemie, pentru ridiculizarea lui
Dumnezeu, a Sfinjilor, a normalitajii . . . pare sa le dea savoarea
prostuja a sa^ieta^ii egolatre.
Insa nimicul nu creeaza. Plinatatea inimii, plinatatea
bucuriei creeaza, plinatatea simjirii ca esti iubit. . .
856 Mircea Cartarescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu.
s57 Ioana Baetica: http://www.mylove.go.ro/poezii_ioanabaetica.htm.
306
Injeleg enorm de bine acQstfanatism al blasfemiei.. .
Sunt §i eu vinovat de el, in literatura pe care am scris-o.
Tocmai de aceea nu pot confimda - §i nimeni nu poate sa
confunde - ceea ce te excita sau ceea ce te streseaza cu ceea
ce te impacd §i te curafeste.
Termini cu literatura ca viafa cand...intuie§ti ca
literatura e o ragaciune in faja niciunui Dumnezeu.
Sau ca, literatura ta, plina de tine, e lipsa ta de rugaciuni,
lipsa ta de smerenie in fa^a lui Dumnezeu... departarea ta de
Dumnezeu.
Ai nevoie sa scrii - §i am scris enorm de mult ca scriitor
esentialist - cand \\i scade dorin^a sa te rogi sau cand simji ca
pacatele tale te-au indepartat de Dumnezeu. Da, literatura e
buna cand e§i bolnav §i neiubit\
Cand esti singur...Cand e§ti tulbure ... Tocmai de aceea
nu mai imi place sa imi citesc cardie de poezie, nuvelele,
romanele . . . pentru ca gasesc in ele un om din trecut, un om pe
care nu il mai recunosc, care a murit...§i nu mai vreau sa vad
tristejea lui la faja.
Privesc cu aten^ie, admir unele pasaje din noua
literatura... dar detest instinctiv foarte multa impopojonare cu
sentimente false a noilor literati. De ce? Pentru ca le lipse§te
maturitatea pe care Ji-o da pocain^a.
Cand recuno§ti ca po^i gre§i §i inca mult, cand te
intalne§ti cu monstrul din tine §i il pui sa stea in genunchi in
faja lui Dumnezeu §i sa Jipe in mod fundamental, atunci...te
destep^i.
Incepi sa faci rugaciuni Jipate, urlate, suferite! Pana
atunci...implete§ti versuri, rime, faci romane ca arhitectul,
termita sau buldozerul . . . dar nu hi aparjii.
Drama noastra e ca nu ne aparfinem . . . cand parem ca
stim ceea cefacem.
Insa ne avem tocmai cand ne dam lui Hristos Dumnezeu
§i suntem cu El, cu Cel care ne impline§te toate dorurile
noastre fundamentale.
307
Despre sclipiciul reinventdrii elitelor §i evidenfa
lor publico.
oco
1. Conferinjele notorietafii sau...o introducere in
conceptul: am primit marfa
Dupa o absen|a nemotivatd de o luna-doua de pe blog,
autorut i§i face resimjita prezen^a in mod molcom,
motivandu-§i notorietatea in termeni negativi:
„Daca refuzi insa cdutarea celebritdfii Mediate po^i
dobandi bucuria de-a|i pune biografia intre paranteze §i, in
cuvintele lui Constantin Noica, de-a scrie la poarta casei tale:
primim marfa".
§i mai pe in|eles: degeaba scrii mult §i e§ti in mod real o
valoare truditd, muncita, daca nu te prezinji la televizor §i in
conferin^e drept infeleptul dintr-un cuib de cuci.
Glasul Araduluf 60 . . .vorbe§te despre fuga dupa
notorietate a tandrului intelectual [care, de fapt §i in fapt e o
preluare defunc^ie de la cei mai in varsta 861 ... §i nu o inaintare
pe speze proprii], fuga angajata sub sloganul: marfa nu existd
nici la mine §i nici munca susfinuta pentru ceva anume, pentru
Sis Un articol dm data de 1 1 mme 2008.
^ 59 E vorba de Mihail Neamtu.
A se vedea: http://grupareaaproape.wordpress.eom/2008/06/l 1/despre-elite/.
860 Trimitere catre lincul:
http://www.glasularadului.ro/news/pagini_saptamanale/cultura/conferinta_despre_reinv
entarea_elitelor.html. A fost eliminat pentru ca locatia are alta adresa.
861 Care 1-au ajutat si il propulseaza...
308
ca nu oifiprost sd muncesc toatd ziua si sd mor de tdndr... dar
am limbajul intelectoist, care pare sd o inlocuie si cu care afi
fostinvdfafi...
§i aceasta se intampla, pentru ca fuga inconsistent^ a
autorului vizeaza o celebritate mediatd §i imediatd.
Am zis mediatd in primul rand, pentru ca imaginea sa a
fost atent selecfionatd, preparatd §i infuzatd mediatic prin
televiziune §i presa ca nimeni alta... pentru ca acum, in zilele
noastre, culegatorul de notorietate gonflata sa treaca la faza a
doua a proiectului de reinventare a unei elite, aceea in care
trebuie sa culeaga voturi din strada, din popor, prin intrarea in
randurile lor la nivel . . . conferenjiativ.
§i, ca sa se produca §i acest lucru. . . §i nimeni sa nu-1 mai
poata scoate din mentalitatea populara... trebuie sa se adune
acum, in proxima temporalitate, oameni, interviuri, luari de
pozijie care sa arate ca acesta este purtdtorul de steag, e
singurul, e irepetabilul format de intelectual elitist.
Deci o campanie de imagine in doi timpi: mai intai al^ii
au vorbit despre el §i au creat mitul [la fel de consistent ca §i
mitul electoral numit Traian Bdsescu sau Vasile Blaga] §i
acum mitul se reinventeaza de la sine.
Nu stiu ce, dar ar trebui sa facem ceva cu gripa
confer -enfiativd, pentru ca aceasta pare sd atingd §i sa
reinventeze miturile intr-o a§a maniera, incat sa confundam, in
mod inconfundabil pana la urma, orice sclipici discursiv drept
echivalen^a rodului erodant al multor ore de truda intelectuala
sau de nevoin^a ascetica.
§i, titlul nostru, ca §i titlul conferin^ei, este tot in doi
timpi: mai intai reinventam elite sau le clonam ca pe oija
Dolly §i apoi le amprentam public, le facem afi§...§i, la
orice problema sociala vine afisul §i ne spune ce trebuie sa
gandim intr-o anume problema pentru ca el
este . . .atotstrabdtdtor cu gdndul si cu cunoasterea.
Insa, de ce, daca ai avea marfd, adica opera, munca,
asceza, sfin^enie . . . §i daca nu ai notorietate . . . ai suferi atat de
mult, de aprig §i de nemangaiat, daca nu ai avea... evidenid
publico!
Oare valoarea se dobande§te prin vot, prin afi§aj
electoral, prin ipocrita adulare a starului sau...ea exista
indiferent de condijiile vitrege ale existenjei unde a
rasarit. . .floarea rardl
' ,62 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Dolly_%28sheep%29.
309
Cat valoreaza eviden^a publica, poza publica pentru o
elita, pe care, daca o intrebi cat munce§te ni va spune, eel mai
probabil, ca in cea mai mare parte a timpului . . . §omeaza,
peregrinandu-se prin locajii mondene?
Insa ideea de marfd, a lui Noica 863 sau nu, ne face sa
credem ca nevoid de evidenfd e o legitimare a absenfei muncii
oneste.
§i ca marketingul iconic al elitei, acel rating media al
intelectualului mitizat peste noapte are in spate nevoia de ceva
bani, de bani mulji, de ceva parvenire §i nu de ca§tigare a
timpului pentru munca.
Pentru ca (este indubitabil faptul) avantul conferen^iarist
nu cauta decat doua lucruri mari §i late: sa am poza peste tot si
sa imi vdnd ideile si cdrfilepe unde pot, pentru ca oamenii vor
sa prestez §i in mijlocul lor, sa le iau ochii, pentru ca sa le
iau...banii.
Ce conteaza ca eu sunt un spoliator pentru cdfiva... daca
pentru mulfi sunt un geniul\
2. Care e ma§ina, care reinventeazd . . .elitele?
Unii ar spune ca politica §i...banii, muh;ii bani, ai unor
oameni care pot sa deteste, din rasputeri, cu tot avantul . . . elita.
§i nu e vorba de cafeaua elita aici, ci de... oamenii
care au a§a, cum sa le spun, ni§te aspira^ii prea mari . . . cand pe
aljii ii doare in c** de orice aspira^ii.
Dar cum sa il reinventam pe Eminescu, pe Staniloae, pe
Antim Ivireanul, pe Brancu§i?!
§i, la urma urmei, cum sa reinventam ceva care
nu...exista in oml\ Pentru ca, oamenii a§tia de mai sus, nu au
fost inventaji de catre nimeni...ci s-au creat pe ei in§i§i, cu
harul lui Dumnezeu, pe fiecare zi s-au creat... de ii avem noi
astazi drept efigii.
§i a§tia patru §i to^i cei ca ei nu au ramas pana la noi ca
i-a reinventat vreunul, ci pentru ca ei au readus oamenilor, care
i-au dorit sau nu, i-au cunoscut sau nu... gustul pentru sublim,
pentru mare^ie, pentru important.
63 Constantin Noica: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica.
864 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/cafeaua_elita_a_murit_traiasca_doncafe-
56287.html.
310
Dar, daca e sa reiventam ceva, da, sigur, putem reiventa
cartea sub^ire vanduta cu mulji bani, putem reinventa ipocrizia,
putem reinventa cameleonismul intelectual, putem confunda
bdrfa §i zaful cercetdrii cu genialitatea cercetdrii.
Da, putem face conferring despre ura, prostie, tocurile de
la pantofi, flori de mucegai, izma §i...cum arata talpa
gastii...De cenu?!!
Doar suntem postmoderni pana in maduva oaselor cand
vine vorba despre construirea publicd a imaginii noastre, chiar
daca ea este un cavou care miroase execrabil.
Insa, probabil, exista §i oameni care injeleg ca
reinventarea elitelor e ca reinventarea teoremei lui Pitagora §i
ca evident a publicd nu are nimic de-a face cuforfa operei tale
sau cu persoana ta, reala ta persoana.
Nu tu ai nevoie de evidenfa publicd pentru ca sa creezi,
sa exi§ti ca om sau sa fii o valoare, ci evidenja publica este
bucuroasa sd te descopere daca e§ti o valoare.
3. Sa intram in concretul. . . conceptului de marfd
Mihail Neamju ii numea soporifici sau dormitanfi pe
membrii sinodului BOR intr-o carte [una dintre multiplele
numiri interesante] . . . §i a aparat la TVR1 ca purtatorul de
cuvant al elitei ortodoxe, care s-a pronunjat despre profilul
noului patriarh ce trebuia ales, apoi a venit la Trinitas TV,
chiar aici, intre dormitanji, cand a vazut ca e roz de audien^a,
ca sa ne explice despre teza sa doctorala, acolo unde . . . oamenii
dorm pe ei.
Apoi a venit §i Mirel Banica 865 , da, tot la Trinitas TV,
prietenul antecedentului, acolo unde oamenii il stresau cu
cateva luni mai inainte . . . sau dupa.
Poate ca aceste doua exemple sunt... paradigmatice
pentru ce inseamna sa te reinventezi.
§i daca reinventarea elitelor se face incepand de la un
limbaj de carton intelectualist §i terminand cu costum Armani
pe tine, atunci, sunt de acord, ca aceasta experien^a ridicola de
uniformizare a tot celui care scrie, picteaza, sculpteaza §i este
intelectual. . . e mult mai beneficd decat. . . sinceritatea.
865 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mirel_B%C4%83mc%C4%83.
311
Adica aviz amatorilor: daca doriji sa aparjineji elitei
romane§ti §i sa va reinventafi, atunci trebuie sa pupaji...pe
obraz elitele arhiprezente la televizor §i pe net. . . §i sa le da^i un
§ut. . .in atenjia acelor elite, care nu sunt la televizor.
4. Un final . . . ca in Poveste de cartief
.866
Intervievatoarea 867 il intreaba...daca un articol pe
saptamana [?!!!!!], intr-un cotidian, care cere zece fraze de text
la articol 868 , nu ii frivolizeazd cumva extraordinarea sa gdndire
academicd.
Autorul ii raspunde, flatat fiind...ca datoria sa civica
este aceea de a apara demnitatea limbii romane urgisite de
catre cei care o vorbesc. . .in mod nespdlat.
§i, ca un argument forte, se pune in rdndul [nu §tim daca
la spate sau in fa}a] unora ca „Nae Ionescu 869 , Mircea
870 871 R77
Eliade , Dumitru Staniloae , Mircea Vulcanescu ,
Nichifor Crainic §i ataxia al^ii", pentru ca sa arate cu cine se
asemdnd . . .§i langa care trebuie vdzut...%\ care au avut glas
civic audibil.
In filmul de 2008. . .Poveste de cartier, „marele" Davinci
on a
este Florin Calinescu , care se reinventeazd §i dumnealui
one 87(^1
langa Sorinel copilul de aur §i Ramona , maneli§tii.
Lui Davinci i-a cazut pata pe Ramona cantarea^a...dar
Ramona il iubea pe Sorinel cu o iubire nebuna.
Talme§-balme§, nunta, batai . . . ameninjari, chestii de
cartier . . . §i cultura se reinventeazd.
Da, cultura ca maniera de a vedea lucrurile se
reconfigureaza...daca exista oameni care o vdd §i ofac mereu
altfel. Insa oamenii nu se pot reinventa cu ce nu au §i cu ce nu
pot.
866 Puteti vedea aici intregul film: http://www.trilulilu.ro/Creangal987/5bca6faee7ef89.
Are 90. 17 minute.
867 Care i-a luat interviul din Glasul Aradului citat supra.
868 In ziarul Cotidianul, unde Mihail Neamtu publica pe atunci.
869 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_C._Ionescu.
1 Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
' Idem
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vulc%C4%83nescu.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_C%C4%831inescu.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Copilul_de_Aur.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poveste_de_cartier_%28film%29.
312
Sintagma reinventarea elitelor este tot la fel de credibila
pentru noi ca §i Ariel ...care face lucrurile impecabil de
curate.
§i credem ca reinventarea elitelor are aceea§i origine cu
reinventarea clasei politice romdnesti sau cu omul nou al
subculturii comuniste sau cu omul capitalist al subculturii
democrate.
Are ceva in comun §i cu suprarealismul [acelea§i lucruri
puse aiurea, puse invers, puse nefiresc sau ideologic] §i, in
definitiv, are multe in comun cu. . . manipularea.
Daca fundamentalismul vrea la televizor §i pe net, tot la
fel §i elitismul de sclipici, elitismul autopropus, elitismul cu
vanzari record la carji de interviuri sau de critica literaro-
filosofica pe marginea mesei vrea... la mare, la ocean, sa il
vada toata planeta.
§i: vreau papa la mare al Andreei Balan , plus sau
minus Poveste de carder. . . .vorbesc despre modul rachedst, cu
suflu de racheta, a cum se face cultura in elitalia, adica in
tagma celor care te taie la rating pentru ca au . . . evidenfa
publica.
5. Nu ma intereseaza evidenfa publica .. .pentru ca
valoarea nu Jine de gustul majoritafii
Dupa cum un Sfant nu vorbe§te de sfinjenie, de sfin^enia
sa, chiar daca simte in el harul lui Dumnezeu...tot la fel e cea
mai mare ipocrizie sa vorbe§ti de elitism §i sa crezi ca tu e§ti
unul dintre cei descri§i.
Mie imi plac §i prefer oamenii care nu se uita la ce au
facut, la cat au facut, ci mereu mor de dorul de a crea...iar §i
iar mai mult.
Creatorul de arta, savantul, omul duhovnicesc care se
opresc la un moment dat §i se contempla in oglinda §i cred ca
au facut indeajuns de mult 20 sau 40 de ani incat, pana vine
moartea, sa se poata bucura...de evidenja sociala nu au niciun
proiect serios de viaja.
Pentru proiectul meu de via^a - daca doriji sa fiu ipocrit
ca autorul §i sa ma laud - mi-ar trebui vreo 10-15 vieji bune,
Detergenul Ariel: http://www.bizoo.ro/produse/detergent-ariel-professional-10-
kg/start-0/10/.
78 Fila video, 3. 35 minute: http://www.trilulilu.ro/floreburada/93303df7649e0e.
879 Saitul sau: http://www.andreeab.ro/.
313
sanatoase, ca sa scriu tot ceea ce vreau sa scriu §i sa cercetez.
§i, la cat am lucrat §i lucrez nu am orgoliul §i nici nesimfirea
sa ma cred pion al elitei.
Am scris peste 100 de carji pana acum, in varii sectoare
de interes §i nu cred ca am facut mare lucru, pentru care sa
merit soclu §i nici nu am vrut niciodata sa public la modul
serios, pentru ca nu m-au interesat mai deloc... aplauzele,
pierderile de timp, cosmetizarea mea ca sa dau bine la public.
Pentru mine cartea, lucrul, munca, valoarea - cum om
mai numi-o - nu consta in faptul ca vine Patapievici sau
880 881
Plesu sa ma laude sau da mdna cu mine Balzac si eu cad
pe spate de emoiie. Nu!
Valoarea car^ii sau cunoa§terea a ceea ce poji §i esti nu o
primesc pentru ca ma vede sau nu ma vede cineva, primesc sau
nu bani pentru ceea ce scriu §i fac sau pentru ca scriu o carte
sau zece, ci consta in bucuria cu care faci toate §i in ceea ce ai
devenit, interior, prin tot ceea ce ai facut.
§i cred, ca cineva care se apropie de valoare sau simte
valoarea dansdnd in el nu poate fi manipulat, nici cosmetizat,
nici vandut ca o marfd de catre nimeni, pentru ca po^i sa ii
vinzi sau sa ii furi cardie . . . dar nu poji sa ii furi ceea ce este,
ceea ce a ajuns, experienja §i pacea pe care o are.
6. Draga Mihail,
e frumos sa te dai de §mecher in cartier (dar nu e
profitabil pentru suflet), in faja alora care nu §tiu sa vorbeasca
bine limba romana, dupa ce te intorci din Londra cu un sac de
car^i §i cu un titlu de doctor, care nu te-a facut Shakespeare 2
ci . . . doar un tanar, care abia a inceput sa inveje abecedarul unei
§tihn;e.
Da, e frumos, dar nu profitabil. . .
Ci e frumos §i profitabil (pentru ca unul ca mine sa te
respecte), sa scrii zece articole pentru §apte zile de saptamana,
sa sco^i macar 4 car^i pe an, de munca batuta pe muchie, la
editura Humanitas (daca Poliromul nu e al domnului Liiceanu)
§i sa fii un vorbitor de limba romana autentic . . .§i nu de
romana pasar eased ca acum.
1 Andrei Plesu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu.
Honore de Balzac: http://ro.wikipedia.org/wiki/Honor%C3%A9_de_Balzac.
314
Vulcanescu, Staniloae, Crainic.vorbeau cu toata gura,
cu toata inima §i o limba romana...de ridica inima oricarui
roman §i nu doar la trei sclifosiji, care au uitat limba romana
mergand 3-4 ani la Paris, New York sau Berlin.
Imi place, vreau sa te vad peste tot, pe orice
afis. . . . epuizat de atata oboseala, vorbind ore in §ir despre
ultimele carji citite de tine noaptea sau scrise de tine . . .
§i eu, daca mai traiesc sa o vad §i pe asta, iji promit ca
scriu despre tine pe fiecare saptamana cate un articol elogiator,
nu ca alea pe care le-ai scris tu anul asta despre CTP 882 §i
Paunescu 883 .
Ma fac §i eu fan al tau, Mihail, daca la§i morga de
nespalat al inchipuirilor de sine §i treci la treaba serios, nu
recenzand pe ah;ii, ci vorbind despre ceea ce gande§ti tu.
§i, da, atunci nu vei mai avea nevoie de evidenja
publico, cand oi munci la greu, ca Eminescu la ziar sau ca
Perpessicius pe tonele de hartie scrisa ale aceluia. . .pentru ca
or sa-^i repugne laudatorii.
Nu exista numai lichele de pu§carie pe lume, ci exista §i
lichele de intelectuali , de oameni care nu fac/ nu au facut cat
le este talantul . . . §i de aceea e ca §i cum nu ar fi facut nimic.
§i sunt sigur ca Luceafaruf* 6 ', Coloana infinitcf*' 1 ',
Filocalia romdneascd sau statul la pu§cdrie pentru credinfd
s-au facut cu greutate, fara prea multe laude . . . §i fara evidenjd
publicd.
s82 Cristian Tudor Popescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Tudor_Popescu.
s83 Adrian Paunescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_P%C4%83unescu.
884 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Perpessicius.
Aluzie la Apel catre lichele al lui Gabriel Liiceanu:
http://www.librarie.net/carti/44302/Apel-catre-lichele-Gabriel-Liiceanu.
886
887
888
A se vedea: http://ro.wikisource.org/wiki/Luceaf%C4%83rul_%28Eminescu%29.
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului.
Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Filocalia.
315
Vrei sa te blaghezi?! Opreste-te la Oprescu.
889
Nu e un articol politic. . . ci de semiologie publicitaral
Adica vorbeste despre ceea ce spun semnele pe care le avem in
faja...
Ne vom referi la semnificajiile subcutanate ale imaginii,
ale afi§ului electoral... pe care trebuie sa le decodeze
potenjialul elector.
Noua ne-a sarit in ochi mesajul esenfial in trei puncte
distincte:
1. Caricaturizarea numelui lui Oprescu 89 " §i
transformarea lui in verbul a se opri I a involua.
oQi RQO
2. Negoi^a il prezinta pe Blaga drept om de
incredere §i garanteaza pentru el.
3. Blaga continua avantul lui Negoh;a...sau avantul
dreptei in reformarea capitalei.
Mesajele esen^iale trebuie sa ajunga la public §i trebuie
crezute. In baza lor se voteaza.
889 Un articol dm data de 1 1 mme 2008.
n90 Sorin Oprescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescu.
891 Gheorghe Liviu Negoita:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Livm_Negoi%C5%A3%C4%83.
892 Vasile Blaga.
316
Caricaturizarea adversarului insa este un minus al
afi§ului, pentru ca te araji domn . . . doar cand te exprimi elegant
fa^a de adversar sau cand nu te raportezi la el, ci la ceea ce vrei
tu sa faci.
Eu, alegatoral, am injeles ca Blaga Q...badaran, pentru
ca i-a caricaturizat numele adversarului sau politic fara sa
spuna nimic despre caracterul lui sau despre proiectul sau de
lucru.
§tim insa, ca Vasile Blaga presupune, ca Oprescu vine
de la PSD §i e tot al lor...iar bucure§teanul, in versiunea
Blaga, trebuie sa injeleaga faptul ca PSD inseamna/?e loc. . .pe
cand PDL inseamna in trafic.
Insa noi §tim ca bucure§teanul crede, §i despre PSD §i
despre PDL ca stau prea mult in trafic §i ca pe unii i-a Jinut
fara canalizare de vreo 1 8 ani iar pe al^ii cu gunoiul cat movila
lui Decebal 893 .
Afi§ul... merge pe presupuneri, pe o presupusa legatura
ombilicala cu electoratul . . .
Crede electoratul ca se va urni treaba...cand 18 ani a
domnit aceea§i culoare?
Dupa logica evidenjei ar trebui ca sa nu mai spere la
aceea§i culoare. Insa, la vot, se merge §i pe logica paradoxului,
pentru ca numaratul voturilor sau procesarea lor
computerizata . . .poate da §i cu virgule.
Mesaje colaterale
Noi, in graba, am gasit urmatoarele:
1. Inflajia de ro§u = via^a, dragoste, pasiune.
2. Amandoi sunt tun§i, imbraca^i bine, veseli = nu sunt
saraci.
3 . Muncesc pentru noi . . . dar nu au riduri.
4. Contracandidatul e diabolizat, pentru ca u-ul final e
cu negru.
5. Negoija are culoare ro§ie la cravata, pentru ca e iubit
de sectorul 3 pe cand Blaga e albastru la cravat... pentru ca
trage speranfe.
s93 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal.
317
6. Privesc catre noi = ne vor, ne iubesc, au incredere in
noi. Privirea directa [asta pentru cresjinii ortodoc§i!...] este o
constant iconografica. La o adica...nu sunt ei idolii no§tri,
speranja personalizata?!
7. Numele lui Blaga e scris cu litere mari...de§i
persoana sa este prezentata lateral.
8. Gre§eala fatidica: Blaga trebuia sa stea in locul lui
Negoija... pentru ca el e candidatul §i candidatul este in ochii
oamenilor.
9. Negoija are parte de campanie electorala dupa
terminarea campaniei electorale. Trebuie sa fie sancjionat
pentru aceasta incalcare a legii electorale.
10. Negoija are morga de om absolut...§\ candidatul e o
anexa.
1 1 . Ca§tiga anexa, eel care se da pujin in umbra. . .pentru
ca sa nu se creada ca e vanitos?
12. Negoija nu poate garanta pentru nimeni, nici macar
pentru sine.
13. Afi§ul nu e credibil.
14. Afi§ul e un chici din punct de vedere iconic iar
mesajul pe fond alb face din cei doi... alter ego-ul unei trupe
mormone de evanghelizare.
Mormonii 894 merg la evanghelizat in Bucure§ti in grup
de doi...a§a ca barbat langa barbat, pe fond alb... da aer
evanghelizator afi§ului electoral.
894 Imaginea infra e cf. http://mormonii.blogspot.com/2008/01/au-mormonii-sediu-la-
tine-in-oras.html.
318
Titlul articolului
...a fost primul lucru pe care 1-am spus, atunci cand
doamna preoteasa mi-a adus posterul pe care 1-a gasit in cutia
po§tala.
Articolul a fost scris in 20 de minute.
Am facut fotografia in doua secunde...§i 1-am editat in
WordPress.
A§tept sa se faca mancarea. . .
Dv. alege^i pe cine trebuie §i pe cine dorh;i! Numai
alege^i!...
Post scriptum: S-a mai intamplat ceva. Numele
domnului Vasile Blaga a demonetizat numele lui Lucian
Blaga , copilul la §coala putand sa confunde pe poet... cu
politician.
s95 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga.
319
A invins caracterul §i tenacitatea omului
Sorin Oprescu
Acum o lima 896 , discutand un afi§ electoral al actualului
primar al Bucure§tilor vorbeam despre comunicatorul Sorin
QQ'7
Oprescu , despre cutezanla §i realismul sau... social, acela
prin care poate intra intr-o relate in mod imediat, instant, §i
poate vorbi cu oamenii ca unul de-al lor. . .
Privindu-1 in acjiunile sale electorale mi-am dat seama
ca domnul Oprescu poate sa comunice §i sa fie cu oamenii ca
unul de-al lor nu pentru ca ar fi populist, ci pentru ca
experien^a sa reala cu oamenii 1-au creat un om de caracter. . .
§i oamenii de caracter sunt tenaci, se |in de cuvant §i se
autodetermina intr-un mod uluitor, daca...sunt ajuta^i, daca au
cadrul necesar unde tenacitatea lor sa se exprime.
Nu incerc sa idealizez un om...ci sa-i conturez
trasaturile de caracter, ca unul care 1-am privit de departe, prin
intermediul media.
' Un articol din data de 16 iunie 2008.
A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2008/05/15/imi-place-omul/.
320
Nu 1-am vazut niciodata in mod direct pe omul Oprescu
ci i-am vazut numai fotografiile, gesturile, declarable . . .
§i am vazut, mai ales aseara, faptul ca entuziasmul
oamenilor care il imbraji§au §i care 1-au epuizat cu totul...nu
era aidoma entuziasmului pe care 1-a starnit domnul pre§edinte
Basescu, ci era entuziasmul unor oameni care simjeau ca aud
un glas... special §i un ideal special in eel pe care 1-au votat.
De ce oamenii s-au comportat altcumva
cu... independentul Oprescul Pentru ca cei care 1-au votat nu
au votat, mai degraba, emotional ci caracterologic .
Emisiunea lui Cristian Tabara 898 , ultima, in care domnii
Oprescu §i Blaga au fost faja in faja. . . §i pe banca susjinatorilor
domnului Oprescu erau alji oameni de caracter...din diverse
partide, care il sprijineau, m-a facut sa injeleg ca omul de
caracter Oprescu, care mie imi place... nu se lipe§te numai de
inima mea ci §i de a altor oameni de caracter.
Tenacitatea sa uluitoare consta in aceea ca s-a luptat cu
toji pentru un crez care nu ii aparfine... ci ne aparfine.
Domnul Basescu s-a luptat pentru un partid, a fost al
unuipartid ca sa ajxmga. primar §i presedinte .
Domnul Blaga a fost al unui partid. . .
Insa Oprescu a luptat cu PDL, cu PSD, cu mass-
media. . . avand de partea sa cetalenii anonimi.
Eu sunt unul dintre cetajenii anonimi care au votat omul
de caracter Sorin Oprescu §i nu politicianul.
Nu m-am intalnit cu dumnealui §i nici nu m-a platit. . . sa
il admir. Nici nu Jin sa il intalnesc sau sa pozez in fan post-
electoral al domniei sale. Insa am admirat lucruri reale in
fiinja sa, lucrurile care nu Jin de nicio strategic de imagine.
Cred ca sunt destul de inijiat in strategiile de imagine ca
sa nu confxmd. . .ambalajul electoral, existent peste tot, sine
qua non 899 pentru orice campanie electorala...cu trasaturile de
caracter, care nu se creeaza intr-o luna ci intr-o viafa. . .
Cei care urlau §i scandau numele sau ieri nu cred ca urau
cu tojii atat de mult pe Blaga sau pe Basescu de nu mai puteau
sa stea acasa. §tiu, peste tot, dupa victorie, incep sa roiasca §i
impostorii . . .
§i exista un ziar 900 care a mirosit oameni cu burji prea
mari in jurul sau, veniji imediat dupa ora 21...
98 Idem: http://www.protv.ro/vedete/cristian-tabara
99 Expresie latina: fara de care nu [se poate].
900 A se vedea: http://www.jurnalul.rO/articole/127225/sorin-oprescu:-ati-votat-bine!
(video.
321
Insa am avut sentimentul, ca majoritatea celor care au
venit ca sa il smulga din mur£ime §i sa il imbrati§eze sau care
au stat acasa §i au aplaudat reu§ita sa, au imbrafisat sau
aplaudat mx...afisul Oprescu, ci omul Oprescu.
§i m-am bucurat ca omul Oprescu, caracterul sau §i
tenacitatea dureroasa din aceasta campanie electorala au fost
aplaudate §i xm...afisul sau, politicianul din el sau partidul din
care face parte.
Pentru ca la domnii Iliescu 901 , Constantinescu 90 " §i
Basescu 903 am votat mai intai partidul §i apoi oamenii... sau
mai pufin oamenii, pe cand acum am votat caracterul unui om
mai degraba decat politicianul din el.
Dar...politica nu se face de unul singur! §i politica se
face cu compromisuri, cu edulcorari ale promisiunilor, in
func^ie de bugetul alocat §i de oamenii cu care lucrezi.
Insa, daca a existat o bataie cu perne 904 langa arteziana
de la Universitate acum cateva zile, ca protest impotriva
violen^ei...in duminica Rusaliilor, o parte dintre bucure§teni
au protestat impotriva lipsei de caracter, a demagogiei §i a
speranjelor spulberate de atatea ori.
Tot o parte au ie§it pe strada la Revolujie 905 .
Tot o parte au fost mai bine golani... decat comunisti 906 .
Tot o anume parte dintre noi sunt interesaji de mai
binele nostru, de binele real, pe care trebuie sa il votezi ca sa il
ai...pe cand aljii vor sa se care spre alte Jari, la care nu au
contribuit cu nimic nici ei §i nici parhnii lor, ci vor sa fie
capu§ele care sug bunastarea Spaniei, a Italiei sau a Americii.
Cred ca bucure§tenii care iubesc acest oras. §i pentru
aceea le pasa de mediul in care locuiesc au ie§it la vot, au
votat. . . §i au votat pentru ca primarul lor sa aiba fa^a umana, sa
nu fie nici ma§ina, nici robot, nici demagog, nici superman. . .ci
un om cu oamenii, printre ei §i care sa faca tot ce poate face
pentru ei.
Nimeni nu cere de la domnul Oprescu sa mute capitala
Romaniei pe un munte cu flori sau sa curga la robinet bere,
lapte §i aur lichid.
901 Ion Iliescu.
902 Emil Constantinescu.
903 Traian Basescu.
904 O fila video de 4. 46 minute: Mineriada de catifea:
http://www.youtube.com/watch?v=pd8C8HG5ETg.
905 Un blog dedicat Revolutiei romane din 1989:
http://romanianrevolutionofdecemberl989.wordpress.com/.
906 Imnul golanilor, fila video: http://www.youtube.com/watch?v=rkKs81wdAak.
322
Insa, cei care 1-au votat, cred ca cer de la el sa ne
scuteasca de alte dezamagiri, sa nu ne mai fure §i el cu carul,
sa ne redea demnitatea de a ne placea sa mergem pe strada §i
sa respiram in ora§ul asta ca niste oameni normali, civilizaji,
sociabili.
Pentru ca acest val de entuziasm, daca e scuipat in ochi,
daca e min|it cu neru§inare pe mai departe...il va radia §i pe
dumnealui ca §i pe ceilal^i, chiar daca acum am votat ce era
mai bun in acest om: verticalitatea, caracterul, tenacitatea §i
omenia.
Inchei acest articol spunandu-va ce am invajat ieri, in
mod primordial, din entuziasmul alegerilor.
Am invajat ca in Romania inca se mai iube§te caracterul
oamenilor integri, ca inca mai exista a§teptari imensc.cu
toata prostirea mediatica sistematica la care este supus acest
popor §i nu numai el.
Am in^eles ca omul §i ideea unui om sunt mai important
la un moment dat decat un intreg sistem §i ca minciuna e
fragila atunci cand oamenii se trezesc §i vad cine e cu ei §i pe
cine nu-i doare de ei.
I
***
l iunie 2008
Articole online despre alegerile din Bucure§ti §i victoria
lui Sorin Oprescu: Romania libera 901 ; Adevarul 90 *;
07 A se vedea: http://www.romanialibera.ro/al27261/sorin-oprescu-sunt-primul-primar-
independent-al-capitalei.html.
908 Idem: http://www.adevarul.ro/articole/oprescu-ati-votat-bine/355738.
323
•909.
-y910.
;911
Evenimentul zilei ; BBC ; Gdndul [fila video de la PRO
TV]; iurnalul National l 912 §i 2 913 [fila video de pe You tube].
Idem: http://evz.ro/articole/detalii-articol/808156/Blaga-a-sperat-toata-ziua-ca-l-va-
ajunge-pe-Doctor-din-urma/.
910 Idem:
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2008/06/080615_vot_estimari.shtml.
1 ' Idem: http://www.gandul.info/alegeri-locale/oprescu-pe-scaunul-lui-basescu-
video.html?9426;2711123.
912 Idem: http://www.jurnalul.ro/articole/127223/sorin-oprescu-independentul-capitalei.
913 Idem: http://www.jurnalul.rO/articole/127225/sorin-oprescu:-ati-votat-bine! -(video.
324
Memoria imaginilor
Odata 914 cu trecerea timpului in|elegi ca imaginile ne tin
istoria, ne pastreaza transformarile firii noastre, ne aduc
trecutul in viitor, ne fac sa ne injelegem mai bine.
Teologia imaginilor este teologia sensului continuu al
cunoa§terii de sine.
Teologia lor consta in aceea ca sunt expresia vizuala a
ceea ce a facut Dumnezeu din noi.
Astazi am fost, in mod special, impreuna cu doamna
preoteasa, la Sfanta Manastire Cernica 913 , pentru ca sa fixam in
imagini o istorie a momentului, o teologie a momentului, care
va fi vazuta altfel dinspre viitor spre trecut.
Bisericile se pot darama. Bisericile se pot incendia.
Icoanele, cardie, oamenii pot disparea intr-o clipa §i e pacat ca
nimic sa nu ramana, ca nimic sa nu sa se pastreze intr-o forma
anume. Va vom aduce aproape de dv. o istorie inca vie, care,
s-ar putea, ca in cajiva ani, sa fie vie numai in acest fel...in
amintirea imaginilor.
Nu subevaluaji imaginea, cuvantul, sunetul!
Nu subevalua|i tot ceea ce inseamna memorie, memorie
a sentimentelor, a trairilor, a magnificien^ei vie^ii.
Un articol din data de 30 iunie 2008.
1 A se vedea: http://www.cernica.go.ro/.
325
Singura forma prin care putem da dovada de noi inline
sunt aceste semne, toate semnele care raman de la noi.
De aceea orice lucru, orice amanunt din viaja noastra
conteaza, trebuie inventariat, trebuie pus in categoria lui pentru
ca sunt comoara experien^ei noastre.
Lasaji copiilor dv. experien^a dv. cat mai in integrum 916 !
Carole, DVD-urile, biletele de avion, insectarele,
ierbarele, premiile dv., insemnarile dv., schijele dv., toate
marunii§urile importante ale viejii dv., pe acestea toate si
multe altele, lasaji-le mo§tenire unor oameni de incredere\
Pastraji-va memoria familiilor dv.!
Pastraji-va urmele prin istorie, care ii pot ajuta pe cei
care ne urmeaza!
916 Expresie latina: in intregime.
326
Despre specializare §i sfinfenie cu Dr.
Cristian Bddilifd
Q1 7
Tot comentariul nostru din acest articol se va face in
jurul a doua pasaje din Prefafa la edijia a 2-a a carjii:
Q 1 O
Evagrie Ponticul , Tratatul practic. Gnosticul, introd.,
dosar, trad. §i com. de Cristian Badilija 919 , Polirom, Ia§i, 2003,
p. 7-8:
Pasajul 1
„mi se pare arbitrar §i riscant sa-i imparjim pe
cercetatori [pe cercetatorii literaturii patristice n.n.] in doua
tabere: filologii §i induhovnicifii.
Poate cineva sa intre in contact cu scrierile lui Evagrie
fara greaca veche §i fara o buna stapanire a istoriei
cre§tinismului antic? §i cine garanteaza ori masoara, in mod
infailibil, induhovnicirea sufletelor noastre?
Asemenea distincjii nu-§i au rostul intr-o chestiune de
§tiin|a. Niciun occidental nu cantare§te competent unui
patrolog dupa lungimea barbii, dupa sutana ori dupa numarul
de rugaciuni pe care le roste§te zilnic" [p. 7].
Un articol din data de 5 iulie 2008.
' A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Evagrie_Ponticul.
' Saitul sau: http://www.cristianbadilita.ro/.
327
Pasajul al 2-lea
„Personal, ii citesc cu aceea§i receptivitate §i pe filologi
§i pe induhovnicifi . De multe ori intalnesc texte de o
remarcabila boga^ie spirituals sub pana unor mode§ti filologi;
alteori intalnesc texte de o jalnica ariditate spirituals, de o
puerila banalitate deasupra semnaturilor unor reputaji
induhovnicifr [p. 8].
Mai intai de toate o alegere arbitrara poate sa fie o
alegere abuziva sau una intdmplatoare . Dicjionarul romanesc
include a§adar doua sensuri opuse ale lui arbitrar.
Cand categorise§ti pe cineva in mod abuziv, cand incluzi
pe cineva in mod abuziv, ca a§a vrei tu, intr-o clasa valorica, o
faci cu buna §tiinja, dupa o schema strict subiectiva.
Cand alegi insa pe cineva in mod intdmpldtor §i spui,
asta efilolog iar asta e induhovnicit atunci iara§i e§ti in lumea
subiectivismului, dar a celui orb, pentru ca tragi la sorji care e
§i care nu e.
Daca alegi in mod abuziv ri§ti sa dai dicteuri
superioriste.
Daca alegi la intamplare cine e filolog §i cine e
induhovnicit ri§ti sa nu ai nicio scara valorica.
De fapt nu mai ai ce risca atunci cand alegi la
intamplare pentru ca §i a§a nu te-a interesat sa alegi, ci au ales
zarurile in locul tau.
Insa, putem sau nu putem sa imparjim/despaitim pe
filologii, care se ocupa de teologie de oamenii duhovnicesti,
care se ocupa de teologie? Ba da, putem sa-i despaitim, pentru
ca ei in§i§i afirma despre ei in ce tagma vor safie . . . sau sunt.
Pentru noi, personal, mai exista §i o a treia tagma
(credem ca e cea mai proprie interpretarii §i reala tagma a
interepretarii tradijionale a teologiei patristice): cea a
induhovnicifilor erudifi.
Cum profilul adevarat, profund, coerent de om al
Bisericii e Sfantul §i cum sfinfenia inseamna acrivie, aten^ie,
profunzime, induhovnicitul superspecializat nu e numai un
ideal ci o realitate despre care Tradijia ne da marturie §i dupa
care prezentul Bisericii. . .Jipa, pentru ca §i-l dore§te.
328
Pentru ca sa te apropii de textele Tradi^iei trebuie sa te
apropii cu toate limbile §i cuno§tinJele de care esti capabil/ pe
care le-ai acumulat, insa ca un om care include acestea toate in
procesul sfin^irii lui personale, in albia viejii lui trezvitoare, de
fiu al Bisericii Ortodoxe.
Adica trebuie sa facem teologie ca sa vivificam viaja
noastra §i a comunitajii liturgice a Bisericii, teologie care este
in acela§i timp doldora de toata acrivia §tiinjifica dar §i
burdu§ita de toata profunzimea duhovniceasca de care suntem
in stare.
De orice Sfant Parinte sau eretic, geniu sau scriitor de
duzina te apropii cu tot ceea ce esti §i nu doar cu o singurd
abilitate intelectuala.
Nu te apropii de Evagrie doar cu instrumentul lingvistic
al limbii grecesti sau cu ceea ce putem numi istorie
contextuald ci te apropii, ar trebui sa te apropii, cu con§tiin^a
eclesiala pe care Tradijia \i-o ofera despre Evagrie, condamnat
la Sinodul V Ecumenic pentru anumite afirmajii teologice §i cu
responsabilitatea de con§tihn;a fa^a de adevarul persoanei,
operei §i posteritajii sale.
§i consideram ca putem fi ju§ti, cinsti^i cu un autor,
oricare ar fi el, daca il lasam sa vorbeasca din textele sale §i
daca noi ne pozh;ionam fa^a de el in masura in care il
injelegem.
Ajungem astfel la punctul infailibilitafii induhovnicirii,
care e o problema falsa. Nimeni nu vorbe§te despre
infailibilitate duhovniceasca la un om duhovnicesc . . .
Insa e observabil cu toata fiin^a ta, ca gradul de
in^elegere §i de profunzime a interpretarii sale nu sta in
cunoastere lingvistica ci in experien^a sa misticd.
Textul pe care Dr. Badilija 1-a tradus, din Evagrie, nu
este un text filologic, ci unul experenfial. Aici gasim
experienja de viaja, in cadrul liturgic, a lui Evagrie.
Ca sa traduci din greaca pe Evagrie, bineinjeles, iji
trebuie sa §tii chineza [adica greaca] . . . ca sa poji traduce.
Dar ca sa il interpretezi, sa interpretezi textul in romana,
greaca, sparga, franceza sau mongoleza al lui Evagrie, nu ni
trebuie doar filologie, atata timp cat el vorbe§te despre
experienja lui mistica, despre lucruri care \m de trairea lui cu
Dumnezeu §i nu despre ce se intampla, cand traducem verbul
la prezent §i nu la medio-pasiv.
329
Cine garanteaza duhovnicia noastra? Experien^a noastra,
al^i oameni duhovnice§ti §i, mai intai de toate, Dumnezeu
Insu§i, Cel care ne umple de injelegere.
De unde am putea sa vedem dincolo de litera ce spune
Evagrie sau loan Gura de Aur 920 , daca noi spunem lucruri care
nu se gasesc in caiti, ci sunt iluminari dumnezeie§ti pe
marginea carjilor, pe marginea textelor din carji?
De unde stii sa spui lucruri pe care filologii indiferenji la
substratul duhovnicesc al caitilor nu pot sa-l injeleaga
nicidecum?
Am putea sa mergem cu intrebarile §i mai departe.
Cum imi dau eu seama ca Pavel e mai bun decat Luther?
Cum imi dau eu seama daca Dr. Badilija e credibil in
textul pe care 1-a tradus, daca nu §tiu limba greaca?
Pot sa-l cred daca nu pot sa-l verificl
§i daca il verific pe Dr. Badilija, §i eu gasesc subtilitaji
mai mari decat dansul §i in domeniul traducerii textului §i in
eel al interpretarii lui, cum de nu le-a descoperit Dr. Badiln;a §i
le-am descoperit eu?
Cine garanteaza a§adar ca nu pot sa gandesc mai mult
decat Dr. Badilija? Sau cine ii garanteaza Dr. Badilija ca a
injeles macar 10% din ce a tradus?
La o parte din aceste intrebari, bunul sinn;, con§tiinJa ta,
experienja ta. . .\\i dau raspunsul veridic.
Nici tu, traducatorul, nu e§ti infailibil, nu ai tradus mai
mult decat perfect, nici interpretul/comentatorul/ omul
duhovnicesc/ filologul induhovnicit nu va interpreta fara rest
traducerea.
Adica traducerea §i interpretarea nu sunt gandite in
termenii infailibilitajii §i ai absolutului, ci ai experien^ei proprii
§i ai smereniei.
Eu, traducatorul, am injeles ce am putut §i asta am redat.
Eu, comentatorul, am injeles ce am putut §i asta am
scris.
Eu, cititorul, in^eleg pe masura imperii §i a experienjei
mele ceea ce s-a tradus §i comentat.
Insa nu trebuie sa fim ipocriji §i sa spunem ca nu vedem
faptul ca cineva e mai perspicace decat altul in a traduce §i un
altul e mai plin de har decat altul §i poate comenta, cu harul lui
Dumnezeu, textele sfinte.
920 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur.
330
Insa nici unul §i nici celalalt, in Biserica lui Dumnezeu,
nu pot pretinde nici infailibilitatea, nici ultima zicere in
materie de text, pentru ca orgoliul nu are nimic de-a face cu
sfinfenia teologului Bisericii.
§i ajungem la chestiunea a ceea ce inseamna stiinfa
teologica pentru Dr. Badilija.
§tiinja teologica e vazuta din perspective occidentals, a
se citit eterodoxa, §i nu din cea orientala, adica ortodoxa.
§i, din acest motiv, stiin^a teologica eterodoxa e
indiferenta fa^a de lungimea barbii, fa^a de faptul daca e§ti sau
nu cleric, daca e§ti sau nu convins de ceea ce scrii in cardie §i
studiile tale teologice, daca e§ti una cu ceea ce faci sau daca
mergi sau nu la Biserica.
Planul intelectual al muncii tale oculteaza planul viejii
tale personale, cine e§ti tu cu adevarat. Mai pe in^eles pot scrie
despre Sfinji, sfin^enie, har, Biserica dupa ce vin noaptea de la
un chef sau dupa ce ma trezesc din bejie sau dupa ce mai trag
pe nas niste . . . iarba, pentru ca, capacitate mele intelectuale,
specializarea mea nuva afecta rezultatul cercetarii mele.
Competence mele, ceea ce §tiu in materie de
patrologie, agheologie, istorie, filosofie etc., ne spune Dr.
Badilija, nu pot fi afectate de parlita mea de via^a personala
bisericeasca sau de viciile mele.
Insa, in Tradi^ia, mentalitatea, viaja, realitatea ortodoxa,
teologul trebuie sa miroase a Biserica, adica a sfinfenie, §i el
trebuie sa calce a preot, chiar de nu e, pentru ca se ocupa cu
cele mai sfinte lucruri §i nu cu jocuri de ruleta.
Indiferent in ceea ce e§ti specializat, ca esti teolog al
istoriei, al dogmelor, al tipicului sau al picturii biserice§ti nu
po^i trai schizoid, nu poji sa fii norma/reper/autentic teolog al
Bisericii daca nu imbini sfinfenia cu hiperspecilizarea.
§i iata ca noi vorbim nu numai de specializare in
buca^ica ta, unde e§ti patrolog sau dogmatician iar de celelalte
secjiuni teologice e§ti indiferent, ci de hiper specializare, de
specializari multiple, de interdisciplinaritate productiva pentru
via^a §i arealul Bisericii Ortodoxe, care sa ajute pe toji in viaja
lor.
Pentru ca, trebuie sa fim obiectivi §i sa injelegem ca
avem doua §anse de a fi . . . teologi\
Putem fi teologi, care sa ne specializam pe bucajica
noastra de materie, care putem sa facem studii extinse, dar sa
traim cum vrem §i sa fim indiferenji faja de faptul de a avea
reverberajii autentice la nivel national sau mondial cu teologia
331
noastra, care sa ajute §i sa consolideze Biserica Ortodoxa
universala....sau putem fi teologi, care ne asumam, in mod
integral, viaja §i teologia Bisericii, care incercam sa ne sfinjim
prin ceea ce citim, traducem, traim, predicam §i viaja noastra e
o piatra smerita in arealul Trupului mistic al lui Hristos, al
Bisericii.
Iar daca i^i asumi teologia ca viafa, nu numai teologia
ca profesie, atunci conteaza §i lungimea barbii, §i cate metanii
faci, §i de cate ori te spovede§ti, §i cine e§ti, §i ce emana din
tine, §i cat bei, §i cat mananci, §i cum interpretezi tot cee ce
cite§ti, cu cine e§ti §i cu cine ni place sa umblii.
Pentru ca toate ale noastre - cum credem ca e logic
pentru toata lumea - se repercuteaza in gandirea §i scrisul
nostru §i nu poji sa fii intelectual fara mani, trup, mancare §i
organe sexuale.
In pasajul al doilea, Dr. Badilija ne asigura ca are o
receptivitate comuna faja de filologi §i induhovnicifi, filologi
care nu sunt priviji peiorativ [a§a simjim cand citim textul
sau], dar induhovnicifii sunt pu§i, chiar daca nu in integrum,
sub semnul intrebarii.
Este evident ca Dr. Badilija doreste sa fie numai
un... teolog de profesie, fapt pentru care §i atitudinile sale
publice, adeseori, sunt ale intelectualului specializat, care
vorbeste ca un nus/ca o minte critica...fara detaliile de fineje
sufleteasca ale teologului de con§tiinJa, ale teologului integral.
§i iara§i ajungem la departajarea taberelor, ca in
binomurile repede-incet, prost-de§tept, sfant-pacatos, frumos-
urat!
Pentru ca un fel de a face teologie, teologia pur
stiinfifica, teologia din texte §i cu texte, fara strufocare ascetica
sau sfin^enie, nu ni cere racordare interioara la o Biserica §i
teologie, ci po^i fii eretic, homosexual, bandit, antisemit,
ufolatru . . . §i in acela§i timp teolog, dar, dupa cum §tie §i Dr.
Badilija, ca sa fii un 1 % loan Gura de Aur, trebuie sa termini
4 doctorate §i sa crezi ca e§ti inca la inceput, la grupa mica de
la gradini^a §i sa slujesti, sa scrii §i sa fii in via Domnului §i cu
picioarele dar §i cu inima, adormind cu sfin^enie, la sfar§itul
viejii tale pamante§ti, luptand o viaja intreaga pentru sfin^enia
teologiei Bisericii.
Insa noi nu il acuzam pe Dr. Badilija de nestiinfa, de
nespecializare in buca^ica sa, cat §i in alte bucajele ale muncii
de cercetare.
Noi nu il acuzam de nimic!
332
Noi constatdm doar, ca binomul filolog - induhovnicit
capata concrete^ §i prin intermediul persoanei sale, pentru ca
nu conteaza, pentru a fi un patrolog competent, nici „lungimea
barbii . . . [daca ai sau nu] sutana...[sau] numarul de rugaciuni
pe care le roste§ti".
333
Cujustiiia stam bine...numai la capitolul iertare
suntem deficitari
Ultimele cateva saptamani, pentru noi, personal, au
fost sufocante, datorita lobby-ului fulminant pentru. . Justifie.
De§i noi, ca Jara, cu Justijia stam nu prea bine...cu
justifia eclesiald, cu ambitusul inexplicabil pentru decapitare,
deodata, ne-am pomenit ca stam extraordinar de bine.
S-a cerut cu obstinate, de sus in jos §i de jos in sus: sd
fie exclusi apostafii .. .pentru cd in lipsa lor Biserica noastrd
romdneascd nu o sd mai aibd niciun om, care sd fie populat, la
nivel mintal, cu eresuri.
S-a cerut cu obstinate, s-a cerut cu ravna rau
intenjionata sau juvenila, s-a cerut indiferent de consecinje. S-
a cerut fara orizont de asteptare.
Cel mai u§or lucru e sa condamni.
Cel mai greu lucru e sa po|i ameliora cu ceva situa^ia, ca
de vindecat sau de dez-eretizat oameni nu se face in masa, ci e
un proces personal atat de complicat, incat cei care 1-au trait
~ Un articol din data de 9 iulie 2008. Fotografia supra reprezinta papucul Sfantului
Ierarh Spiridon: http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Manastirea-Nechit-din-judetul-
Neamt-detine-papucul-Sfantului-Ierarh-Spiridon-32-764.html.
334
cumva pe propria lor piele, pentru ca au vrut sa fie, cat de cat,
ai vie^ii duhovnicesti . . . 1-au trait la modul epuizant.
Pentru ca, daca incerci la un moment dat [§i asta fac toji
credincio§ii autentici ai Bisericii] sa te pui in fa^a tuturor
poruncilor Scripturii §i ale exigenjelor Sfhnilor Paring, ale
dogmelor §i ale hotararilor canonice ale Bisericii, ale tipicului
ortodox §i ale modului de nevoin^a ortodox, ale constitujiei
statului roman §i ale statutului de membru european §i de om
al secolului tau §i incepi sa te intrebi daca esti propriu lor, daca
nu e§ti vinovat cu ceva, vezi ca nici 1% din ele nu le-ai
implinit vreodata fara pacat.
Credincio§ii cu masura in via^a lor, cu bun sim^, cu
multa adancire in viaja Bisericii nu cred ca au timp de
decapitari, de asteptari de caterisire, ci au un proiect de viaja
personal §i eclesial in acela§i timp la care lucreaza non-stop.
§i de ce spun asta? Pentru ca am avut senzajia
halucinanta, pe tot acest parcurs spre aceasta zi, care se dorea a
fi triumful impotriva ereticilor, ca toji cei care doreau
caterisirea . . .nu mai aveau niciun alt subiect de aprofundat in
viaja lor, ci numai pe acesta, care CQYQajustifierea.
La nivel online a fost o atmosfera apasatoare §i, intr-un
procent foarte ridicat [e vorba de manipulare sau de
neracordare adanca la exigence mantuirii?], s-a dorit o
singura solute ...cea amintita, §i deloc aceasta a doua
solute: pocdinfa.
Binein^eles ireverenja, mojicia, prostul gust s-au insinuat
in discujii, in a§teptari, aratand, intr-un mod respingator...ca
internetul e socotit de majoritatea crestinilor ortodoc§i, din
pacate, inca un spajiu in care se deverseaza gunoaiele
interioare...§i, mai pujin, infelepciunea personala.
§i acest anotimp al asteptarii decapitdrii . . .ar fi trebuit,
credem noi, sa fie umplut de injelepciune, de frumuse^e, de
gandul ca nu suntem niciunul mai breji §i ca atitudinea cea mai
autentic ortodoxa e aceea de a compdtimi cu eel care gre§e§te
§i nu sa ne bucurdm ca §i mai marii no§tri sunt ca si noi, ca tot
crestinul din Biserica.
Deci nu in^elegem/sau nu vrem sa acceptam ce inseamna
responsabilitate faja de ceea ce spunem §i facem §i nici cate
presiuni, de tot felul, se abat asupra ierarhiei noastre §i asupra
fiecaraia dintre noi.
922 De la Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in cazul IPS Nicolae Corneanu.
335
§i aceasta, pentru ca nu facem exercijiul de a ne pune,
pentru o zi, la nivel mintal, in locul patriarhului, al
pre§edintelui, al ministrului, al starejului, al preotului, al
primarului, al judecatoralui, al medicului, al tatalui de
familie . . . §i sa dorim sa rezolvam toate lucrurile la nivel
absolut, ca sa ne treaca. . .infumurarea.
Pentru ca, in concluzie, am aflat ca nu suntem
responsabili de ceea ce spunem §i facem, ca astazi spunem una
iar maine alta, ca nu cerem de la noi ceea ce cerem de la aljii
§i, in primul rand, ca nu avem o inima buna, milostiva. . .
Am primit, de cateva ori pe zi, liste de adeziune. . .pentru
caterisire, trimise prin email, ca aceasta: lista-adeziuni-
memoriu-20080703-1350 923 .
Insa de trei ani de zile de cand suntem online nu am
primit nicio invitajie ca sa comentam un pasaj din Scriptura
sau dintr-un Sfant Parinte, sa vorbim o problema anume sau sa
ne conciliem, noi, mai muh;i creatori online, ca sa facem un
proiect grandios spre folosul tuturor.
Insa am primit mesaje ca sa ne razboim intre noi, mesaje
de intimidare, dracuituri, blesteme, necioplisme, badaranii.
Ne-am aratat unul altuia ca nu ne vedem pe net.
Ne-am aratat unul altuia ca ne iubim . . . cu indiferenja.
Ne-am aratat ca ne doare mai mult de buzunarul propriu
§i de vdnzarea noastrd de carte sau de faima noastra, decat
de . . . iubirea lui Hristos.
§i de ce spun toate acestea. Pentru ca mitropolitul §i
episcopul condamnaji ante-factum de catre noi au fost
urmari^i la nivel online, li s-a facut publicitate negativa inainte
de a fi facut gesturile pentru care astazi au fost chestionati la
nivel sinodal. Au fost urmariji cu obstinate §i, acum, cu atat
mai mult.
Pe cine mai avem de decapitat... ca sa fim singurii
curafi pe lumea asta? Ne concentram pe pacate §i persoane
mai vinovate decat top. ..dar niciodata pe fapte bune §i ac^iuni
mare^e?
De aceea cred ca marea problema sunt cei...care vad
mereu probleme, dar niciodata nu sunt in puncte cheie, de
conducere, ca sa le solujioneze §i niciodata nu au sohuii.
23 Vom reda, la sfarsitul articolului de fata, intregul continut al emailului amintit acum.
924 IPS Nicolae Comeanu... pentru ca s-a impartasit cu greco-catolicii:
http://www.cotidianul.rO/mitropolitul_corneanu_crima_de_impartasanie-47002.html#.
25 PS Sofronie Drinceac (http://ro.wikipedia.org/wiki/Sofronie_Drincec). ..pentru ca a
sfintit apa impreuna cu greco-catolicii: http://www.youtube.com/watch?v=sKNxv4Dx-
Ck. '
336
Pentru ca sa terminam acest subiect §i sa-1 ingropam in
sacul cu lucruri spre injelep^ire, am primit in aceasta seara...
solufionarea cazului cu multa bucurie §i seninatate sufleteasca.
Pentru aceasta solute m-am rugat tot timpul §i, pentru
noi, e singura modalitate prin care cineva din afara Sfantului
Sinod se poate manifesta...atunci cand nu e intrebat in mod
expres.
Oricine ar ajunge in aceasta situate §i pentru orice
motiv ar fi analizat cazul lui nu putem acjiona decat
duhovniceste, daca suntem duhovnicesti §i nu putem ac^iona
decat la intdmplare, daca nu §tim ce duh ne poartd.
Daca s-a terminat cazul §i nu mai avem nicio problema
in Biserica noastra, ar trebui, credem noi, ca din aceasta seara,
macar creatorii online ortodoc§i ai Bisericii noastre sa se apuce
de scris predici, de facut cateheze, de scanat caiti, de pictat
icoane, de tradus §i de scris carji... pentru ca pana acum am
fast ocupafi.
S-a terminat spectacolul, nu a curs sange, nu a fost
decapitat nimeni...§i, din acest motiv... trebuie sa ne aruncam
amaraciunea in munca, rugaciune, create . . .
Sau. . .mai inventam inca un caz, §i tot a§a?! . . .
Continutul emailului promts in n. 92 3 926 :
Poate fi semnat si de persoane fizice.
Forwarded message
From: "Marian Mancaru "
<marianmaricaru@yahoo . com>
To: "mama mama" <mmaricaru@yahoo.com>
Cc:
Subject: Azi in Timisoara, mdine in toatatara!
Date: Fri, 04 Jul2008 05:23:12 +0300
926 Am corectat textul si am stabilit diacriticele.
927 Contul sau din HI 5: http://hi5.com/friend/p74242880--Marian--html.
28 O deturnare a sensului sloganului revolutionar din decembrie 1989, in sensul: acum
s-a produs impartasirea mitropolitului ortodox al Timisoarei cu greco-catolicii...maine
se va produce acest lucru in toata tara.
337
Haide^i, frajilor, sa mai gasim, in timp util, cate o
manastire, parohie, asociajie, organizajie, care sa semneze.
Ne va durea con§tiinJa daca nu o facem ACUM! Orice
semnatura conteaza, chiar §i cele personale! ! ! !
Aid trebuie sa puna suflet intelectualii din Biserica,
deopotriva cu oamenii simpli, care au aparat credinja de-a
lungul istoriei.
Daji mai departe!
§i sa ne rugam cu lacrimi!
Marian Maricaru
Subject: Azi in Timisoara, mdine in toatatara\
Numarul de fax pe care se pot trimite adeziunile (foaia de
pepag. 13, semnata) este: 021.3317026.
Daca nu aveti fax, puteti scana foaia cu semnaturi si o
trimiteti pe adresa: calin.alexe@pconsulting.ro 929 .
PS: puteti trimite si pe adresa mea si eu [dau] mai
departe...
Semneaza :
Asociafia Pro- Vita pentru nascufi §i nendscufi - Filiala
din Bucure§ti
Asociafia Dascalilor din Romania - Bucure§ti
Asociafia pentru Apdrarea Familiei §i Copilului -
Bucure§ti 933
Asociafia ROST - Bucure§ti 934
29 A se vedea: http://www.infoaliment.ro/finna_8922-parteners+consulting.html.
930 Revista Lumea credintei da o alta lista in data de 7 iulie 2008:
http://www.lumeacredintei.com/sct_3/st_36/7_iulie_2008_lista_celor_care_sustinjudec
area_mitropolitului_nicolae_corneanu_a_ajuns_la_48_de_asociatii_laice_si_101_manas
tiri_si_p arohii . htm .
931 Idem: http://provitabucuresti.ro/.
32 O singura pagina despre filiala de la Constanta: http://www.firrnepenet.ro/Asociatia-
Dascalilor-Din-Romania-Cod-Fiscal-11396629.html.
933 Un proiect al lor (detain; PDF):
http://ro.altermedia.info/images/proiect_informare_efecte_tv.pdf.
338
Fundatia Culturala „ Sarmisegetuza " - Cluj
Fundatia Sfinfii Martiri Brdncoveni - Constanta 936
QQ'7
Fundatia Sfinfii Martiri Brdncoveni - Suceava
Asociatia „ Sfdntul Siluan Athonitul " - Alba-Iulia
Asociatia Troifa Cetii - Alba-Iulia
Asociatia Studenfilor Crestini Ortodocsi Romdni
(A.S.C.O.R.) - Suceava 938
Fundapa Culturala „Memoria" - Suceava
Fundatia Culturala „Profesor George Manu " - Suceava
Asociaiia Cre§tin-Ortodoxa „ Sfdntul Nectarie " - Arad
Asociatia Brancoveanu - Arad 939
Asociafia Prietenii Sfdntului Munte Athos - Arad
Fundapa Sfdntul Isaac din Ninive - Arad
Fundatia "Renincoor Open Hand" - Arad
Asociatia Pro-Vita pentru nascuti si nenascuti - filiala
Craiova 941
Manastirea Ortodoxa Sf Grigorie si Sf. Martin - Franta
Asociatia pentru cultura 'ALFA " - Dambovita
Fundatia Umanitara Meridian - Bucure§ti 942
Asociatia Romdna Pentru Transporturi Rutiere
Internationale - Bucure§ti 943
Asociatia Metamorfosis 944
Asociatia "Ieromonah Arsenie Boca" 945
Schitul Inaltarea Sfintei Cruci- Aiud 946
Manastirea Martirii Neamului - Alba Iulia
Manastirea Lupsa - Alba Iulia
Manastirea "Sf. Hie" - Albac, Alba Iulia
A se vedea: http://www.rostonline.org/.
934
935 Un articol despre ea: http://www.infolegal.ro/fundatia-sarmisegetuza-anunta-
existenta-unei-tabere-paramilitare-care-incalca-prevederile-constitutiei/2008/08/08/.
Un articol de prezentare: http://www.crestinortodox.ro/diverse/fundatia-sfintii-
martiri-brancovem-69487.html.
,? A facut lobby impotriva vaccinului administrat pentru virusul gripei porcine:
http://www.jurnaluldevrancea.ro/evenimente/3479-gripa-porcina-semnal-de-
alarma.html.
938 A se vedea: http://stud.usv.ro/~ovultur/.
Idem: http://www.firmepenet.ro/Asociatia-Br%C3%A2ncoveanu-Cod-Fiscal-
23994774.html.
940 Saitul fundatiei: http://www.renincooropenhand.ro/index.htm.
941 A se vedea: http://www.provitacraiova.ro/.
" Idem: http://www.firmepenet.ro/Fundatia-Umanitara-Meridian-Cod-Fiscal-
23491837.html.
943 Idem: http://www.artri.info/.
944 Idem : http://www.asociatiametamorfosis.ro/.
945 Idem: http://www.arsenieboca.org/.
946 Idem: http://www.calvarulaiudului.ro/.
947 Un articol de prezentare: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-
clujului-albei-crisanei-maramuresului/manastirea-lupsa-68072.html.
339
Manastirile, parohiile, asociajiile sau listele cu mireni
care vor subscrie la Memoriu vor trimite adeziunile pe fax la
numaral: 021 331 7026.
Adeziunile vor confine: numele organizajiei, al parohiei
sau al manastirii, numele §i calitatea reprezentantului ei,
stampila §i semndtura olografd a reprezentanului acesteia.
Azi, 3 iulie 2008, au mai semnat Memorial:
Schitul Sub Piatra 94 *
Redacjia revistei "Credinja Ortodoxa" 949 - Bacau
Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" - Diacone§ti 950
Fundajia „Sfhnii Martiri Brancoveni" - Constanta
Manastirea Nera 951
Asociafia pentru Isihasm - Filiala Fagaras.
A.S.C.O.R. Alba-Iulia 953
Asociatia Medical-Crestina Christiana - Bucuresti 954
Manastirea Slatina Nera
955
Adeziuni venite pe e-mail:
Adrian Mircea, doctorand in §tiintele Educa^iei,
Bucure§ti
Ciprian Ivasuc - analist financiar, Bucure§ti
948 A se vedea: http://www.karpatenwilli.com/apuseni/papara.htm.
949 Idem: http://www.credinta-ortodoxa.ro/.
950 Articol de prezentare: http://www.formula-as.ro/2008/819/spiritualitate-
39/manastirea-diaconesti-athosul-mireselor-lui-hristos-9616.
951 A se vedea: http://www.episcopiacaransebesului.ro/manastiri.php?manastire_id=3.
Idem: http://www.firmepenet.ro/Asociatia-Pentru-Isihasm-Filiala-Fagaras-Cod-
Fiscal-9682963.html.
953 Blogul lor: http://ascoralba.wordpress.com/.
954 Saitul lor:
http://www. editurachristiana.ro/index. php?option=com_content&view=section&lay out
=blog&id=l l&Itemid=147.
Articol de prezentare: http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ghidul-
asezamintelor-monahale-episcopia-caransebesului/manastirea-slatina-nera-80344.html.
340
IonuJ Butoi, consultant politic, Bucure§ti
Alexandra Bob, licenjiat al Facultdfii de §tiinfe Politice
si Administrative
Mihai Boicu, SUA
Petcu Viorel, inginer constructor, Timi§oara
Preopt Bologea Cosmin
Saracacianu Maria, consilier juridic, Slobozia, jud.
Ialomija
Suciu Simona Elena, Timi§oara, inginer software
Florin Baciu, consultant politic, Ilfov
Adela Petrescu, Bucure§ti, expert contabil
Ani§oara Dumitrache, Bucure§ti, absolventa de Teologie
Neata Paul, programator, Vidra, Ilfov
Constanin Lupa§cu, reprezentant medical, Constanta
Ambarus. Gheorghe, inginer, Bacau
Ramona Pop, profesor, Baia Mare
Violeta Negrii, contabil, Boto§ani
Gabriel Zaman, inginer, Vancouver, Canada
Cristina Roman, economist, Bucure§ti
Hulea Irina, secretara, Bucure§ti
Antochi Gabriel, Bacau
Lup§an Raluca, economist, Bucuresti
Ro§u Vlad, consilier juridic, Foc§ani
Ro§u Luciana-Catalina, avocat, Foc§ani
Cu nadejdea ca Mantuitorul nostra Iisus Hristos, pentra
ragaciunile Prea Curatei Maicii Sale, ale Sfin^ilor §i de
Dumnezeu purtatorilor Parin^ilor no§tri §i ale Sfin^ilor Apostoli
Petru §i Pavel, temeiuri neclintite ale dumnezeie§tilor
inva^aturi, nu va ingadui nici de data aceasta ca puterile
intunericului sa aduca vatamare Sfintei Sale Biserici, in
numele propriu §i al tuturor credinciosjlor ortodoc§i care nu au
posibilitatea sa se exprime direct, semnam urmatorul text
comun:
Memoriu referitor la apostazia Mitropolitului Nicolae
Corneanu si a Episcopului Sofronie Drincec
(memoriul cuprinde 12 pagini, exceptand foile cu
semnaturi)
Solicitand, totodata, §i raspuns scris din partea cancelariei
Sfantului Sinod, ramanem ai Bisericii Ortodoxe Romane
supusj fii duhovnice§ti.
341
Semneaza:
Asociafia Pro-Vita pentru ndscufi si nendscufi - Filiala
din Bucure§ti
Asociatia Dascdlilor din Romania - Bucure§ti
Asociafia pentru Apdrarea Familiei si Copilului -
Bucure§ti
Asociatia ROST - Bucuresti
Fundatia Culturala „Sarmisegetuza" - Cluj
Fundatia Sfinjii Martiri Brancoveni - Suceava
Asociatia „Sfantul Siluan Athonitul" - Alba-Iulia
Asociatia Troika Cetii - Alba-Iulia
Asociafia Studenfilor Crestini Ortodocsi Romdni
(A.S.C.O.R.)- Suceava
Fundatia Culturala „Memoria" - Suceava
Fundatia Culturala „Profesor George Manu" - Suceava
Asociatia Crestin-Ortodoxa „Sfantul Nectarie" - Arad
Asociatia Brancoveanu - Arad
5
Asociatia Prietenii Sfantului Munte Athos - Arad
Fundatia Sfantul Isaac din Ninive - Arad
Fundatia "Renincoor Open Hand" - Arad
Asociatia Pro- Vita pentru nascuti si nenascuti - filiala
5 A 5 5 5
Craiova
Manastirea Ortodoxp Sf. Grigorie si Sf. Martin - Franta
Asociatia pentru cultura "ALFA" - Dambovita
Fundatia Umanitara Meridian - Bucure§ti
Asociapa Romdnd Pentru Transporturi Rutiere
Internationale - Bucure§ti
Asociatia Metamorfosis
Asociatia "Ieromonah Arsenie Boca"
5
Schitul Inaltarea Sfintei Cruci - Aiud
5
Manastirea Martirii Neamului - Alba Iulia
Manastirea Lupta - Alba Iulia
Manastirea "Sf. Hie" - Albac, Alba Iulia
Schitul Sub Piatrd
Redactia revistei "Credinta Ortodoxa" - Bacau
5 5
Manastirea "Adormirea Maicii Domnului" - Diaconesti
5
Fundatia „Sfhnii Martiri Brancoveni" - Constanta
Manastirea Nera
342
Asociatia pentru Isihasm - Filiala Fagaras
A.S.C.6.R.,Alba-Iulia
Manastirea Slatina Nera
Numeciganizatie;
„Fi!i3l3 din Bucuresti a Asociafiei Pro- Vita pentru nascuti si nenascuti"
Sidlu; str. Grigore TMleseunr. 57, sector 5
Furuiia:
Presedinte
Nume:
Bogdan loan Stancitt
p-i^:in,<. ™fe
Nume organizatie; Asociatia Dascalilor dm Romania
Functia: Presedinte
Nume; Constantineseu Cristian-Ovidiu
Nume organizatierf unda|ia"RENINCOOR OPEN HAND"
Functia: "Director
Nume: Aw MOANEA
IDA ;
TO A ™ " ' '>
X A
'REMNCOOr,
OPEN HANt
Nume organ? raitie: Asociatia METAMORFOSIS
Functia: Prfiijediiite
Nume: Tih-na MUNTEANU
343
N'ume parohie / manasBre: h4wa(™^U #, tf*Mk'l- iM^JA
Runctia: W flW*f. . * L „"
Numeorgaiuzatle: Asotiatla FrietenilSfantuiul Mante Athos
Functia: secretar
Nume; Suteu Alexandra Bogdan
MtfseapW* WAHTM OlUUR/IW Vftj^esefc Sftfef iWO -CueeWh
Fuiictia; "PE^^'nTc
Nume: BEteMtt lut^'rfMif- WW
Fmtctia: J/4£.smt^
LS.
LS
344
ASOCIATIA ROMAnA PENTRUTRANSPQRTURI RUT1ERE INTERNATIONALE
/Secretar General
Flori
Nume organizatie; Asociafia Jeromonah Arsenie Boca"
Punctia; Pre$edinte
Nmite: klodea
mm.
r <W*
Nume orgaiuzatie: AimriBtw Studentilar Crejtini Qrtodoqi Romani, Filiula
Suceava
Functia: Pregedinte
Nume: Nicolas Sorea
345
>..'ls mi? ■3t^aiHEAliie: f.<ac _a[ ia mil a Cttii
14umEL Ralm-i Var) u
Nume organizatie: Asociafia Sfantul Siluan Athonitul
Functia: Prejedinte
Nume. Danut Botezan
L.S.
Asociatia HOST
Presedirtte
Claudlu Tarriu
Nume organizatie: /jj^vlaVo^ .CuJjf-^jU-itri. JoX™""* M « < TiUyJv-
Functia: feu^JtMX
Fomdatiti Umanitafa MERIDIAN
Presedinte/! H aim But
Ff&DATIA
IAN1TARA
MfRID»AN_
Nume organizatie- ikoti&Jf* $<>-[//& ~ fit into. C^tetfWt*
functia: ctt'ftcfvf- '
346
* — * k
C.l.F. IJW^
ROMANIA
Mmopntato 4fiW>rf* i**7to Wi 7M«* ***%'
Fundi* p&&£fi'*JVr '
Nume organizatie;
ASOClATIA Pt:N ISU APARARF.A PAMIL1P1 SI COPII ULU]
Functia:
Nume*.
VICEPRESEDIOTP.
TACAI-UTA IUIJAN DRAGOS
Kiune pa:nhi>; • miinasljts: 5rjiiu! I nal-lan?;) Siinh'i CnKi - * i j.I
Fun. I i it Kguimen.
NiiraeilEKfiwoahjJ^i^^Iti '/an-stnc
Mi™* (writhl* / HuiiiiHtini:
Noma ^fg(->** ^'*V-'^Si*U^*r , i"*'^^' ►'i'
347
Nume organjzatie: Redacfia revistei „Credinta OrtodoxS" Baeau
Functia: director
Nume: Enache loan
Manastlrea "Adormirea Maicil Domnu|ui" - Diaconestl
Duhovnic: lerom, Amfilohie Brinza ^Wil/y'
Stareja: M-hia Evloghia Chitiase ' c' l
Nume organic* lWa& ^Mfr'#|artiri Rrajirovwl'
Functia: Pres5»i$%tyj
Nume organizatie: Asociatia Pentru Isihasm - Filiala FSgSra§
Functia:
Nume:
Pre§edinte
loan Ci§mileanu
L.S.
\ A ^fy
Nume parohie .' manastire: SF. MANASTIRE NERA
Fuaotta: STARETA DUHOVNIC
Nume: monahia dimii ria iosik itanm. i mjkan muntkanu
348
Funrtia: $mA^ff(
nuim, ft&f/t-'N *?m*<f»t ae^ftwvf
~&j°
efleoToe* fTeLfieff* %^3=-
ftns*rth /U*>\ A»»*M i 5 ^/
Nume organizatie: A.S.C.O.R. ALBA IUtlA
FuiKtia: PEESEDINTE
Nume: ANCA VASILE
A«
L.S.
/I
Kea
Nuntepnrohic manure: ffiJv,^ /. L . .
Nume: Weff- uj^
349
Despre cumpoii sa ratezi... intrebarile
Adela Toplean (n. 1977), absolvent* a
Facult&fii de Jumalism §i §tiintele
ComunicaYii, Universitatea din Bucuresji, a
fast cadm didactic asociat al acestei Faculty
intre 2002 §i 2005. fn prezent este cadm
didactic asociat la Facilitates de Litere,
Universitatea din Bueure§ti, iar din 2004,
membru fcndator al Asocia{iei Rornaroe de
Studii Retigioase. A publicat studii 51 articole
in Dilcma, Origin^ Reuisia fie Bnologie^
Europe's Journal of Psychology.
lean
Adela Top
PRAGUL
NEANTUL
Wicaridecircumscriern
a monii
-956
Adela Toplean ne sintetizeaza in cartea sa, scrisa intr-
un mod personalist §i atractiv, Pragul si neantul. Incercari de
' Un articol din data de 13 iulie 2008.
350
circumscriere a morfii, Ed. Polirom, Ia§i, 2006, p. 246-256
munca personala de teren pe problematica morjii dobandita
prin intervievarea unor subiecji din satul Vinerea [sat
transilvan] §i din ora§ele Deva §i Bucure§ti.
Subiecjii sunt cu totul in afara problemei sau nu sunt
oameni pasiona^i de problema ontologica in sine, ci fug de ea
ca dracul de tamaie.
Adica niciunul nu e pasionat, ca dumneaei, incat sa
studieze problema mor^i la nivel interdisciplinar timp de trei
ani de zile . . . pentru ca sa scrie o carte.
Citind cartea §i mifrunzdrind-o, mi-am pus pentru prima
data, in mod acut, problema, daca un interviu cu ageamii,
dintr-un e§antion de cercetare. . .poate sa raspunda la intrebarile
reale, in mod punctual, ale cercetatorului.
§i credem ca acest lucru nu se poate face, din mai multe
motive.
Cercetatorul e un om care sapa la baza adevarului unei
tradijii, a unei problematici, vine cu unelte multi-disciplinare,
cu ore de excavajii dupa adevarul moitii in diferite arii §i spajii
religioase §i culturale...pe cand intervieva^ii sunt lua^i din
oala, pe nepregatite.
Mai intai de toate, gre§eala prima a doamnei Toplean [o
gre§eala de gazetar] a fost aceea de a-i intreba, in mod frust, pe
neocolite, despre moarte.. .
§i, mai ales, a dat peste cei care nu au incercat mai deloc
sa vada, in mod cre§tine§te, moartea...sau ortodox, de§i
dumneaei prive§te riturile mor^ii din perspective ortodoxa.
Gre§eala dubla:
1 . il intreaba in mod direct/il love§te in moalele capului
pe om cu o problema abisala §i ia orice raspuns de bun §i
2. pune intrebari oricui vrea sa ii raspunda, pe supozi^ia
sofistica, ca oricine poate sa dea raspunsuri veridice despre
adevarul §i sensul mor^ii, daca pe fiecare il a§teapta moartea.
Intrebarea, chiar ultrabund sau ultraevidentd . . .nu e o
intrebare productivd sau nu aduce raspunsuri reale, ultime,
crezurile despre moarte, daca nu se face in ritmul
intervievatului §i din perspectiva viejii lui.
Intervievajii doamnei Toplean au fost \dxam fara
cugetari filosofice . . . §i ora§eni mediocri fara perspective
vesnice.
Raspunsurile imediate, raspunsurile fricii, raspunsurile
contestatare sau ceea ce pare, in baiguielile lor, „formalism al
351
tradijiei" [p. 247]... sunt raspunsuri capcand pentru
cercetatoral venit de la Bucuresti.
De ce? Pentru ca despre moarte se vorbe§te
autentic... dupa ce, mai intai, se spun lucruri arhistiute,
banalitaji, prostii, enormita^.
Numai dupa cuvintele de umplutura, dupa lucrurile
auzite in fuga urechii §i, mai ales, in preajma moitii se
vorbeste sau se tace grav despre. . . moarte.
7 aranul [trebuie sa-i §tii psihologia ca sa il studiezi]
vorbeste despre moarte cand e pus in faja situajiei, cand il
atinge boala sau ii moare cineva drag §i atunci cugeta in
perimetrul ei §i nu cand il intrebi stand pe banca, cum sta
treaba cu . . . moartea.
Pe cand ora§eanul mediocru in domeniul teologiei §i al
filosofiei sau eel apatico-nihilist, eel mai adesea dezradacinat
de la sat §i pus intr-un apartament de bloc ca sa innebuneasca
la sigur, sa se dez-umanizeze, culturalizat numai de televizor
§i de trei carji ieftine, \\i va spune trei lucruri auzit-citite
despre... moarte, dar nu vei avea de la el un raspuns la sigur
despre moarte, pana nu il prinzi in. . . cursa morfii.
Experienja despre moarte a doamnei Toplean cu
intervievajii sai sufera de...neparticipare la moarte in
multiplele ei accepjiuni.
Adica nici intervieva^ii §i nici dumneaei nu iau in serios
moartea, la modul dramatic, moartea din ei §i cu ei, moartea
care ii vizeaza sau nu merg acolo unde se petrece moartea,
adica intr-o camera de chiuretaj, intr-o morga, intr-un teren de
lupta ca in Irak, la fa^a unui accident, unde masjna a deraiat §i
a luat foe sau intr-un pat de femeie singura, de 80 de ani, fara
copii, pe care o mananca viermii de vie.
Acolo, cu toata durerea §i intruziunea in spa^ii pline de
durere...se simte §i se vorbe§te autentic despre moarte.
Perspectiva gnoseologica de laborator, in care un grup
heteroclit devine paradigma tuturor celor care traiesc intr-un
sat sau intr-un ora§, din punct de vedere teologic, filosofic §i
sociologic e falimentara.
Nu credem, personal, intr-o cunoa§tere a tainelor viefii
de catre cineva fara o introducere personala eclesiala profunda
a acestuia §i nici nu credem ca un demers ziaristico-filosofic
poate aduce o mostra de realitate din viaja oamenilor, daca
aceasta realitate nu este descoperita mai intai, finisata §i
comunicata corect, autentic, de oamenii ca atare . . . celor care ii
intervieveaza.
352
Un astfel de e§antion de intervievaji, care dau raspunsuri
din col^ul mesei sau din ne§tiinja lor adanca faja de subiect, e
bun pentru o carte cu titlul: Despre negtiinfa de a formula
evenimentul morfii la romdni.
Pentru ca, daca creditam moartea ca pe o realitate
profunda §i gravd, §i vrem sa studiem, in mod aplicat, lecjia ei,
atunci despre ea trebuie sa vorbim cu oameni care au
experimentat-o, pentru care ea este o parte din ei sau care sunt
in preajma ei.
Doamna Toplean recunoa§te insa ca „un ochi atent
[poate] . . . sesiza numaidecat...[faptul ca exemplele din
materialul de cercetare al dumneaei] ar putea fi la fel de bine
sa nu fie cele reprezentative, pentru starea spirituals a
romanilor §i, cu atat mai pujin, pentru studiul de faja" [285];
fapt pentru care credem ca merita citita aceasta carte, atata
timp cat autoarea nu se crede posesoarea ultima a realita^ii
cercetate.
Insa, demersul nostra critic vizeaza nu numai cartea
doamnei Adela Toplean, ci un intreg mod de a face cercetare
pe teme profunde, abisale, in Romania sau aiurea, unde datele
cercetarii sunt lovite de nulitate tocmai pentru ca nu se
intreaba dinpunctul de vedere al intervievatului.
Proiectele de cercetare care nu se fac din punctul de
vedere al subiec^ilor afla^i sub observare sau a realita^ilor
cercetate, ci sunt crea^ii de birou, vin sa ideologizeze publicul
cititor §i nu sa ne dea adevdrul real, din teren.
In cazul car^ii/a subiectului amintit, moartea la romani,
in inima §i casa lor, in viaja lor devine o realitate naucitor de
profunda, daca o privesti de la doi milimetrii distanja §i cu
ajutorul celor care sunt implicafi in moarte.
Povestirile care stau la distan^a de subiect, povestirile in
care nu suntem angajaji pe via^a §i pe moarte, nu ne dau decat
raspunsuri . . . rezonabile.
Insa moartea depa§este rajiunea, nu implica numai
ra^iunea §i este o necunoscuta chiar §i cand o experimentezi.
Tocmai de aceea nu doar exprimarile despre moarte sunt
importante, ci §i lacrimile mor^i, tacerea mor^ii, luminarile
moitii . . .
353
Cum te mai confunda lumea!
957
1 . Istoria micilor mart . . . confuzii
Ce inseamna sa-1 confunzi pe cineva, dupa scris, cu
altcineva?
Inseamna sa identifici, pentru anumite motive personale,
pentru o anume percep^ie a lucrurilor, pe unul diferit cu altul
diferit.
Pentru ce faci acest lucru? Ce te determina? Ce te
determina sa crezi ca eu as. putea fi . . . altul?
De-a lungul . . . blogului nostru, am avut surpriza ca sa
fim confunda^i cu diverse alte persoane/personalitaji sau chiar
institinii.
Loredana Covaci, o arnica de tinereje a lui Mihail
Neam|u, ne confunda . . . cu Mihail Neamju. Numai dumneaei
§tie de ce. Poate ca intelectualitatea personalizatd este
pasabila in curtea oricui.
La articolul nostru Institufia uceniciei este o marcd
fundamentald a Bisericii Ortodoxe, Dan Camen ne da un ping
Un articol din data de 3 1 iulie 2008.
A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/10/07/colegul-mihail-neamtu-va-
fi-la-altfelul-de-astazi-7-oct-2007/.
354
la articol 959 , crezand ca articolul e scris de protos. Savatie
Ba§tovoi. De ce?
Pentru ca era ilustrat cu poza aceluia, dar semnat cu
numele nostru. Noi credem ca poza e una §i . . . semnatura
articolului e alta.
Insa, credem noi, Dan Camen nu ne-a confimdat cu
Savatie doar la stil. . . ci §i la experien^a.
Iar, in concluzie, daca scriam Savatie pe fiecare articol
al nostru, in sensul ca el e autorul . . .as. fi trecut imediat drept
„special" §i „citibil", pentru ca el e mai cunoscut decat noi, nu
§i pentru ca scrie mai mult. . . §i mai gratis ca noi.
Deci conteaza cine esti . . . sau ce imagine ai?
Noi am zice ca, eel mai mult conteaza. . .in ce gasca e§ti.
In Romania mai pu^in conteaza ca e§ti bun, sfant,
muncitor, sensibil, bine inten^ionat...ci, eel mai mult, conteaza
al cui esti, cu cine fii §i de ce...nu esti cu noi.
Ana Daniela Paun 960 ne confunda cu Horia Roman
Patapievici iar Mihaila David 961 , cu blog in Blogspot, il pune la
Bloggeri pe Horia Roman Patapievici ... dar blogul lui
Patapievici . . . e blogul nostru.
A se vedea sus pe dreapta, in blogul lui Mihaila David.
Insa eel mai adesea suntem confundaji cu redacpa
televiziunii Trinitas TV a Patriarhiei Romane 962 , fapt pentru
care primim oferte de angajare.
2. Cum se poate sa fim confundafi?
Pe un baptist sau pe un penticostal, care creeaza un blog
§i nu i§i pune nici de nebun numele pe el... da, e u§or sa il
confunzi cu... nirvana 963 .
In nirvana intra tot eel care vrea sa uitc.sau nirvana
baptista sau penticostala a§teapta pe orice prost de ortodox,
care confunda blogul baptist sau penticostal cu o petunie
ortodoxa. . . dar ele sunt. . .plante muscatoare.
° 9 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/12/04/institutia-uceniciei-este-o-marca-
fundamentala-a-bisericii-ortodoxe/#comment- 15112.
960 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2008/01/15/horia-roman-patapievici-vorbind-
despre-sine-si-familia-sa/#comments.
961 Idem: http://mihailadavid.blogspot.com/.
2 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2008/04/13/televiziunea-bisericii-ortodoxe-
romane-trinitas-tv-e-online-pentru-dumneavoastra-httptrinitastvsytesnet8080/.
963 Inexistenta. Aluzie la teologia indiana.
355
Speram sa §ti^i ca exista plante care cronjane prin dinji §i
albinu^e prostuje.
Insa problema confuziei e mult mai delicatd §i
importanta. Pentru ca, faptul ca suntem confunda^i cu
personality a§a de mediatizate, arata ca populajia care cite§te,
oamenii care ii vad la televizor §i in librarii pe Patapievici 964 ,
Savatie 965 , Neamju 966 , Ple§u 967 , Liiceanu 968 sau Badilija 969 se
a§teapta ca sa aiba bloguri, ca sa aiba medii gratuite in care sa
performeze pentru ei §i unde sa fie tot la fel de elocven^i, de
tari, secunda de secunda, zi de zi, daca/?ar...sau se propun de
neinlocuit sau unici.
§i atunci cand o platforma ca a noastra performeaza
aproape zilnic §i mediatizeaza, intr-un mod generos, pe mun;i
oameni, de diverse calibre §i propune tuturor, in mod gratuit,
teme §i subiecte aprofundate . . . credem ca cititorii
personalitajilor mai sus enumerate ar fi vrut sa...ne confunde
cu fiecare dintre ei, pentru ca ar vrea sa ceara de la toji §i de la
fiecare in parte o epuizare zilnica pentru ei.
De ce? Pentru ca aceste personality s-au erijat in
atotstiutorii §i unicii membrii ai inteligenjei romane§ti.
§i, ca §i la politicieni, daca, fratele meu, ai promis ca o
sa faci, ca o sa ne dai sau, mai bine-zis, ca e§ti capabil sa
gande§ti, sa produci §i sa fii nambar oan 970 . . . atunci presteazal
Cand vorbim de cititorii nostri, ar trebui sa vorbim
de. . .tot ceea ce vrem sa facem §i putem sa facem pentru al^ii.
§i, mai ales, atunci cand scriem §i aparem la
televizor... ar trebui sa incepem prin a sublinia, in mod tu§at,
faptul ca nu suntem nici primii, nici ultimii, nici de-ne-
inlocuibilii gandirii romane§ti... pentru ca de aceea omul
confunda pe oricine nu e cunoscut dar face mai mult pentru
aljii §i zilnic, decat cunoscufii... cu cunoscufii.
3. Nu ne place cand suntem confundaji cu aljii §i nici
cand ni se manipuleaza cautarile pe blog!
964 Horia Roman.
965 Bastovoi.
966 Mihail.
967 Andrei.
968 Gabriel.
969 Cnstian.
970 Pronuntia in limba romana a expresiei englezesti: number one = numaral unu.
356
Aici sunt doua probleme luate in calcul:
1. afi confundat cu altul inseamna a nu te uita la om ci
la emblemd sau a cauta ceea ce te intereseaza pe tine §i nu sa
descoperi oameni, care Ji-ar spune ce cred ei . . . §i
2. manipularile de vara ale blogurilor noastre, venite din
partea „ultra§ilor" no§tri au atins cote delirante.
Daca confunzi pe cineva, care se semneaza tot timpul pe
articole §i are CV-ul la vedere, cu un altul, ara^i ca ori e§ti
neinifiat in online ori prea grdbit ca sdfii atent.
§i daca pe Patapievici sau pe Savatie il confunzi cu noi,
inseamna ca 1-ai citit pe Patapievici §i pe Savatie de i-ai
omordt sau te-ai omordt.
Asta cu confundatul numelui sau a siilului.. .
Insa mai exista un mod de a ne face sa credem ca nu
stim ca suniem citifi din scoarja in scoarja: aceea de a se intra
numai pe articole care nu ne reprezinta.
Privim spatele blogului, acolo unde este evidenja
intrarilor pe blog §i vedem cum se intra pe zi de nu stiu cate ori
la cate un reper „tradn;ionalist" sau „intelectualist" §i abia de
cateva ori la propriile noastre articole sau deloc.
Insa intratul pe repere e intratul prim, pe care il
inregistreaza WordPress-ul §i apoi, dupa ce il cauta la noi,
Q71
chipurile, pe Dan Puric , pe Savatie Ba§tovoi sau pe
Patapievici, pe care nu ii cauta, de fapt...vine §i ne cite§te ce
am scris la zi, articol cu articol.
Adica, a§a, nici de nenorocifi nu vrem sa ifi aratam
simpatie, nu vrem sa-fi aratam ca ne placi, pentru ca scrii mai
mult decdt noi si mai bine si nu vrei sa fii in gasca cu noi,
pentru ca sa facem razmerife, sa injuram sinodul, sa ne dam
de dragoste pe net.
Pentru ce sa vii la noi pe blog §i sa cauji Dan Puric de
... 1 8 ori, cand, daca ai cauta pe Google, ai gasi ca Dan Puric,
dupa care tu mori, nu mai poji, ar&... sait frate?! Daca scrii Dan
Puric dai de saitul lui pe prima pagina, sus, in Google.
Dar pentru ca articolul Dan Puric si crezul inimii sale
e scris de Claudiu Tarziu 973 pentru Formula As 914 , frate, intra
ca nebunul zi de zi, numai pe el, ca sa ne spuna ca eel mai
cdutat articol de la noi de pe blog sau eel mai important, de
fapt, e al lui §i nu al nostru.
971 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Puric.
72 Idem: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/02/14/dan-puric-si-crezul-inimii-sale/.
973 Unul dintre blogurile sale: http://c-tarziu.blogspot.com/.
974 A se vedea: http://www.formula-as.ro/.
357
Atunci de ce nu cauta lumea, pe Dan Puric, la...Claudiu
Tarziu, ca sa mai rasuflam §i noi u§uraji?
§i la fel intra bapti§tii, ca sa vada daca s-a zis ceva unde
am zis eu de ei, intra Rdzboi intru Cuvdnt, intra Mihail
Neamfu, intra Laurenfiu Dumitru, intra Patapievici, care a
trimis-o pe doamna Butnaru ca sa ne ajute, ca sa apara la noi
pe blog...dar nu ne cunoa§te, intra unul care a zis trei cuvinte
la comentarii, intra alji §i aljii numai acolo unde sunt ei, despre
ei, cu ei. . . §i nimeni nu ne citeste.
Deci vin la noi pe blog ca sa nu ne citeascd\
Nu §tim daca sa numim asta prostie, invidie, intoleranfd,
orgoliu sm...manifestare ortodoxd.
A§a se manifesto astazi ortodocsiil Poate ca sunt depa§it
§i nu §tiu cum se mai face sdfii ortodox. Poate ne ajutaji ca sa
fim tot la fel deperversi ca §i dv., cititorii no§tri speciaW.
De aceea, zicem ca, daca Mihail Neamju dore§te sa
vorbeasca cu noi/sa revorbeasca, sau Patapievici, sau Ple§u,
sau Vasile Ureche, Stan Pajitul §i Samantha Fox , un coleg
preot, un parinte profesor, o sora de manastire, un frate fara
nume . . . sa vina sa spuna ce vor, pentru ca in^elegem, apreciem
§i suntem aten^i la tot felul de indicii.
Insa ce folos avem, daca ne furi§am tot timpul, daca
venn;i sa ne indica^i, discret, ceea ce ar trebui sa facem, sa
scriem sau sa spunem?
Ne place sa credem ca nu am confundat pe nimeni... cu
nimeni.
75 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Samantha_Fox.
358
Dae a vrei sa vezi ca se poate...incearca
safari! 916
,977
Primarul Oprescu a vazut . . . cum arata stasia de metrou
de la Universitatii.
De aceea a declarat: „acum trei-patru zile am fost sa vad
de ce trebuie respargerea unor strazi.
Am crezut ca sunt microfisuri, dar era o lucrare pe 50 de
metri si am avut curiozitatea sa cobor in Pasajul Universitatii,
dar nu am putut merge, pentru ca erau gunoaie ca la marginea
Capitalei".
Un lucru foarte bun, a§teptat...daca se urgenteaza
lucrarile de reconstruc^ie ale ora§ului.
Despre acela§i lucru §i in Cotidianul
978
Am o problema: nu pot sa in^eleg duplicitatea . . .pe timp
depace, cand nu trebuie sa scapi pe nimeni §i nimic.
Un articol din data de 2 august 2008.
In fotografia infra avem Sfinte Moaste ale Fericitilor Mucenici ai inchisorilor comuniste
din Romania.
977 A se vedea:
http : //www . zi are . com/Sorin_Opre scu_promite_c a_va_f ace_curat_P as aj ul_Universit atii -
375650.html.
978 Idem:
http://www.cotidianul.ro/oprescu_promite_salubrizarea_pasajului_universitatii-
53797.html. Acum s-a terminat reamenajarea pasajuluL.si este cea mai moderna si
curata portiune a metroului bucurestean.
359
§i mai am inca o problema, nu pot sa injeleg cum de
oameni de la care te a§tepji/te asteptai sa gandeasca profund
lucrurile. . . se a§tern sa gandeasca/e&n/ §i oportunist.
Faja in faja cu ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane
fratele Mihail Neamju [care nu e specialist in stiinfe umane, ci
...teolog ortodox, care nu se ia in serios] spune:
„Vorbim despre oameni lipsn;i de datorii casnice, care
nu platesc chirie sau cosul zilnic, dar au §ofer §i ma§ina la
scara, barbaji lepadaji de lume prin votul saraciei, oameni care,
imbraca^i in mantie calugareasca, vor sa slujeasca lui
Dumnezeu §i aproapelui lor.
Te intrebi, a§adar: a scris Sf. Dionisie Areopagitul 979 un
tratat pentru birocrafii contemplativil
Mai po^i ramane apostol al Domnului in aceste
imprejurari lipsite de frugalitatel
Lecjia secularizarii din Scandinavia ar putea oferi un
serios avertisment.
Daca preo^ii de mir i§i doresc un sindicat pentru
revendicari salariale, judecata teologica te obliga la negate.
Dar daca statele de plata ale vladicilor 980 rivalizeaza cu
aspira^iile oricarui confopist secular, cum sa eviji mir area §i
QQ 1
dezamdgireaT\ cf. sursa .
Noi, care aparam atat autenticitatea cat §i opera
Sfantului Dionisie, nu putem sa incurcam . . . secolele, adica pe
1 cu...21. §i nici nu vrem sa schimbam legile dupa mofturi
personate.
Daca ierarhii Bisericii noastre sunt remunera^i de catre
stat ca inalfi demnitari ai statului §i, in parte, §i clerul
roman... Mihail vrea sa fim cu tojii muritori de foame sau
demni de slujirea pe care o avem?
Pentru ca toata lumea are bani, mai mulji sau mai pu^ini,
§i trebuie safuncfionam prin intermediul lor.
Care e mobilul polemicii atunci?
Sa dea fiecare dintre ierarhi §i dintre preoji o dare de
seama vizavi de faptul: cefac cu banii lorl
Atunci sa...dea §i §eful statului, §i demnitarii de orice fel
ai statului dari de seama... ca sa transformam privatul §i viafa
79 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Dionisie_Areopagitul.
980 Ale ierarhilor ortodocsi romani.
981 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/ministri_sau_calugari-53160.html.
360
intima, in ceva... public? Sa ne transformam via^a intr-un...
OTV national? 9 * 2
Au mai mulji decat alfii?\ Da.
Dar acest lucru Jine de demnitatea §i de rangul fiecaruia,
de reponsabilita^ile fiecaruia §i nu credem ca trebuie sa
nivelam, valoric §i functional, demnita^ile.
Noua ni se pare ca articolele lui Mihail din Cotidianul
\m, cu precadere, doar de oratorie pura, fiind pigmentate cu
pujin patos personal dar, in rest. . .nu au mai nimic serios.
Dr. Cristian Badilija, dupa ce anul trecut era un ortodox
baptist ' , acum - dupa cum e mai mult decat vizibil - a ajuns
un ortodox romano-catolic .
Da, in teologia ortodoxa, paradoxul e la el acasa...dar
nu §i pervertirilel mixturile teologice.
Am urmarit cu un interes... care se nume§te stupoare
fragmente diverse din cardie §i articolele sale §i am in^eles ca
teologia romaneasca tanara are nu numai particularitaji de un
laxism imprevizibil in domeniul dogmelor credinjei . . . ci §i
valence extrateritoriale, din buna placere, in materie de
teologie.
Noi, care nu ne permitem sa ne consideram in 1 luntre
deodata ci... numai intr-o singura Corabie, stain prost cu...
adevarurile plurale.
Insa e dureros, pentru noi . . . §i interesant pentru aljii, sa
discutam pozi^iile sale teologice.
O constatare per general: Dr. Badilija considera ca are
prevalent, ca e mai bariu/ tare/exigent/ documentat decat un
teolog, acum adormit, care se nume§te . . . Dumitru Staniloae.
Daca e sa o luam scriptic: da, Dr. Badili^a §i mul^i dintre
noi, din genera^ia de acum, de tineri teologi ortodoc§i avem
mai multe carji intr-un calculator decat avea parintele
Staniloae in cele doua camere ascetice ale sale.
N2 Unde Dan Diaconescu e responsabil cu transformarea aspectelor intime ale
oamenilor anonimi, eel mai adesea neinteresante, in realitati ale spatiului public. A se
vedea: http://www.oglinda.home.ro/.
A se vedea: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-10-25/un-baptist-
orthodox.html.
361
Insa a compara deceniile intre ele, in domeniul caitilor §i
al manipularilor de informa^ie, e ca §i cum ai compara
bicicleta. . . cu racheta.
Parintele Staniloae a facut mai mult decat imposibilul in
materie de teologie ortodoxa §i de informajie teologica §i, ca
el, to^i din genera^ia sa. El e mai profund, mai credincios §i
mai cu bun simj decat mul^i dintre noi sau decat to^i la un loc.
Daca ni se pare ca il putem intrece...e foarte bine! Insa
trebuie sa bagain dovada in fa^a. Nu reactualizand Evanghelii
apocrife, nu reactualizand pe Evagrie 984 , ci reactualizand
imensa teologie, pe care, dupa revolu^ie, am vazut §i noi
cat . . . de grande este in colecjiile stiin^ifice.
Ca sa te dai la Staniloae. . .trebuia sa te nume§ti Badilija,
in primul rand...§i, in al doilea rand...sa fi tradus edijia
Scripturii, de la Polirom, de unul singur, macar atat, cu
comentarii de la tine din suflet 986 .
Noi credem ca acest lucru ia...lO ani cu lejeritate,
printre picaturi. Insa u§uratatea de a denigra...sQ susjine pe
usuratatea de a cugeta. . . sau/?e usuratatea cu care muncesti.
Asta nu inseamna ca nu observam capacitafile reale ale
Dr. Badilita!
In al doilea rand, ni se pare, citindu-l §i nu frunzarindu-l
pe Dr. Badilita, ca nu poate sa nn;eleaga de ce lucrurile s-au
intamplat §i se intampla cu noi, romanii, cu noi, teologii
ortodoc§i, intr-un anume fel . . .
Asta o vad la mul^i al^i teologi §i cre§tini ai no§tri: nu
accepta ca lucrurile au stat cumva, ca au fost ni§te timpuri care
au trecut peste noi . . . ca se vad §i acum consecin^ele nefaste ale
trecutului, dar acum nu ne ajuta cu nimic sa ne lamentam faja
de timpuri sau sa ni le fi dorit altfel, ci e timpul sa...facem
ceea ce putem face §i ceea ce ne-am pregatit safacem.
Personal, nu as. putea sa traiesc, daca a§ fi in animozitate
continua, in inima mea, cu trecutul, cu ce nu au facut teologii
dinaintea mea, cu ce nu fac cei de acum, cu ce nu face sinodul,
pre§edhn;ia sau primaria pentru mine.
984 Aluzie la doua dintre cartile sale:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cnstian_B%C4%83dili%C5%A3%C4%83.
985 r>>
De mare.
986 Lucru de care Dr. Badilita s-a apucat in ultimul timp, editand doua Evanghelii:
Evanghelia dupa Matei:
http://www.curteaveche.ro/Noul_Testament_Evanghelia_dupa_Matei-3-828 si
Evanghelia dupa loan:
http://www.curteaveche.ro/Noul_Testament_Evanghelia_dupa_Ioan-3-977.
362
Daca e sa ne referim la ie§irile in decor recente ale Dr.
qo'7 QRR
Badilija {articolul 1 §i articolul al 2-lea ) putem sa dam §i
noi . . . rdspunsuri punctuate.
Pentru articolul 1
1 . Invafatura cregtina fundamentals - §i nu dogma - din
primele trei secole creatine: e Hristos eel rastignit §i inviat,
Care ne vorbe§te despre Dumnezeu ca Treime de persoane §i
ne veste§te Imparajia Cerurilor prin intrarea noastra in
Biserica, intrare care e sacramentala: prin Botez, Mirungere,
Euharistie.
2. Teologii ortodoc§i se refera la 325 ca laprimul Sinod
ecumenic al Bisericii §i nu ca la eel care . . . inventeaza
cregtinismul.
Dogmele ecumenice, ale Sinoadelor ecumenice,
normeaza pentru toji din Biserica anumite puncte de credinja
ale Bisericii, care au inradacinarea lor in Scriptura §i Tradn;ie,
atunci cand eretici, care se desprind din Biserica, contesta
aceste puncte doctrinare tradijionale.
3. Nimeni intreg la minte dintre teologii ortodoc§i nu
evacueaza latura istorica, nici pe cea duhovniceasca, nici pe
cea tradijional-liturgica a Bisericii din discursul sau teologic.
4. Biserica Romano-Catolica §i-a facut diverse
autocritici [§i cu Inchizifia, §i cu nazismul §i cu homosexualii,
eel mai recent], dar nu §i-a facut autocritica in ceea ce ei
numesc . . .dogme particulare ale Bisericii romane.
Dupa cum pledeaza §i Dr. Badiln;a, Biserica romana Jine
cu dinjii la tradijia sa... particulars... care a devenit plato§a
principals a discursului ei teologic.
5. In particular, in ceea ce ne prive§te pe noi, eel care
scrie acum, nu suntem obsedaji nici de catolici, nici de
protestanji, nici de mahomedani, nici de evrei, nici de filmele
horror, nici de drogaji, nici de exaltaji §i nici de fal§i-
apocaliptici, ci ...doar constatSm cand e cazul.
1,7 A se vedea: http://www.greco-catolica.org/a407-Ereziile-catolice-revizitate-de-un-
istoric-crestin-ortodox- 1 . aspx.
8 Idem: http://www.greco-catolica.org/a420-Ereziile-catolice-revizitate-de-un-istoric-
crestin-ortodox-2-Imaculata-conceptiune-Infailibitatea-Papei-Purgatoriul.aspx.
363
6. Filioque 9 * 9 e o calamitate teologica, care face harcea-
parcea tot ceea ce inseamna triadologie, hristologie,
pnevmatologie, eclesiologie, soteriologie, eshatologie.
Daca nu injelegi ca Filioque inseamna negarea identitajii
ipostatice ve§nice a persoanelor divine, ca introduce
subordonarea intre ele §i ca face din raportarea la Treime o
raportare la esenfa divina, in mod nepersonal, §i nu duce la
realitatea comuniunii cu Treimea, inseamna... ca nu ai adancit
niciodata dogma Trinitajii conform Tradi^iei ortodoxe.
Insa nu e timpul trecut. . .
Caci Filioque nu e legitim din punct de vedere
traditional-patristic, nu are justificare teologica... §i unul ca
Toma de Aquino 990 , in cap. 3, despre Sfantul Spirit, din
Summa Theologica 991 , il observa ca pe o expresie personala a
Occidentului despar^it.
7. Sintagma „Duhul purcede numai de la Tatal" aparjine
Evangheliei lui loan §i Crezului Bisericii §i nu e o
teologumena.
Filioque a fost unul dintre motivele esenjiale ale
schismei Bisericii una §i nu e o floricica oarecare decat, daca
e§ti inco§tient sau imatur din punct de vedere teologic §i
duhovnicesc.
La o adica, daca vrei sa faci o ortodoxie postmoderna nu
e important nimic §i nimeni, ci numai tu §i creierii tai sunt
singura instanja. . . teologica.
Pentru articolul al 2-lea
1 . E tradusa bine de catre Dr. Badilija, din latina, falsa
dogma a imaculatei concepfii, §i il asiguram de faptul ca §tiam
ce spune textul acesta. . . §i ce nu spune el in acord. . . cu Tradijia
Bisericii.
Tocmai acest lucru, stipularea faptului ca Prea Curata se
na§te fara pacat stramo§esc, ca un alter-ego al Mantuitorului,
Care Se na§te din Ea fara pacat. . . e minciuna.
Pentru ca din aceasta falsa dogma a aparat tot angrenajul
non-traditional al noului cult marianic din romano-catolicism,
89 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Filioque.
90 Idem : http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquino.
991 Idem: http://www.sacred-texts.com/chr/aquinas/summa/index.htm.
364
care tinde sa inlocuie pe Fiul cu Maica Sa §i Maica nu mai
trimite la Fiul Ei, ci Maica devine un co-mdntuitor al Bisericii.
Pentru cine dore§te sa studieze aceste modificari
doctrinare e de ajuns sa ia ultimele edijiile ale carjilor de cult
romano-catolice, in romana §i sa observe ce spun cardie de
cult romano-catolice despre Prea Curata Stapana.
§i vor observa zguduitor de repede...ce profil teologic
are Maica lui Dumnezeu in cultul romano-catolic actual.
2. Daca vorbim de o rdscumpdrare a Maicii lui
Dumnezeu in afar a iconomiei mdntuirii in Hristos, atunci ea,
prin acest act, desfiinfeaza intreaga iconomie a Fiului ei, daca
ea se autoexlude sau a fast exclusa din el.
Insa El este Mantuitorul tuturor §i prin intruparea Sa din
Fecioara §terge pacatul stramo§esc al Pururea Fecioarei.
3. Infailibilitatea §i primatul papal e desfinjarea de
jure 992 §i de facto 993 a prezen^ei §i a rolului activ al lui Hristos
Dumnezeu in Biserica Romo-Catolica.
Daca aceasta ar fi realitatea primara a Bisericii trebuia
1 • i ■ ■ ■ ■ 994
sa avem dogmatizat acest lucru in prmcipmm
Daca noi il dogmatizam peste aproape doua veacuri de
la Hristos inseamna ca vrem, cu obstinate, sa ne revendicam
drepturi pe care Tradn;ia ni le . . . detesta.
§i tocmai de aceea avem nevoie de cuvio§ia §i bunul
simf al Tradijiei pentru ca ne reaminte§te cum stateau §i ar
trebui sa stea lucrurile Bisericii.
4. Daca vreji sa mai vorbim §i despre. . .cat de inutil §i de
fantasmagoric e purgatoriul, cred ca trebuie sa vorbim §i de
cat de multi bani au avut nevoie unii...ca sa-si inchipuie ca
scapa de el.
Insa, la urma urmelor...Dr. Badili^a e purtatorul de
cuvdnt al papalitdfii in Romania sau un teolog fdrd granife
dogmaticel
Pentru ca ar trebui sa scrie §i un al treilea, un al 10-lea §i
un al 15-lea articol, pe unde vrea dumnealui, ca sa ne spuna cat
de neispravn;i sunt cei care...neaga invajatura Bisericii
Ortodoxe.
Insa adevarul e o chestiune de con§tihn;a. . .
Daca ai con§tiin^a, nu te la§i din scris tocmai acum, cand
e sa spui cat. . . de ortodox e§ti tu!
092 Expresie latina: de drept.
193 Expresie latina: defapt.
994 Expresie latina: dintru inceput.
365
§i noi a§teptam, dupa atatea marturii aiuritoare §i o
marturisire de credinfa din partea Dr. Cristian Badilija §i, de
ce nu, pana cand pleaca dintre noi, sa ne traduca §i noua
colecjia »SC §i...sa o comenteze, pentru ca nepojn no§tn sa
nu i§i bata joe de el, ca el de Staniloae . . . ca a avut cdrjile §i . . .
a dormit deasupra lor ca un teolog atent.
m A se vedea: http://www.sources-chretiennes.mom.fr/.
366
Levifii au disparut de vreo 2000 de ani...insa a
mai ramas totu§i unul §i acela e romdn
..996
Sub numele de expeditor yo Levit, am primit astazi, 3
august 2008, cateva remarce §i intrebari referitoare la cele
spuse vizavi de articolele Dr. Cristian Badilija in articolul de
• • -997
ien seara .
Textul primit e acesta
998.
Cateva remarce:
1 . Sf . loan Gura de Aur spune ca saracia, care este si un
vot 999 , este un element definitoriu pentru un episcop.
Cre§tinismul nu este national.
Mi se pare [un lucru] ipocrit sa acuzam Vaticanul de
lux, intelectualism, politica, cand Ortodoxia este plina ochi de
a§a ceva.
' Un articol din data de 3 august 2008.
A se vedea: http://www.teologiepentruazi.ro/2008/08/02/daca-vrei-sa-vezi-ca-se-
poateincearca-sa-faci/.
998 L-am corectat si am stabilit diacriticele.
999 Monahal.
367
2. De ce Pr. Staniloae a devenit unfetif. Nu cred ca §i-
ar fi dorit asta in condijiile in care cred ca §i-ar fi recunoscut
deschis minusurile.
Badilita pune degetul pe rand dar nu-mi lasa impresia
relei intentii.
Faptul ca il prefera 1000 pe Sf. Maxim nu e o surprizd
pentru nimeni. Surpriza este faptul ca:
a) a avut o critica mai mult decat descalificantd (daca
tot vorbiti de profesionalism) vizavi de istoria greco-catolicilor
din Romania.
b) „declara senin ca nu l-a cititpe Origen 1001 " 1002 .
Normal ca Badilita a deranjat mingle acelora, care-§i
facusera un idol dintr-un...pana la urma...ow.
V-as. intreba in calitate de traducdtor " :
1. Aveji ce sa-i repro§aJi, ca §i coordonator al unor
traduceri din Sf. Paring, la Ed. Polirom, printre care §i Sf.
Augustm 1004 ?
2. Puteji sa-mi spune^i, in procente, care este
asemdnarea intre Staniloae §i K. Barth 1005 in opera celui
dintai?
3. Se poate sa ne explica^i continuitatea teoriei
energiilor increatel S-ar parea ca nu prea existd a§a ceva? Sa
fie inovatiel
4. De ce nu va ajunge asigurarea Sf. Maxim ca
Filioque are un injeles perfect compatibil cu invdtdtura
anticdl De ce i§i inchipuie unii ca §tiu mai bine ca Sf. Maxim
despre ce e vorba?
5. Cand e vorba de crimele infdptuite cu zel de catre
„ortodocsi" in BizanJ, Rusia, Ucraina etc., sunt numite „asa-
zisele persecutW".
Exista teologi catolici clasici care au vorbit deschis
impotriva sclavajului, exploatarii economice, etc. ...
Imi pute^i da un singur exemplu de „Parinte" rus sau
valah, care sa fi avut demnitatea de a protesta, in sec. XVI,
XVII, XVIII, XIX, impotriva iobagiei, serbiei, a sistemelor de
servitute?
6. La Sf. Leon eel Mare 1006 , la Sf. Grigore Dialogul 1007
„aveti" §i Filioque, §iprimatul papal, §i purgatoriul '.
iooo p^rintele Dumitru Staniloae, in cartile sale, pe Slantul Maxim Marturisitorul.
1001 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Origen.
1002 Se refera, la ambele puncte, tot la parintele Dumitru Staniloae.
1003 j^ u [t a t s j v jj prezentati numele, domnule traducator!
1004 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_de_Hipona.
1005 Karl Barth: http://en.wikipedia.org/wiki/Karl_Barth.
368
Unde va e „cinstirea" fata de ei? Cat sunt ei de studiaji
inEst?Deloc!
Biserica „ortodoxa" cand i-a canonizat pe acei Papi ai
Romei, care afirmasera pe Filioque, primatul papal,
Purgatoriul, care foloseau azimi §i nu §tiu de epicleze etc.
(incepand chiar cu Sf. Leon!):
Doua sfaturi:
1. daca tot Jineji nestirbita doctrina Sf. Ciprian 1008 ,
preluati-o §i pe cea referitoare la primatul papal;
2. si radeji din sinaxare §i calendar pe Sf. Isaac Sirul ,
nestorianul, despre care s-a crezut multa vreme ca era
monofizit.
As adauga si mai mult:
La Florenja 1010 , teologii vestici au argumentat mai ales
din Parintii Rasariteni, pe care s-au dovedit a-i cunoa§te mai
bine decat bizantinii, pe cand acestia din urma s-au remarcat
prin completa ignorare a Parintilor Apuseni §i prin refuzul de
a Jine cont de ei.
Oprirea la forme, la ce e exterior, la „trecerea in
calendar" §i la repudierea practica.
Cine erau Fotie §i Marcu Eugenicul, ca sa schimbe
invatatura Sfin^ilor Augustin, Ambrozie 1011 , Leon eel Mare,
Grigore Dialogul?
Hotararile sinoadelor locale nu au valoare ecumenica.
Acest subterfugiu ar vrea sa escamoteze inaptitudinea
bisericilor „ortodoxe" pluricefale de a mai convoca sinoade
ecumenice.
1006 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Leon_cel_Mare.
1007 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Grigore_I_cel_Mare.
1 " N Despre Biserica, care exclude pe cei din afara ei... A se vedea:
http : //ro . orthodoxwiki . org/C ipri an_al_C art aginei .
1009 A se vedea: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie28.htm.
1010 La sinodul fals-unionist de la Ferrara-Florenta. A se vedea:
http://www.episcopiacaransebesului.ro/articole.php?article_id=292.
1011 Sfantul Ambrozie al Mediolanului:
http://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ntul_Ambrozie.
369
***
Rdspunsul nostru.. .
incepe cu constatarea faptului ca intrebarile
confidentului nostru necunoscut sunt prea multe... pentru un
raspuns de o ora §i ca, pentru a§a ceva, \\i trebuie zile, chiar
ani...
Insa, daca raspunsul e repede...%\ noi raspundem
expeditiv.
Dar, totu§i, expeditorul nostru nu are nume sau...il
cheama Dr. Cristian Badilifa ?!!!!!
- Insa pe cine intereseaza asta?! . . .
- Pe noi, care ne pierdem timpul sa-i raspundem.
Adica o facem fara bani, pe cand fragmentele puse pe
saitul greco-catolic vor deveni maine-poimaine...noua
dumisale carte 1012 .
Deci... pro bono 1013 \
1 . Sfantul loan Gura de Aur §i al^i o mie de Paring §i toji
§tim . . . ca episcopii §i-au luat asupra lor fagaduinjele monahale
[§i asta e intrebare pentru Dr. Mihail Neamju....]...insa
remunera^ia de la stat se face pe baza legislajiei statului roman,
§i una sunt banii §i alta. . .e alipirea de bani.
§i Sfantul loan Gura de Aur avea bani, §i Sfantul
Constantin eel Mare, §i Sfantul §tefan eel Mare, pana §i noi
avem bani - chiar §i noi! - §i nu banii sunt cei care ne fac
sa. . . fim nesimfifi sau nemilostivi.
Aceasta e o remarca gratuita.
2. Cre§tinismul ortodox e national §i supranational in
acela§i timp. Fiecare roman face parte din na^ia romana,
fiecare rus din cea rusa, fiecare sarb din cea sarba. . .
Asta nu ne face sa reducem Ortodoxia la o najiune, dar
nici sa nu vedem ca fiecare najiune/popor/neam aduce §i are
aportul sau personal la Biserica lui Dumnezeu, in materie de
explicitare teologica, cult, arhitectura, cultura, §tiin^a,
tehnologie . . .
1012 Ceea ce s-a si petrecut. Cele doua articole au fost introduse in cartea sa: Orthodoxie
versus ortodoxie (http://www.curteaveche.ro/Orthodoxie_versus_ortodoxie-3-793).
1013 Expresie latina: pentru bine. Aici su sensul: pe gratis.
370
3. Personal nu acuzam §i nici nu invidiem Biserica
Catolica, Biserica mormona sau Biserica satanista ca membrii
lor au bani, ca sunt luxuriant sau ca sunt mai frumosi ca noi.
Bravo lor! Pe noi ne intereseaza raportarea teologica la
aceste Biserici sau curente teologice, filosofice, economice sau
politice.
§i, din acest punct de vedere, urmarim cat sunt de
departe sau de aproape de adevarul Bisericii Ortodoxe, de
adevaral Bisericii lui Hristos.
Nu ne dam inapoi sa citim, sa folosim sau sa ne insu§im
puncte de vedere corecte din aceste Biserici, sisteme, moduri
de oranduire social-politica, pentru ca lucrurile adevdrate sunt
iradierea lui Dumnezeu in oameni.
Asta nu inseamna ca daca imi place o fraza din Toma de
Aquino, bancile dintr-o Biserica catolica sau ca vreau sa vad
cum arata Cartea lui Mormon .. .m-au dat pe spate de
admirajie!
Incercam sa alegem, sa deosebim . . .
4. Parintele Staniloae nu a devenit unfetis... ci un Sfdnt
al Bisericii noastre, a§a cum il percepem noi, din multe puncte
de vedere sau pentru multe lucruri, pentru care ii suntem
recunoscatori.
5. Parintele Dumitru Staniloae §i-a recunoscut
intotdeauna limitele.. . §i ca a fost un om sub vremi.. . §i ca. . . §i-
ar fi dorit prieteni mai buni §i mai mulfi, computere ca noi §i
biblioteci vraf/la tona pe un DVD cu muh;i terabrji.
6. Parintele Dumitru prefera mai mulfi, adica iubea mai
mulji Sfhni Paring, pe care ii cunoscuse, pentru ca ii tradusese
§i ii adancise, §i e normal sa fie a§a.
Astfel ar trebui sa facem §i noi: sa traducem cat mai
muh;i Sfin^i §i sa-i comentam §i, astfel, sa ne imprietenim cu ei
§i ei cu noi\
II iubea pe Sfantul Grigorie Palama 1014 , pe Sfantul
Maxim 1015 , pe Sfantul Atanasie eel Mare 1016 , pe Sfantul Chiril
al Alexandriei 1017 , pe Sfantul Simeon Noul Teolog 1018 ...
Da, ii iubea pe mulfi §i a invajat de la mulfi, fapt pentru
care acum e cu...Sfhn;ii cei mulfi ai Bisericii lui Dumnezeu,
1014 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Grigorie_Palama.
1015 Marturisitorul: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maxim_M%C4%83rturisitorul.
1016 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Atanasie_din_Alexandria.
1017 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Chiril_al_Alexandriei.
1018 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Simeon_Noul_Teolog.
371
pentru ca a respirat §i a suferit impreuna cu ei, bucurandu-se
de bogajia iubirii §i a milei lui Dumnezeu.
7. Parerea sa vizavi de greco-catolicii romani e simpla §i
genetica §i izbitor de adevarata: Biserica greco-catolica a
aparut in momentul, cand un grup de oameni a dorit sa se
uneasca cu Roma pentru beneficii materiale.
Biserica Ortodoxa s-a disociat de aceasta grupare, au
trecut 300 de ani, istoria ei proprie e neimportantd pentru
Biserica Ortodoxa de pretutindeni §i . . .punct.
Daca Dr. Badilija i§i face astazi o Biserica ortodoxo-
baptistd cu Dr. Marius Cruceru §i eu spun ca e o organizafie a
doi particulari, un ONG teologic . . .§i ca ea nu are nimic de-a
face cu Biserica, peste 300 de ani adepjii lor ma scot eel mai
inver§unat adversar al lor - pentru ca? - le-am spuspe nume.
A chemat Hristos...pe grupul initial al greco-catolicilor
romani ca sa devina Biserica separata... sau traista cu bani §i
pretinsele privilegii, pe care nu le-au mai primit, sarmanii?
Bineinjeles ca stim §i . . .stiu si dumnealor raspunsul. . .
Biserica Greco-Catolica din Romania e tot la fel de
„providen^iala" cum e Biserica lui Luther sau cea a lui
Calvm 1019 .
Nu i-a chemat nimeni la separatism, la singularizare . . . §i
acum toata lumea crede ca are dreptate.
Binein^eles, ca po^i sa ai dreptate daca joci in...
Rinocerii lui Ionesco 1020 sau in. . Max Payne 1021 .
Daca e sa fim... plastici §i corecfi in acela§i timp cu
adevarul [Iorga vorbea de strufo-camila], arhitectura
Bisericii Greco Catolice, sub raport doctrinar §i organizatoric,
e asemenea constitujiei somatice a unui transsexual: adica nu e
nici barbat §i nici femeie, pentru ca are caracteristici de la
ambele genuri.
Daca te uji la imbracamintea preo^easca §i nu ii vezi
slujind. . .ii po^i confunda cu ortodoc§ii.
Daca insa ii la§i sa slujeasca §i auzi sub stanza Liturghiei
lor §i a mesajului lor teologic... in^elegi ca sunt romano-
catolici.
§i daca sunt §i una §i alta...mx sunt nici una §i nici alta
ci o mixtura postmoderna de zile mari.
1019 Jean Calvin: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin.
1020 Eugen Ionescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Ionescu.
1021 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Payne_%28seria%29.
1022 Nicolae Iorga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga.
372
8. Ne indoim de faptul ca parintele Dumitru nu 1-a citit
pe Origen. El nu i-a dat importanja pe care vrem sa i-o dam
astazi unii dintre noi.
Parintele Dumitru Staniloae respecta hotararile Bisericii
§i nu-i confunda...pe eretici cu Sfinjii. Asta nu il facea insa sa
nu ia cele mai bune lucruri de la toata lumea.
9. Pe noi, Dr. Badilija, nu ne-a deranjat cu nimic, ci
credem ca s-a deranjat pe sine in raport cu invajatura
ortodoxa.
Iar parintele Dumitru Staniloae ramane un om, §i
Grigorie Palama ramane un om... dar raman ca acei oameni,
din corul acelor oameni, de care lumea nu este vrednica.
10. Noi nu-i repro§am nimic in calitate de traducator §i
coordonator Dr. Badilija... pentru ca ne place diversitatea
personala.
Noi citim orice traducere, orice carte, orice Sfant, orice
eretic, orice star de film, orice balerina...adica orice carte fara
mofturi.
Citim carjile §i le subliniem. Ne mam notice. Vorbim
despre carji §i folosim cardie intr-un mod judicios.
Noi citim §i folosim car^ile Dr. Badili^a §i ne intereseaza
tocmai personalul traducerii. Chiar daca noi am traduce altfel
un cuvant, un pasaj, am fi vazut altfel cartea, am fi vrut sa fie
mai lunga sau mai scurta... nu consideram aceste lucruri
motive intemeiate ca sa nu citim cartea respective
Cu cat e mai anacronica, mai buna sau mai dezolanta cu
atat ne incordam nervii sau ne addncim admirafia pentru ca sa
o citim.
§i asta pentru ca nu a§teptam traduceri perfecte §i nici
traduceri pentru o mie de ani. In 20-30 de ani [uneori §i in mai
pujin timp] avem nevoie de o alta traducere la Scriptura,
Paring, Liturghie, car^i de rugaciune, pentru ca limba,
mentalitatea sociala se schimba.
Noua nu ne plac derapajele teologice asumate ale Dr.
Cristian Badilija sau ale altora §i nu carfile sau munca lor in
ansamblu.
Numai invajaturile care o iau pe aratura nu ne plac . . .
In rest, le mul^umim pentru efortul lor lui Dumnezeu §i
ne imparta§im cuviincios de efortul lor §i de marinimia lor
traductoriala sau editoriala.
1 1 . Nu credem ca Staniloae e o copie xerox a lui Barth §i
aceasta afirma^ie e o nerozie.
373
Cine poate sa gandeasca treaba asta inseamna ca il poate
confimda pe Barth cu Scriptura, pentru ca Barth a mers in
toate parole in Scriptura in operele sale.
Nici noi §i nici dv., suntem siguri, nu aji citit opera lui
Barth in integralitate. Aici ar trebui sa fiji mai modest. . .
12. Daca doriji o istorie teologica a continuita^ii
mvajaturii despre vederea lui Dumnezeu sau a trdirii
energiilor necreate, noi, personal, ne-am ocupat de acest lucru
de la convertirea noastra pana astazi, adica de vreo 18 ani §i va
putem spune ca Scriptura §i Parin^ii atesta experienja mistica a
vederii lui Dumnezeu de la Sfantul Adam §i pana astazi, la
diverse Sfinji.
Ceea ce Sfantul Grigorie Palama a aparat era o realitate
de cand e lumea, daca marturisim, conform Scripturii, ca
Protoparinjii Adam §i Eva convorbeau, in mod extatic, cu
Dumnezeu in Paradis 1023 .
13. Sfantul Maxim nu a susjinut pe Filioque.
14. Crime au infaptuit §i ortodoc§ii, §i catolicii, §i
bapti§tii, §i musulmanii, §i luteranii... chiar §i liber-cugetatorii.
Sfantul Pavel, Sfantul loan Gura de Aur, Sfantul
Augustin au protestat impotriva sclaviei, a imoralita^ii §i a
nedreptajilor sociale.
Sfantul Antim Ivireanul, cu date textuale va putem arata,
a vorbit impotriva iobagiei §i despre nevoia imperioasa de a se
sluji in limba najionala in Biserica §i, ca ei, presupunem, sunt
muh;i.
Nu am facut studii niciodata pe aceasta tema. Arata^i-mi
studiul dv. pe aceasta problema, pe baza caruia a^i ajuns la
aceasta concluzie!
15. Da, la mai muh;i Sfhni Paring vorbitori de limba
latina se gasesc erezii pe care Biserica Ortodoxa nu le accepta
cu toate ca ei le-au profesat.
16. II cinstim pe Sfantul Ciprian al Cartaginei, ca
intreaga Biserica Ortodoxa, insa, noi, personal, nu cunoa§tem
tratate ale sale in care sa fi teoretizat primatul papal.
17. Sfantul Isaac Sirul este ierarhul cetajii Ninive, un
stalp al Bisericii Ortodoxe ecumenice, tradus de-a lungul
secolelor in Manastirile noastre §i, daca dori^i sa cunoa§teJi
1023 A se vedea, in aceasta problema, cartile noastre: Teologia vederii lui Dumnezeu
(http://www.teologiepentruazi.ro/2009/ll/18/teologia-vederii-lui-dumnezeu/)
si Vederea lui Dumnezeu in teologia Sfdntului Simeon Noul Teolog
(http://www.teologiepentruazi.ro/2009/ll/18/vederea-lui-dumnezeu-in-teologia-
sfantului-simeon-noul-teolog/), pe care le puteti downloada, in mod gratuit, la nivel
online.
374
literatura teologica tradusa de Sfantul Paisie Velicicovski §i de
ucenicii sai, mulji dintre ei Sfinfi, veni^i la Academia Romdna
§i cereji fondul de carte aferent de la manuscrise, pentru ca sa
vede^i caji Sfinji Paring se traduceau in Romania acelor
vremuri §i ca, intre ei, este §i Sfantul Ierarh Isaac al Ninivei.
El nu a fost niciodata nici monofizit §i nici nestorian.
§tim insa...§i ceea ce vrea sa ne spuna cercetarea
teologica actuala 1024 .
18. Atmosfera sinodului de la Ferrara-Florenja e
tranchiata in expunerea dv.
Daca punem declarable teologice ale Sfantului Marcu
al Efesului vizavi de cele ale teologilor romano-catolici
sinodali . . . observam cat de ridicole sunt.
Noi, prin amabilitatea unui coleg preot , care a tradus,
din greaca, o mare parte dintre discujiile teologice de la
Ferrara-Florenja, ne-am dat seama cat de departe era derapajul
Bisericii Romano-Catolice, inca de la acea vreme, faja de
Ortodoxia Parinjilor.
§i cand s-a discutat purgatoriul sau primatul s-au adus
argumente tranchiate, ca cele pe care le vehiculeaza Dr.
Badilija, pe care Sfantul Marcu - pentru ca era purtatorul de
cuvdnt al parjii ortodoxe - le-a expediat metodic in spajiul
deriziunii.
Despre aceste lucruri imi amintesc acum, pe loc, fara sa
accesez traducerile, ca atare, ale discujiilor sinodale.
19. Fotie eel Mare §i Marcu Eugenicul sunt doi Sfhni ai
Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii una, cu acte in ordine, care au
scris in limba greaca fara sa fic.neaparat §i greci, dupa cum
§i Augustin, Ambrozie, Leon eel Mare, Grigore Dialogul sau
Beda sunt Sfinfii Parinfi ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii una,
care au scris in limba latina. . .fara sa fie to^i latini.
Noi, personal, ne asumam pe to^i Sfin^ii, fie ei de la
Roma, Constantinopol, din Asia, Africa sau Romania §i §tim
1024 parintele Profesor loan I. Ica jr., intr-un mod dezamagitor pentru noi, a aparat
originea nestoriana a Sfantului Isaac Sirul, spunand ca „un exemplu al unei astfel de
atitudini anistorice, obsedata de clisee dogmatice si stereotipii, il ofera si reactia
retorica retinut indignata a parintelui Dumitru Staniloae la aceasta imagine-standarcT ',
cf. art. sau: Sfantul Isaac Sirul necunoscutul — opera, profit istoric si gdndire spirituala
pe fundalul traditiei siro-orientale , articol introductiv la vol. Sfantul Isaac Sirul, Cuvinte
cdtre singuratici, despre viata duhului, taine dumnezeiesti, pronie si judecata, Partea a
Il-a, recent descoperita, studiu introd. si trad, de Diac. loan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu,
2003, p. 21.
1025 Parintele Marce Handles, care a publicat, in 2009, primul volum din operele
complete ale Sfantului Marcu al Efesului.
A se vedea: http://www.librariasophia.ro/carti-Opere.-Vol.-I-Marcu-Evghenicul-sf.-so-
4440.html.
375
ca ne trebuie zeci de vie^i ca sa avem timp sa ii cunoastem,
dupa cum ne dorim §i dupa cum am vrea.
Da, pe Sfinjii Bisericii Ortodoxe §i...nu orice pseudo-
sfdnt.
20. Sinoadele locale nu au valoare ecumenica, insa, in
absenja intrunirii unui Sinod Ecumenic, unele sinoade locale
ortodoxe au raspuns unor probleme spinoase de-a lungul
timpului.
Biserica Ortodoxa poate sa intruneasca oricand dore§te,
de comun acord, un Sinod Ecumenic, neconsiderandu-se
nedeplina, daca partea romano-catolica, monofizita,
nestoriana, armeana sau greco-catolica nu este impreuna cu ea.
Speram, ca dupa oboseala de duminica , ne-am ridicat
macar la 1% din cererea dv., pe cand dv. ...a^i ramas numai
ultimul levit din. . .lume, adica o curiozitate tipic romdneascd.
Asta e chiar o §tir G...senzafionald, care poate da
palme . . . Magdei Ciumac de la OT V
1CP6 Ziua in care am scris acest articol.
1027 Pe atunci Magda Ciumac era o prezenta cotidiana la OTV. O anonima transformata
in vedeta: http://www.libertatea.ro/stire/magda-ciumac-tolea-m-a-lasat-gravida-desi-
stia-ca-are-sifilis-283943.html.
376
Cuprins
1. De ce Dragos. Bucurenci nu este un om .. .profundi
Pentru ca asa gdndeste el . . . (2-5)
2. Prea multe frici §i prea pujina liniste (6-8)
3. Intoxicarea prin abjecjie sau cum arata „dreptul
omului" cu ura nedemocrata la vedere (9-15)
4. V-am spus: avem §i cititori cultivafi/bdddrani... (16-
21)
5. Te cunosc dupa blogroll, frate. . . [vorba unuia] (22-30)
6. Dialogul teologic intre teologi trebuie sa fie onest ca
sa fie unul real (31-32)
7. Acefali sentimentali (33-39)
8. Suntem un perpetuu dialog amdnatl (40-43)
9. Reflexe rapide. . . (44)
10. Bunul sirm; al ratingului §i despre . . . decen^a (45-47)
11. Despre mireasa cu barba, discriminare §i
. . . munca subliminala (48-51)
12. Una dintre cele mai penibile intamplari din viaja
mea de blogger (52-57)
13. „Fenomenul bastrix" este ubicuu in
Tradijia ortodoxa (58-62)
14. Cand ravna. . .ni rupe somnu-n doua (63-67)
15. Despre „prietenii" ortodoc§i care nu ma citesc [sic!]
pentru ca. . .nu sunt extremist (68-78)
16. Sa dormi^i lini§tit, Parinte Petru Pruteanu! (79-80)
17. Despre un nou inceput §i . . . experienja
morfilor succesive (81-84)
18. Cateva considera^ii la finalul „Colocviului
international al comentariului decent"[15 sept.-15 oct. 2007]
(85-87)
19. Reflexe ateologice condifionate in exprimarile
publice ale domnului coleg Mihail Neamju (88-93)
20. Despre singurul milionar roman...care lasa banii sa
curgd pe rani (94-97)
21 . Cyborg Reloaded sau schimbam pe CMD cu CL (98-
102)
22. Senzajional!!! Discujii secrete ... online (103-107)
23. Aici sunt „editorii realitaJii"...Ai, lasa-ma?/... (108-
112)
24. What Is the Roll Out In Top 100 Ro In WordPress?
(113-115)
311
25. Pozi^ia noastra personala faja de neo-conferenfiarii
ortodoc§i din generajia tanara (116-120)
26. Diferenja dintre a inchiria o Biserica §i...a
apostazia de la credinja ortodoxa (121-122)
27. Pastoral baptist Ted Dora Pope: singural pastor
baptist online care prive§te lucrurile cu diferenla (123-125)
28. Stalpul femeii (126-128)
29. Experimentul Ciao: un experiment care se lipeste pe
pielea ori§icui! (129-133)
30. Cum de ajungi ortodox .. .extremist §i nu \\i place sa
fii ortodox .. .induhovnicitl (134-137)
31. Meserii ingrate: o marcd Silviu Prigoana care
ne place! (138-139)
32. Drd. Danion Vasile: unul dintre promotorii
manelismului teologic in Romania [studiu de caz] (140-147)
33. Profilul religios al blogarilor din wp 100 §i
alte...reflectii (148-1 52)
34. Recomandare speciala: va invitam spre un loc unde
ma pute^i injur a academic la nivel online! (153-163)
35. Ortodocsii online s-au impotmolit acolo...unde se
impotmolisera §i baptistii online (164-165)
36. Ce mi-a urat. . . tractoristu ' (166)
37. Despre sintagma: „mantuirea neamului" (167-170)
38. De ce catedrala va fi mare? De ce avem nevoie de
Biserici maril De ce avem nevoie de institufii §i
monumente reprezentativel (171-173)
39. De ce aji pus fotografii . . . de la Arcul deTriumf!
(174)
40. Care proiect e megaloman §i nefolositor de suflet:
Catedrala mdntuirii neamului sau Cea mai mare caricatura de
brad din lume la care s-au inghesuit aseara bucure§tenii? (175)
41. Destinul fotografiilor §i copyrightul superfluu (176-
177)
42. De ce primim, eel mai adesea, comentarii stupide,
badarane sau frivole...pe „Teologie pentra azi"? §i de ce
suntem duri in limbaj cu cei care ne injura fara premeditarel
(178-180)
43. Daca eu ii spun: „Craceru" §i el imi zice mie:
„Bastrix". . .ce denota asta? (181)
AA. Pastoral Crucera: omul care nu ne
dezamageste niciodata (182-186)
45. La un an de „Teologie pentra azi": despre experienja
§iviitor (187-190)
378
46. Apologefii online ai Ortodoxiei [un folder
deurmarit!] (191)
Al . Cea mai neindicata antireclamd ortodoxd pe care
am vazut-o! (192-194)
48. Indicate de carte de la... pastoral Craceru. Va
muljumim pentra schimbarea de ton\ (195)
49. Un concert de colinde prea dorit...si prea
purine locuri (196-197)
50. Avantajele §i dezvantajele onlineului pentra un
teolog ortodox (198-201)
51. De ce nu a devenit parintele Dorin... pastor baptist?
(202)
52. Ce nu au vrat sa injeleaga doctorii eterodocsj care §i-
au facut teza pe subiectul: Dumitru Stdniloae? (203)
53. Care e diferen^a intre o teza stiinfificd de teologie §i
o teza duhovnicesco-stiinfifica de teologie? (204)
54. Ce inseamna a face exegezd la un text scriptural
sau patristic? (205)
55. De ce nu e bine sa faci car^i §i articole teologice
repezite, visand la alte interese sau dandu-te de arhicunoscator
cand nu e cazul? (206)
56. De ce nu tot ce zboara.. . se mandnca? (207)
57. Nu-mi plac emoticoanele! (208)
58. Observatii de iarna (209-211)
59. Ne consumam, consumam, ne isterizam §i
devenim insensibili (212-215)
60. Fotograf dinmers [5] (216-219)
61. Finalizand ganduri (220-222)
62. Nu mai sunt lector. .. sunt profesor, dar scriu la
Mde...„bme" (223-226)
63. Pentra lupii moralisti ai WordPressului (227-228)
64. Dupa un an de zile, si-a dat drumul (229-230)
65. Responsabilitatea sociala e o indatorire ce trebuie
vazutain acela§i timp intensiv §i extensiv (231-232)
66. Mediul deschis, Kosovo, gardul %\piaj.a ideilor (233-
237)
67. Consens pentra Serbia, cardie mici, gripa §i
prejurile mari (238-240)
68. Rasul culturii generale (241-244)
69. Muzeele unei postmodernitaji capricioase, teribiliste
§i obscene (245-247)
70. Mircea Badea, ne discriminezi §i o sa-Ji pararau!...
(248-249)
379
71. Primavara de google, excelentd vs. amatorism,
constatari (250-252)
72. Sah la NATO (253-255)
73. Pestera Universitatii (256)
14. Divertismentul nu elimina monotonia §i
despre nuance (257-260)
75. Se descurca... (261-265)
76. Viata...din ciment (266)
11 . Trebuie sa te atraga diversitatea! (267-271)
78. Noi te iubim, cdfelul nimanui! §i despre
psihologia atenjiei (272-277)
79. Oamenii vor sa discuta^i cu Qi...solufiile\ (278-279)
80. Gravitatea faptului banal vs con^inut
mediatic supraspecializat (280-288)
81. Afisul unei mentalitati (289-297)
82. Profesoara din... mintea parinjilor (298-300)
83. Sa nu te miri daca te plac! Ma bucur sa aleg de la
fiecare lucrurile traite prin tofiporii (301-307)
84. Despre sclipiciul reinventdrii elitelor §i evidenfa
lor publica (308-315)
85. Vrei sa te blaghezi?! Opre§te-te laOprescu... (316-
319)
86. A invins caracterul §i tenacitatea omului
Sorin Oprescu (320-324)
87. Memoria imaginilor (325-326)
88. Despre specializare §i sfinfenie cu Dr.
Cristian Badilija (327-333)
89. Cu justifia stam bine...numai la capitolul iertare
suntem deficitari (334-349)
90. Despre cum poji sd ratezi. . .intrebarile (350-353)
91. Cum te mai confundd lumea! (354-358)
92. Daca vrei sa vezi ca se poate . . .mcQStrca. sdfacil
(359-366)
93. Levijii au disparut de vreo 2000 de ani...insa a mai
ramas totusi unul §i acela e romdn (367-376)
380
Teologie pentru azi
Cartea de fata este o edrjie online
gratuita §i e proprietatea exclusiva a
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§.
Ea nu poate fi tiparita §i
comercializata fara acordul sau
direct.
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§
Teologie pentru azi
Toate drepturile rezervate